Uzinele Krupp, o poveste de succes jpeg

Uzinele Krupp, o poveste de succes

Exist├ú nenum├úrate concerne nem┼úe┼čti cu istorie ┼či tradi┼úie, dar niciunul nu este ├«nv├úluit de o aur├ú mistic├ú at├ót de pregnant├ú cum este firma Krupp. Cum s-a n├úscut ├«ns├ú acest mit?

├Änceputurile sunt departe de mit, dimpotriv├ú, au fost chiar lipsite de str├úlucire:pe 20 noiembrie 1811 Friedrich Krupp, ├«n v├órst├ú de 24 de ani, ├«nregistreaz├ú ├«n Essen, un or├ú┼čel care apar┼úinea la momentul respectiv marelui ducat napoleonian de Berg, o fabric├ú pentru turnarea o┼úelului.T├ón├úrul Krupp nu este tocmai ce ├«n┼úelegem prin Selfmademan, din contr├ú, apar┼úine uneia dintre cele mai influente familii din ora┼č, familie de negustori care au migrat ├«n secolul al XVI-lea din T├úrile de Jos. Actul fondator al lui Friedrich Krupp este de fapt o a doua ├«ncercare. Deja ├«n 1807 t├ón├úrul se ini┼úiaz├ú ├«n industria prelucr├úrii fierului, bunica sa fiind proprietara unui amplasament siderurgic ├«n Oberhausen-Sterkrade, unul dintre primele din regiunea Ruhr. Fabrica este ├«ns├ú v├óndut├ú, abia dup├ú moartea sa este Friedrich capabil s├ú dezvolte un procedeu pentru produc┼úia industrial├ú pe scar├ú larg├ú a o┼úelului turnat. Este un soi de post-inven┼úie a unui procedeu p├úzit cu sfin┼úenie de englezi, Germania ├«nc├ú ┼čchiop├úta din punct de vedere tehnic.

De aici se putea urma o linie continu├ú, cum s-a ├«nt├ómplat cu multe ├«ntreprinderi din secolul al XIX-lea, doar c├ú ├«n cazul Krupp avem de-a face cu multe energii, rupturi ┼či re├«nnoiri care reprezint├ú una din cauzele apari┼úiei mitului. Asta pentru c├ú experimentele lui Friedrich au ├«nghi┼úit averea familiei. Se asociaz├ú cu parteneri dubio┼či, ┼čarlatani ┼či ├«┼či asum├ú riscuri fnanaciare absurde. Astfel ├«ncheie ├«n┼úelegeri cu fra┼úii von kechel sau ofi┼úerul Nicolai, figuri suspecte, care se pare c├ú se afl├ú ├«n posesia unor re┼úete secrete de produc┼úie a o┼úelului. P├ón├ú la moartea sa survenit├ú ├«n 1826 se ├«ngroap├ú ├«n datorii de 10.000 de taleri, adic├ú aproximativ 200.000 de euro. Casa patrician├ú de l├ón├ú pia┼úa din Essen trebuie v├óndut├ú, familia se mut├ú ├«ntr-o mic├ú locuin┼ú├ú de pe terenul ├«ntreprinderii.

O┼úelul Krupp nu este dur ┼či ÔÇŁv├óscosÔÇŁ, ci elastic ┼či maleabil. Fabrica lui Friedrich r├úm├óne o afacere de mic├ú anvergur├ú, cu 4 lucr├útori care produc unelte ┼či matri┼úe.Dup├ú moartea sa, fiul s├úu ├«n v├órst├ú de 14 ani Alfred trebuie s├ú se lase de ┼čcoal├ú ┼či s├ú-┼či ajute mama. El devine adev├úratul fondator al firmei. Ani mai t├órziu, ├«n 1873, la o privire retrospectiv├ú asupra firmei devenite ├«ntre timp un un imperiu cu mii de afaceri., se uit├ú cu m├óndriela originile modeste, dar nu-l pomene┼čte nici macar o dat├ú pe tat├úl s├úu. Totu┼či atelierul s├úu r├úm├óne intact ┼či este onorat ca locul de na┼čtere al concernului. Mitul Krupp se leag├ú ├«ns├ú ┼či de materia deosebit├ú, care atunci era o raritate. Astfel experimentele lui Friedrich ne amintesc de tentativele enigmatice ale produc├útorilor de por┼úelan. ├Än cursul secolului al XIX-lea se tot ├«ncearc├ú diverse inova┼úii, nu numai ├«n ceea ce priveste turnarea o┼úelului de creuzet, care ajunge aici la des├úv├ór┼čire, ci ┼či procedeele Bessemer sau Siemens-Martin, pentru care Krupp ob┼úine patente ┼či se impune ├«n Germania.

