Unirea Basarabiei: prima treaptă spre idealul României Mari jpeg

Unirea Basarabiei: prima treaptă spre idealul României Mari

├Än contextul geopolitic de azi, aniversarea Unirii Basarabiei cu Rom├ónia, moment care a marcat ├«nceputul unui an 1918 memorabil, are o ├«nc─ârc─âtur─â aparte. Spre deosebire de Transilvania, Basarabia este ├«nc─â rupt─â din trupul ┼ú─ârii, iar balansul actualei Republici Moldova ├«ntre est ┼či vest ┼či tensiunile care au dus la afirmarea unui nou r─âzboi rece ├«ntre Rusia ┼či NATO demonstreaz─â c─â problema teritoriului dintre Prut ┼či Nistru este una de actualitate ┼či, de asemenea, o ran─â ├«nc─â deschis─â ├«n con┼čtiin┼úa na┼úional─â.

├Än anul 1917, c├ónd revolu┼úiile s-au succedat ├«n Imperiul ┼óarist, ├«ncep├ónd cu cea din februarie care a dus la abdicarea lui Nicolae al II-lea ┼či p├ón─â la ÔÇ×Marea revolu┼úie socialist─â din OctombrieÔÇŁ, mi┼čcarea de eliberare na┼úional─â a rom├ónilor din Basarabia a cunoscut o dezvoltare constant─â, ├«ncep├ónd cu ├«nfiin┼úarea la Chi┼čin─âu, ├«n martie-aprilie, a Partidului Na┼úional Moldovenesc, al c─ârui program sublinia necesitatea unei largi autonomii a regiunii ┼či dob├óndirea drepturilor cet─â┼úene┼čti ┼či na┼úionale pentru rom├óni. ├Än spiritul vremurilor, au avut loc numeroase ├«ntruniri ┼či ac┼úiuni de organizare:Congresul Uniunii Cooperativelor din Basarabia, Congresul ┼ú─âranilor din Basarabia, Congresul corpului didactic din Basarabia ┼či multe altele.

Drumul spre autonomia Basarabiei

La Congresul Popoarelor din Rusia, desf─â┼čurat la Kiev ├«ntre 8 ┼či 14 septembrie (stil vechi), au participat ┼či ┼čase delega┼úi moldoveni, care s-au pronun┼úat pentru autonomie ├«n cadrul unei federa┼úii. Toamna anului 1917 a fost ├«ns─â una tensionat─â;anarhia cuprindea Rusia ┼či, implicit, Basarabia, iar autorit─â┼úile se dovedeau neputincioase ├«n fa┼úa actelor de dezordine ┼či violen┼ú─â. ├Än aceast─â atmosfer─â a avut loc Congresul Solda┼úilor Moldoveni, convocat de Comitetul Central Ost─â┼česc Rom├ón, care ┼či-a deschis ┼čedin┼úele la 20 octombrie, ├«n Chi┼čin─âu. ├Än adun─ârile din 21 ┼či 22 octombrie, Congresul a declarat ÔÇ×autonomia Basarabiei ┼či alegerea unui birou pentru organizarea Parlamentului local, denumit Sfatul ┼ú─ârii, precum ┼či 44 de osta┼či din s├ónul Congresului ca deputa┼úi ├«n Sfatul ┼ó─âriiÔÇŁ. A fost redactat un document, ÔÇ×Rezolu┼úiile Congresului Ost─â┼česc MoldovenescÔÇŁ, care prevedea, printre altele, ÔÇ×s─â se recunoasc─â faptul c─â forma cea mai potrivit─â a conducerii Rusiei este Republica Federativ─â Democratic─âÔÇŁ, ÔÇ×s─â se declare autonomia teritorial─â ┼či politic─â a BasarabieiÔÇŁ ┼či ├«n cel mai scurt timp ÔÇ×s─â se alc─âtuiasc─â Sfatul ┼ó─ârii, format din 120 de deputa┼úiÔÇŁ.

