Unde se află inima lui Suleyman Magnificul? jpeg

Unde se află inima lui Suleyman Magnificul?

Cardinalul Richelieu vorbeşte despre asediul castelului de la Sziget, petrecut în urmă cu peste 450 de ani, ca despre bătălia care a salvat civilizaţia. Când turcii otomani se înstăpânesc în sfârşit asupra fortăreţei, suferă deja pierderi ireparabile, printre care şi pe cea a lui Suleyman Magnificul. Lipsiţi de un personaj de o asemenea anvergură, turcii nu vor mai ataca Viena (deja asediată în 1529) pentru următorii 120 de ani. Acum cecetătorii sunt dornici să afle unde anume i-au îngropat otomanii inima vrednicului sultan.

Când vizitatorii se plimbă prin Szigetvar, işi închipuie de cele mai multe ori că păşesc într-o citadelă maghiară, dar de fapt este cea turcească, deoarece construcţia iniţială a fost distrusă în 1566. Precum colinele care se aştern în regiunea Zselic, fiecare ascunzând o alta, tot aşa parcă o filă de istorie o umbreşte pe cealaltă şi versiunile se substituie  asa încât adevărul pare să nu iasă la iveală nicidecum.

La un nivel superficial, legenda e relativ uşor de urmărit. Suleyman Magnificul ajunge aici cu nu mai puţin de 100.000 de ieniceri în luna august a însângeratului an 1566. Castelul se situa pe drumul către Viena, o ţintă de prim rang pe care sultanul tânjea să o captureze şi astfel să mai adauge stăpânirilor sale şi o bucată glorioasă din Europa Occidentală.

Până şi aerul tremura la sunetul măreţelor tobe de război turceşti meşterite în frumosul oraş Edirne. Şi totuşi, se întâmplă ceva neaşteptat. Miklos Zrinyi, comandantul garnizoanei, împreună cu nu mai mult de 2300 de oameni, se opun vitejeşte colosului otoman, zădărnicindu-i decisiv planurile. Nobilul croat în slujba habsburgilor, născut în 1508, a rămas un erou în memoria colectivă atât a croaţilor, cât şi a maghiarilor. Nepotul său va scrie primul poem epic în limba maghiară despre apărarea cetăţii Sziget. Zrinyi îşi va da duhul în focul bătăliei.

Nu e singurul care piere în acest tulbure context. Sultanul va suferi un atac de cord, la vârsta de 71 de ani. Unele surse vorbesc despre şocul emoţional la vestea despre victoria sa pirică şi despre epuizarea fizică şi psihică. La urma urmei, lupta de 40 de ani cu Regatul Ungar.

 69548493 szigetvar 1 jpg jpeg

Corpul său a fost dus înapoi la Constantinopol, dar inima i-a fost îngropată aici, într-un mormânt pe locul căruia se va ridica apoi o Biserică Catolică cu hramul Fecioarei Maria, cel puţin aşa se poate citi pe o inscripţie din Biserica Turbeki, la est de oraş. Şi totuşi, nu este decât o poveste, ne spune cu convingere Profesorul Norbert Pap de la Universitatea din Pecs. Placa comemorativă a fost plasată acolo nu mai devreme de 1916 de preotul local, din raţiuni politice. La vremea respectivă, Ungaria, sau mai bine zis Imperiul Austro-Ungar, era aliatul Imperiului otoman, două vechi constructe alunecând pe panta distrugerii în vacarmul primului război mondial. Aveau deci nevoie de simboluri de prietenie pentru a consolida ideologic legătura dintre ele.

Profesorul Pap se ocupă acum de găsirea adevăratului loc în care este îngropată inima sultanului, iar motivele politice nu sunt nici de data asta de neglijat. Relaţiile dintre Turcia şi Ungaria sunt în curs de  îmbunătăţire, ba chiar am putea spune, optimizare. Cei doi prim-miniştri se înteleg bine, iar anul trecut numărul turiştilor turci care vizitează Ungaria a crescut cu un fericit 45%. În micul orăşel nu găseşti însă mai mult de 500 de paturi, acolo unde odinioară dormeau zeci de mii de oameni prin corturi, ascultând privighetorile şi pregătindu-se de încăierare. Dacă s-ar descoperi locul de veci al inimii Legislatorului, ar apărea în zonă vreo 2 hoteluri de 5 stele, s-ar restaura complet castelul, precum şi o pleiadă de monumente musulmane. Dar totul depinde de localizarea puternicului simbol otoman.

Sunt câteva hărţi ce ar putea oferi indicii. Una datează din 1689 şi pe ea ar fi chiar marcat mormântul. Altele aflate în arhivele de război ale Vienei datează tot de prin anii ’80, când trupele habsburgice au recapturat oraşul. Informaţii se adună şi de la Vatican, Veneţia sau Budapesta. Profesorul Pap şi echipa lui de cercetători le parcurg pe toate, urmând să publice rezultatele investigaţiei pe 20 septembrie.

Deja s-au descoperit multe chestiuni interesante, şi inima lui Suleyman joacă rolul de stimulent într-o cercetare prin care se doreşte reconstrucţia fiecărui strat de istorie şi geografie din ultimii 400 de ani. Hărţile sunt înşelătoare. Când habsburgii au cucerit castelul în 1689, imigranţii sârbi au izgonit populaţia musulmană, iar catolicii germani au fost recolonizaţi aici în secolul al XVIII-lea.

Chiar şi peisajele s-au modificat, întrucât se pare că ocupaţia musulmană a coincis cu o mică eră glaciară. De pildă, pârâul Almasi era atunci un puternic torent care inunda toată regiunea, de altfel Sziget înseamnă “insulă”, oraşul şi cetatea ivindu-se din mlaştinile create de inundaţii. Şi pe aici se găseşte un mormânt simbolic, cu flori proaspete, pentru a-l onora pe sultan. Iar un tumul din epoca bronzului este adesea confundat cu “cimitirul turcesc”.

Primarul, Janos Kolovics, povesteşte cu mândrie că se trage din zona Bosniei, în vremurile turceşti. Mai spune că lângă moschee se va construi un centru turistic, cu un design maghiar deloc pe placul turcilor. Locul are un potenţial imens, pentru că dincolo de legendele care îl înconjoară, pe undeva pe sub pământ stă ascunsă inima unuia dintre cei mai mari conducători din istorie. În timpul lui Suleyman (1494-1566) Imperiul Otoman atingea apogeul puterii sale, atât militar, cât şi cultural, întinzându-se până în Africa de Nord, Balcani şi Ungaria.

sursa:BBC