Alfred Krupp jpg jpeg

O┼úelul era produsul momentului, materia prim├ú a erei industriale, necesar practic tuturor ma┼čin├úriilor, uneltelor, armelor, c├úilor ferate. ┼×i o┼úelul este z├úmislit ├«n focul furnalului, ceea ce simbolizeaz├ú puterea productiv├ú ┼či distructiv├ú a industrializ├úrii:Prometheus ┼či Epimetheus. Este vorba ┼či de obsesia, nu de a produce o┼úel, ci cel mai bun o┼úel, Krupp, care se face remarcat prin elasticitate ┼či maleabilitate ├«n ciuda abunden┼úei de firme din Europa. O┼úelul Krupp ┼či-a c├ó┼čtigat ┼či  faima obscur├ú de f├úurar al Reich-ului, tot parte din mit. De┼či industira de armament, cel pu┼úin in timp de pace, nu era mai mult dec├ót jum├útate din produc┼úia total├ú, niciun alt nume nu reprezint├ú mai bine produc┼úia de tunuri ┼či proiectile. Familia a pl├útit pentru asta:Alfried Krupp von Bohlen und Halbach, ultimul lider al casei, este condamnat la ├«nchisoare dup├ú r├úzboi, ├«n 1948. Trei ani st├ú ├«n ├«nchisoarea din Landsberg, ├«nvinuit de crime de r├úzboi.

Cum a evoluat firma?

Imaginea cinic├ú a concernului bazat pe industria de armament este mereu contracarat├ú prin avangardismul social al intreprinderii. Dar asigurarea de munc├ú nu era o inven┼úie Krupp. Diferen┼úa o f├úceau amploarea ┼či calitatea sistemului, care la ├«nceputul secolului la XX-lea consta intr-o asigurare de boal├ú, via┼ú├ú, pensie, c├úmine de locuit, c├úmine de recreere, spital sau ┼čcoli profesionale. Invocat├ú cu drag este Margarethenh├Âhe, fondat ├«n 1906, un ora┼č-gr├údin├ú, care se voia a fi ┼či o colonie de arti┼čti. Nu este o ├«nt├ómplare c├ú mo┼čtenitorul societ├ú┼úii Marktwirtschaft, Alfred M├╝ller-Armack, este fiul unui cap al firmei Krupp. Multe dintre facilita┼úi nu se aflau ├«ns├ú la dispozi┼úia muncitorilor, pentru c├ú se f├úcea o diferen┼úiere clar├ú ├«ntre colectivul permanent, de care firma nu se lep├úda nici ├«n vremuri de cirz├ú, ┼či colectivul de conjunctur├ú. De toate privilegiile firmei beneficia doar prima categorie, ceea ce producea o dinamic├ú extraordinar├ú ├«n interiorul firmei pentru a face parte din ea.

Evident c├ú scopul principal era bun├ústarea firmei. Primele realiz├úri sociale (fond de pensii ┼či asigur├úri medicale) din 1830 se bazau tocmai pe ideea ├«ntre┼úinerii unei categorii de muncitori constante. Era necesar├ú priceperea lor tehnic├ú, care se dezvolta treptat odat├ú cu tehnica o┼úelului. ├Än o a doua faz├ú, de la finele unific├úrii germane, ┼úelul devine pacificarea politic├ú. Orice form├ú de politizare, de angajament sindical era de neg├óndit ├«n firma Krupp. Alfred Krupp scria ├«n 1872 c├ú vitale sunt ├«ncrederea ├«n concern ┼či ab┼úinerea de la activit├ú┼úi politice. Rezultatul a fost o comunitate str├óns├ú de lucr├útori, care consta un exemplu inc├ú dinainte de primul r├úzboi. Nu se lucra la Krupp, erai Kruppian. Asta ├«nseman loialitate absolut├ú ┼či permanent├ú. P├ón├ú ├«n anii 60 concernul ├«mp├úr┼úea propriile ordine de onoare ┼či gratificari, organiza s├úrb├útori, ceea ce ├«nsemna c├ú se ├«n┼úelegea drept un soi de stat autonom. Se pl├útea bine. Krupp a fost de altfel ┼či una dintre primele firme care a desp├úgubit, prin anii 50, pe muncitorii sinici nevoi┼úi s├ú lucreze ├«n condi┼úii execrabile la produc┼úia de armament.