Pe baza hot─âr├órilor Congresului, la 21 noiembrie, Sfatul ┼ó─ârii ┼či-a deschis lucr─ârile, fiind alc─âtuit din reprezentan┼úi ai tuturor na┼úionalit─â┼úilor, confesiunilor ┼či orient─ârilor politice. Num─ârul deputa┼úilor a fost majorat de la 120 la 150:105 rom├óni, 15 ucraineni, 14 evrei, ┼čapte ru┼či, doi germani, doi bulgari, doi g─âg─âuzi, un polonez, un armean ┼či un grec. Pre┼čedinte a fost ales Ion Incule┼ú, iar printre deputa┼úi se g─âseau personalit─â┼úi de frunte ale Basarabiei, precum Pantelimon Halippa, Ion Pelivan sau Ion Buzdugan. La 2 decembrie, Sfatul ┼ó─ârii a adoptat o Declara┼úie prin care se proclama Republica Democratic─â Moldoveneasc─â, ce urma s─â fac─â parte din Republica Federativ─â Democratic─â a Rusiei, care nici nu exista. La 7 decembrie, puterea executiv─â a fost ├«ncredin┼úat─â unui Directorat, sub pre┼čedin┼úia lui Pantelimon Erhan.

1 424 jpg jpeg
Vestea unirii, primit─â cu bucurie ├«n L─âpu┼čna (fotografie realizat─â cu ocazia vizitei prim-ministrului Alexandru Marghiloman, 1918)

Vestea unirii, primit─â cu bucurie ├«n L─âpu┼čna (fotografie realizat─â cu ocazia vizitei prim-ministrului Alexandru Marghiloman, 1918)

├Än cursul lunii decembrie 1917, Basarabia a fost teatrul unor ac┼úiuni anarhice ale for┼úelor armate sau a altor organisme care se opuneau Sfatului ┼ó─ârii:Frontotdelul (comitetul de front) Comitetului muncitorilor ┼či solda┼úilor din Chi┼čin─âu (de orientare bol┼čevic─â) ┼či RUMCEROD-ul cu sediul la Odesa, cea din urm─â fiind prima organiza┼úie antirom├óneasc─â creat─â de partidul bol┼čevic cu concursul lui Hristu (Cristian) Racovski ┼či Mihail Gheorghiu Bujor. Era condus de un comitet alc─âtuit din bol┼čevici basarabeni ┼či emigran┼úi din Rom├ónia, din care f─âcea parte, printre al┼úii, ┼či celebrul Max Goldstein, unul dintre autorii atentatului de la Senat din 1920. ├Än aceste condi┼úii, exista riscul declan┼č─ârii unui conflict civil ├«n Basarabia, ├«ntre mi┼čcarea na┼úional─â moldoveneasc─â ┼či cea bol┼čevic─â.

Sfatul Ţării cere ajutorul Guvernului României

Fa┼ú─â de aceast─â situa┼úie, la 14 decembrie, Sfatul ┼ó─ârii a luat hot─âr├órea, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â secret─â, de a cere ajutor din afar─â ┼či a ├«ns─ârcinat Consiliul Directorilor s─â procedeze ├«n consecin┼ú─â. ├Än baza acestui mandat, la 22 decembrie 1917, Consiliul Directorilor Generali a trimis o telegram─â ministrului de R─âzboi rom├ón, prin care solicita trimiterea la Chi┼čin─âu ÔÇ×a unui regiment ardelenescÔÇŁ. ├Än consecin┼ú─â, Guvernul Rom├óniei a ordonat Marelui Cartier General ca Batalionul de voluntari rom├óni de la Kiev s─â se ├«ndrepte spre capitala Basarabiei.

Abia sosit ├«n gara din Chi┼čin─âu la 24 decembrie, Batalionul rom├ónesc a fost atacat ├«n tren de unit─â┼úi ale armatei ruse, ÔÇ×ardelenii fiind dezarma┼úi, b─âtu┼úi ┼či f─âcu┼úi prizonieriÔÇŁ. Av├ónd ├«n vedere pericolul care plana asupra Basarabiei, dup─â ├«ndelungi dezbateri, guvernul rom├ón a hot─âr├ót, la 4 ianuarie 1918, s─â autorizeze interven┼úia Armatei Rom├óne ├«n Basarabia. Onoarea conducerii opera┼úiunilor din Basarabia a revenit Corpului 6 Armat─â, c─âruia i-au fost puse la dispozi┼úie, la date diferite, Diviziile 11 ┼či 13 infanterie, 1 ┼či 2 Cavalerie. Cele patru divizii destinate s─â ac┼úioneze ├«n Basarabia au trecut Prutul succesiv, ac┼úion├ónd pe direc┼úii independente, de┼či au cooperat ├«n anumite situa┼úii. ├Än seara zilei de 13 ianuarie, brig─âzile 21 ┼či 22 infanterie din Divizia 11 infanterie au intrat ├«n Chi┼čin─âu, fiind primite cu entuziasm de popula┼úie. A doua zi a intrat ├«n capitala Basarabiei ┼či comandamentul diviziei, ├«n frunte cu generalul Ernest Bro┼čteanu.

Vestea intr─ârii trupelor rom├óne ├«n Basarabia a iritat autorit─â┼úile de la Petrograd, care au decis ruperea rela┼úiilor cu Rom├ónia, expulzarea diploma┼úilor acredita┼úi ┼či ÔÇ×p─âstrarea tezaurului care va fi restituit poporului rom├ónÔÇŁ. La 15 ianuarie, comandantul Diviziei 11 infanterie ┼či statul s─âu major au participat la ┼čedin┼úa Sfatului ┼ó─ârii, gestul marc├ónd primirea oficial─â a Armatei Rom├óne de c─âtre autorit─â┼úile de la Chi┼čin─âu, ocazie cu care generalul Bro┼čteanu a declarat:ÔÇ×Crea┼úi-v─â via┼úa dumneavoastr─â cum crede┼úi ┼či nimeni nu se amestec─â ├«n ea. ├Än organizarea ei noi nu v─â vom ├«mpiedicaÔÇŁ. Dup─â ample dezbateri, la care au participat numeroase personalit─â┼úi politice, Sfatul ┼ó─ârii a proclamat, nu ├«nt├ómpl─âtor, la 24 ianuarie 1918, independen┼úa, cu unanimitate de voturi. Consiliul Directorilor se dizolva, puterea executiv─â trec├ónd asupra Consiliului de Mini┼čtri, ├«n timp ce pre┼čedintele Republicii r─âm├ónea Ion Incule┼ú. Declara┼úia de Independen┼ú─â a fost primit─â cu entuziasm, fiind v─âzut─â ca un prim pas spre Unire.

3 212 jpg jpeg

România, în dificultate

Aceste decizii extrem de importante au fost luate ├«ntr-un climat general dominat de fr─âm├ónt─âri ┼či incertitudine, ├«n care nu doar proasp─âta Republic─â Democratic─â Moldoveneasc─â, dar ┼či Rom├ónia se g─âseau ├«ntr-o situa┼úie precar─â din punct de vedere politic ┼či militar. Dup─â semnarea armisti┼úiului de la Brest-Litovsk, care a marcat ie┼čirea Rusiei din Antant─â, presiunile Puterilor Centrale asupra Rom├óniei, pentru semnarea unui armisti┼úiu, cap─ât─â un caracter ultimativ. Guvernul Br─âtianu ├«┼či depune mandatul, iar generalul Averescu este ├«ns─ârcinat cu formarea noului guvern. Condi┼úiile cerute de Puterile Centrale erau deosebit de grele, av├ónd caracterul unui Diktat;la 19 februarie, ├«n Consiliul de Coroan─â, generalul Averescu a precizat c─â solu┼úia accept─ârii condi┼úiilor era singura posibil─â:se salva dinastia ┼či se ├«nlesnea unirea cu Basarabia, ministrul de Externe al Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, promi┼ú├ónd ajutor diplomatic ├«n acest sens.

Problema Basarabiei s-a complicat dup─â ce, la ├«nceputul tratativelor de pace de la Buftea-Bucure┼čti, guvernul ucrainean (care ├«ncheiase deja o pace separat─â cu Puterile Centrale) a trimis o not─â ├«n care se sublinia c─â ÔÇ×Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic ┼či politic, formeaz─â o unitate indivizibil─â cu teritoriul UcraineiÔÇŁ. Drept urmare, guvernul Ucrainei cerea s─â i se admit─â participarea la tratativele de pace, arog├óndu-┼či dreptul de a include deputa┼úi basarabeni ├«n propria delega┼úie ┼či neaccept├ónd delega┼úia Basarabiei independente. Ministrul de Externe german, K├╝hlmann, considera preten┼úiile ucrainene ca fiind ne├«ntemeiate;drept urmare, cererea guvernului de la Kiev a fost ignorat─â.