220px Drei Ringe von Krupp jpg jpeg

Angajamentul social dep├ú┼čea granitele fabricii. Krupp se num├úr├ú printre fondatorii ┼či finan┼úatorii Muzeului German din M├╝nchen ┼či de asemenea a contribuit la s├úp├úturile arheologice din orient (de pild├ú ora┼čul Gordion) ┼či la cercetarea biologic├ú din Marea Mediteran├ú. Mai ales fiul lui Alfred Krupp, Friedrich Alfred, a fost acela care nu numai c├ú a dezvoltata concernul, dar s-a dovedit ┼či foarte generos, la fel ┼či so┼úia sa Margarethe, care ┼úinea constant audiente. Friedrich, Alfred, Friedrich Alfred, Margarethe, Berta, Gustav, Alfried ┼či fiul s├úu Arndt, ultimul Krupp, sunt to┼úi partea vie a mitului. Cronica casei Krupp reprezint├ú una dintre marile saga de familie din istoria german├ú, cuprinz├ónd legende, lovituri ale sor┼úii, mistere. Dintre acestea putem aminti marea criz├ú din 1870, ├«n care Krupp aproape c├ú a falimentat ┼či a supravie┼úuit doar datorit├ú creditelor. Sau monstruoasa Villa H├╝gel ├«ns├ú┼či, pe ├«n├úl┼úimile p├úduroase ale Ruhr-ului, un palat rafinat ridicat de Alfred. Sau moartea misterioas├ú a acestuia ├«n 1902, la scurt timp dup├ú care a fost acuzat de nelegiuiri homosexuale pe insula Capri. Sau trucurile Gustav von Bohlen und Halbach, care ├«n 1906 o ia ├«n c├ús├útorie pe fiica lui Friedrich, Bertha, ┼či adopt├ú numele Krupp, cu permisiune imperial├ú. Sau favorurile f├úcute liderilor celui de-al treilea Reich, care au privit ini┼úial cu circumspec┼úie concernul, pentruu ca s├ú ├«i mul┼úumeasc├ú mai t├órziu. ├Än fine, mitului apar┼úine ┼či sf├ór┼čitul concernului, c├ónd ├«n 1966 Arndt von Bohlen und Halbach, renunt├ú la mo┼čtenire ┼či pecetluie┼čte transformarea firmei ├«ntr-o societate pe ac┼úiuni ├«n proprietatea unei funda┼úii. Printre figurile inflente ale concernului se aflau nu numai membri ai familiei. Cel mai ├«nsemnat este f├úr├ú ├«ndoial├ú Berthold Beitz, care la 98 de ani activeaz├ú ├«nc├ú drept patron al funda┼úiei.

Mitul casei Krupp nu este ├«ns├ú doar o crea┼úie a istoricilor sau regizorilor. Este o marc├ú produs├ú chiar de Krupp. Cu noile mijloace ale fotografiei ┼či ulterior ale filmului familia are la dispozi┼úie tehnologia care ├«i permite producerea de materiale media, propagand├ú ce func┼úioneaz├ú ca anex├ú a conducerii firmei. ┼×i expozi┼úiile mondiale sunt folosite ├«n acest scop, Alfred Krupp fiind ├«n acest sens un geniu al marketingului. Dac├ú la expozi┼úia din 1855 din Paris podeaua crapa sub greutatea blocului de o┼úel Krupp, lucru mediatizat de toat├ú presa, Alfred ordon├ú turnarea unui bloc ┼či mai mare. Cu succesul prevazut:gazetele povestesc s├úpt├úm├óni ├«n ┼čir despre organizarea standului firmei, ridic├ónd problema electrizant├ú a rezisten┼úei podelei ├«n fa┼úa o┼úelului. ├Äncep├ónd cu 1867 firma ├«ncepe s├ú se reprezinte ┼či ca o re┼úea social├ú special├ú. O alt├ú strategie a stiliz├úrii a fost istorizarea intensiv├ú. La jubileul din 1873 cu ocazia ├«mplinirii a 25 de ani de la luarea firmei ├«n proprietatea lui Alfred, se folosesc c├úr┼úi de vizit├ú cu Villa H├╝gel sau portretele lui Alfred ┼či a descenden┼úilor s├úi, invoc├óndu-se permanent originile. Krupp a fondat ┼či o arhiv├ú a firmei, ├«n care se depozitau acte, cronici ┼či biografii ale proprietarilor. La aniversarea de 100 de ani s-a organizat o s├úrb├útoare ├«n prezen┼úa ├«mp├úratului Wilhelm al II-lea, care ar fi costat ├«n valoare de azi ├«n jur de 60 de milioane de euro.