Delega┼úii basarabeni prezen┼úi la Ia┼či (Ion Incule┼ú ┼či Daniel Ciugureanu, pre┼čedintele Consiliului de Mini┼čtri) i-au propus generalului Averescu unirea, dar acesta s-a opus;se temea ca germanii s─â nu cear─â ├«n compensa┼úie Dobrogea, care ├«i interesa ├«n mod deosebit pe bulgari. Dar sprijinul Germaniei se va dovedi esen┼úial pentru Rom├ónia:av├ónd ┼úeluri economice foarte precise, Berlinul s-a opus preten┼úiilor ucrainene ┼či bulgare asupra Basarabiei ┼či Dobrogei. Unirea Basarabiei cu Rom├ónia ar fi fost imposibil─â, ├«n acel context, f─âr─â sprijinul Germaniei.

La 5 martie 1918, Alexandru Marghiloman este ├«ns─ârcinat cu formarea unui nou guvern, av├ónd menirea de a ajunge la o ├«n┼úelegere cu Puterile Centrale, ceea ce a creat ├«ngrijorare la Chi┼čin─âu, prin prisma pozi┼úiei Partidului Conservator asupra unor reforme, ├«n special cea agrar─â. Situa┼úia a fost detensionat─â de regele Ferdinand, care, la 17 martie, a semnat scrisoarea adresat─â administratorului Domeniilor Coroanei, prin care se trecea, ├«n mod practic, la ├«mpropriet─ârirea promis─â de monarh cu doar un an ├«n urm─â, ├«n 1917, limpezind pozi┼úia statului rom├ón ├«n privin┼úa ├«mpropriet─âririi, care nelini┼čtea ├«ndeosebi ┼ú─âr─ânimea din Basarabia.

27 martie:ÔÇ×Tr─âiasc─â unirea Basarabiei cu Rom├ónia de-a pururea ┼či totdeauna!ÔÇŁ

├Än Basarabia dorin┼úa de Unire se dovedea una general─â, cerut─â de numeroase cercuri politice, comitete ┼či adun─âri diverse. ├Än acela┼či timp, contactele cu presa ┼či activi┼čtii din Rom├ónia, ├«n special de la Ia┼či, deveneau tot mai intense. Partidul Na┼úional Moldovenesc a dus ├«n aceast─â perioad─â o activitate sus┼úinut─â pentru extinderea influen┼úei ├«n r├óndul opiniei publice. Tot la Ia┼či, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â de guvern, la care au participat Ion Incule┼ú, David Ciugureanu ┼či Constantin Stere, s-a decis forma prin care urma s─â fie proclamat─â Unirea:guvernul rom├ón accepta solicit─ârile de Unire venite din Basarabia ┼či urma s─â-┼či exprime pozi┼úia oficial─â dup─â votul din Sfatul ┼ó─ârii.

4j jpg jpeg

├Än dup─â-amiaza zilei de 27 martie a avut loc ┼čedin┼úa Sfatului ┼ó─ârii, ├«n urma c─âreia a fost adoptat─â hot─âr├órea de Unire. Ion Incule┼ú declara:ÔÇ×┼×edin┼úa de azi, domnilor deputa┼úi, va fi o ┼čedin┼ú─â istoric─â pentru poporul nostru. Noi trebuie s─â depunem toate silin┼úele ca s─â reu┼čim cu cinste ├«n acest moment istoricÔÇŁ. Ulterior a luat cuv├óntul Alexandru Marghiloman, care a subliniat dorin┼úa guvernului rom├ón de a respecta drepturile ┼či libert─â┼úile c├ó┼čtigate, urm├ónd ca Sfatul ┼ó─ârii s─â se ocupe de ÔÇ×rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu vrerile poporuluiÔÇŁ. Dup─â ce Marghiloman ┼či ceilal┼úi reprezentan┼úi ai statului rom├ón s-au retras, Constantin Stere a ┼úinut un discurs care a produs o vie emo┼úie, ar─ât├ónd c─â ÔÇ×ast─âzi trebuie s─â hot─âr├óm ceea ce va avea o importan┼ú─â hot─âr├ótoare, extraordinar─â, asupra soartei viitoare a poporului nostru. Mersul de fier al istoriei pune asupra umerilor no┼čtri o r─âspundere pe care noi n-o putem ignora cu nici un fel de sofismeÔÇŁ.

Reprezenta┼úii minorit─â┼úilor au declarat, ├«n mare parte, c─â se vor ab┼úine de la vot (excep┼úie f─âc├ónd delegatul polonez), neav├ónd ├«mputernicirea necesar─â de a vota Unirea, ├«n lipsa unei hot─âr├óri a viitoarei adun─âri constituante, invoc├óndu-se ┼či un eventual referendum care s─â decid─â soarta Basarabiei. Dup─â discu┼úii aprinse privind caracterul deschis al votului (decis de majoritate), s-a trecut la votarea rezolu┼úiei de unire propus─â de Blocul Moldovenesc, rezultatul fiind de 86 de voturi pentru, trei contra ┼či 36 de ab┼úineri. ÔÇ×├Än numele poporului Basarabiei, Sfatul ┼ó─ârii declar─â:Republica Democratic─â Moldoveneasc─â (Basarabia), ├«n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr─â ┼či vechile grani┼úe cu Austria, rupt─â de Rusia acum mai bine de o sut─â de ani din trupul vechii Moldove, ├«n puterea dreptului istoric ┼či al dreptului de neam, pe baza principiului c─â noroadele singure s─â-┼či hot─ârasc─â soarta lor, de azi ├«nainte ┼či pentru totdeauna se une┼čte cu mama sa, Rom├óniaÔÇŁ. Declara┼úia de unire se ├«ncheia cu cuvintele:ÔÇ×Tr─âiasc─â unirea Basarabiei cu Rom├ónia de-a pururea ┼či totdeauna!ÔÇŁ. A urmat o scurt─â alocu┼úiune a lui Alexandru Marghiloman, care a declarat c─â ia act de Declara┼úia de Unire ├«n numele poporului rom├ón ┼či al Regelui, la final spun├ónd:ÔÇ×Tr─âiasc─â Rom├ónia, una ┼či nedesp─âr┼úit─âÔÇŁ.

Prima bucurie dup─â ani grei de r─âzboi

Declara┼úia de Unire stabilea c─â Basarabia ├«┼či p─âstra autonomia, av├ónd un sfat ales pe baza votului universal. Se precizau drepturile democratice recunoscute ┼či garantate ÔÇô drepturile minorit─â┼úilor, libertatea personal─â ┼či multe altele ÔÇô ┼či se stabilea ca provincia s─â fie reprezentat─â ├«n forul legislativ al ┼ú─ârii de un num─âr de parlamentari raportat la num─ârul de locuitori, doi reprezentan┼úi ai Basarabiei urm├ónd s─â fac─â parte din Consiliul de mini┼čtri al Rom├óniei. Declara┼úia de unire a fost primit─â cu mult entuziasm de rom├ónii de pretutindeni, prima bucurie dup─â ani grei de r─âzboi, iar la sf├ór┼čitul lui martie ┼či la ├«nceput de aprilie au avut loc manifesta┼úii la Ia┼či, unde delega┼úia venit─â de la Chi┼čin─âu a fost ├«nt├ómpinat─â cu mult entuziasm. ├Än cadrul dejunului oficial de la Palat, dat ├«n cinstea delega┼úiei basarabene, Regele a luat cuv├óntul, declar├ónd, printre altele:ÔÇ×Salut─âm ├«n voi o parte frumoas─â a unui vis care niciodat─â nu se va ┼čterge... Tr─âiasc─â copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al Rom├óniei Mame!ÔÇŁ