krupp gunworks essen jpg jpeg

Evident c├ú aceast├ú propagand├ú oarecum ofensiv├ú a determinat critica concuren┼úilor. Scepticismul era alimentat ┼či de apropierea firmei de casa imperial├ú. Wilhelm a vizitat Villa H├╝gel de 12 ori, iar Alfred o consulta pe majestatea sa ├«n Berlin. Se ├«nt├ólneau cu pl├úcere pentru a naviga ├«mpreun├ú ├«n Kiel, ora┼čul care prin v├ónzarea ┼čantierului naval ├«n timpul goanei nebune a ├«narm├úrilor devine al doilea ora┼č kruppian dup├ú Essen. Deci nu este de mirare de ce firma era principalul centru unde se primeau comenzi imperiale ┼či nu numai. Atacat├ú a fost firma ┼či de social-democra┼úi, care vedeau ├«n paternalismul promovat de aceasta un contraproiect al mi┼čc├úrii muncitore┼čti. Pe t├úr├óm local, Essen a fost intens bombardat ├«n timpul celui de-al doilea r├úzboi, distrugeri datorate prezen┼úei concernului, ceea ce a provocat un val de reac┼úii care au dus la ├«ndep├úrtarea monumentului lui Alfred Krupp ┼či al numelor lui Gusav ┼či al Berthei de pe lista cet├ú┼úenilor de onoare. Dar Kruppianii venerau firma ca ┼či ├«nainte. Abia dac├ú exist├ú o gospod├úrie din care s├ú fi fost eliminate ├«nsemnele firmei sau distinc┼úiile primite de la aceasta.

Dar vremea activismului kruppian a trecut ┼či ea. Ast├úzi mai exist├ú ├«n regiunea Ruhr trei siderurgii. ├Än 1999 au fuzionat vechii competitori Krupp ┼či Thyssen, administra┼úia central├ú av├óndu-┼či sediul din 2010 pe acelea┼či meleaguri de unde a ├«nceput totul. Ce r├úm├óne de ├«nv├ú┼úat din povestea Krupp, mica ├«ntreprindere care ├«n c├óteva decenii se preschimb├ú ├«ntr-un concern mondial? Krupp, dincolo de tradi┼úie, a investit mereu ├«n cercetare ┼či noutate. Krupp reprezint├ú o industrie german├ú care a accentuat mereu inova┼úia mai degrab├ú dec├ót produc┼úia de mas├ú. De re┼úinut ar fi ┼či importan┼úa pe care concernul a acordat-o coeziunii din sistem, angajamentelor luate fa┼ú├ú de lucr├útorii c├úrora li se l├úsa impresia de atmosfer├ú familial├ú, importan┼úa profesionalismului membrilor stimula┼úi ┼či material ┼či psihologic. Oric├ót de sceptic am privi organismul acesta patriarhal ┼či autoritar, ├«ntr-o vreme in care consor┼úiile industriale jongleaz├ú cu firmele p├ón├ú la a le face de nerecunoscut ┼či imaginea managerului este asociat├ú corup┼úiei, modelul proprietarului responsabil, care era totu┼či cazul Krupp, cel pu┼úin la nivelul percep┼úiei publice, nu mai este viabil. Monumentul lui Alfred este din nou la locul s├úu ├«n Essen.

Sursa:zeit.de