31 11 jpg jpeg

Un ultim act al unirii a avut loc la 27 noiembrie 1918, imediat dup─â adoptarea legii agrare, c├ónd Sfatul ┼ó─ârii a emis urm─âtoarea declara┼úie:ÔÇ×├Än urma unirii cu Rom├ónia mam─â a Bucovinei, Ardealului, Banatului ┼či ┼úinuturile ungure┼čti, locuite de rom├óni, ├«n hotarele Dun─ârii ┼či Tisei, Sfatul ┼ó─ârii declar─â c─â Basarabia renun┼ú─â la condi┼úiile de unire, stipulate ├«n actul de la 27 martie, fiind ├«ncredin┼úat─â c─â ├«n Rom├ónia tuturor rom├ónilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul ┼ó─ârii, ├«n preziua Constituantei rom├óne, care se va alege pe baza votului universal, rezolv├ónd chestia agrar─â dup─â nevoile ┼či cerin┼úele poporului, anuleaz─â celelalte condi┼úiuni din actul unirii din 27 martie ┼či declar─â unirea necondi┼úionat─â a Basarabiei cu Rom├ónia mam─âÔÇŁ. Drept urmare, Sfatul ┼ó─ârii s-a dizolvat, iar Consiliul de Directori a demisionat, deschiz├ónd calea unei uniri necondi┼úionate pentru o integrare ireversibil─â ├«n cadrul statului rom├ón ├«ntregit.

O tez─â fals─â a istoriografiei sovietice

Teza potrivit c─âreia unirea Basarabiei cu Rom├ónia s-a realizat sub presiunea armatei rom├óne, promovat─â cu consecven┼ú─â de istoriografia sovietic─â, nu se sus┼úine. Modul ├«n care a fost votat─â mo┼úiunea de unire demonstreaz─â cu claritate libertatea de op┼úiune a participan┼úilor, indiferent de originea etnic─â sau mediul politic din care proveneau. Locul ┼či rolul armatei rom├óne ├«n Basarabia au fost subliniate de comandantul Corpului 6 Armat─â, generalul Ion Istrati, care a ar─âtat ├«ntr-un raport ├«naintat Marelui Cartier General c─â ├«n perioada ianuarie-martie 1918 ÔÇ×misiunile trupelor noastre au constat ├«n:preluarea armamentului de la popula┼úia rural─â ┼či urban─â;asigurarea celei mai complete ordini;├«mpingerea peste Nistru a ultimelor coloanele ruse din Basarabia, care veneau din Moldova;asigurarea condi┼úiilor pentru ca activitatea agricol─â, economic─â ┼či comercial─â s─â ├«nceap─â;adunarea ┼či inventarierea armamentului l─âsat de trupele ruse;o purtare corect─â, demn─â ┼či desf─â┼čurarea unei propagande active (conferin┼úe, ┼čez─âtori, baluri, coruri, concerte) prin care s─â se apropie popula┼úia de toate na┼úionalit─â┼úile, iar moldovenii, ├«n special, s─â fie de┼čtepta┼úi la via┼úa na┼úional─â, comb─ât├óndu-se agita┼úiile str─âinilor contra noastr─âÔÇŁ. Generalul Istrati aprecia c─â marile unit─â┼úi aflate la est de Prut ┼či-au f─âcut pe deplin datoria.

├Än leg─âtur─â cu rolul armatei rom├óne ├«n actul unirii Basarabiei cu ┼óara, Ion Incule┼ú ar─âta mai t├órziu c─â ÔÇ×pentru noi moldovenii, pentru mi┼čcarea noastr─â na┼úional─â, intrarea armatei rom├óne ├«n Chi┼čin─âu a fost un element de prim─â importan┼ú─â, decisiv. Elementele rom├óne┼čti au c├ó┼čtigat mai mult curaj ┼či mai multe speran┼úe pentru viitorÔÇŁ.

Din p─âcate, unirea Basarabiei cu Rom├ónia a fost departe de a fi ÔÇ×pururea ┼či totdeaunaÔÇŁ. Rupt prin ultimatumul din iunie 1940, vremelnic readus al─âturi de ┼úar─â ├«n 1941-1944, soarta teritoriului dintre Prut ┼či Nistru r─âm├óne ┼či ast─âzi o ecua┼úie cu multe necunoscute. Avem o singur─â certitudine:de secole, dorin┼úa de unire e exprimat─â ┼či dincoace, ┼či dincolo de Prut, cu tragedii ┼či sacrificii ├«n┼čirate ├«n timp, pe care genera┼úiile de azi ┼či m├óine au datoria s─â le cunoasc─â.