Unde se afla cetatea Helis? O ipotez─â jpeg

Unde se afla cetatea Helis? O ipotez─â

­čôü Dacia antic─â
Autor: Adrian Costea

Despre Cetatea Soarelui, re╚Öedin╚Ť─â a primilor regi geto-daci, s-au scris multe.Autori ca Vasile P├órvan sau Hadrian Daicoviciu au venit cu versiuni diferite referitoare la localizarea acesteia, pe baza textelor istorice din Antichitate, de la Herodot (secolul V ├«.Hr.) p├ón─â la Pausanias (secolul II d.Hr.).S-a ajuns totu╚Öi la consensul prin care cele mai probabile loca╚Ťii ale cet─â╚Ťii ar putea fi legate de cursul r├óului Ialomi╚Ťa (denumit Naparis de c─âtre ge╚Ťi, ÔÇŁR├óul DivinÔÇŁ), Piscul Cr─âsani fiind varianta cea mai vehiculat─â.Lucrarea lui Ion Munteanu, ÔÇŁIstoria veche a Stelnicii.MonografieÔÇŁ, lansat─â ├«n anul 2010, adaug─â ├«nc─â o ipotez─â acestui fascinant obiect de cercetare istoric─â, ce merit─â consemnat─â ╚Öi luat─â ├«n considerare.

Monografia comunei Stelnica a fost realizat─â de c─âtre inginerul silvic Ion Munteanu, declarat ├«n anul 2008 cet─â╚Ťean de onoare al localit─â╚Ťii[1].Este o lucrare excelent documentat─â, care ├«mbin─â sursele istorice de calitate cu informa╚Ťiile ob╚Ťinute ├«n urma cercet─ârilor ├«ntreprinse de c─âtre autor.Situat─â pe malul bra╚Ťului Borcea al Dun─ârii, localitatea Stelnica este cunoscut─â de c─âtre arheologi datorit─â necropolei getice de la Gr─âdi╚Ötea Mare (sec.IV-III ├«.Hr., La T├Ęne timpuriu) situat─â ├«n Balta Ialomi╚Ťei, unde au fost descoperite p├ón─â ├«n prezent 193 de morminte de ├«nhuma╚Ťie ╚Öi 21 de gropi pentru ofrande.De men╚Ťionat c─â a╚Öezarea are urme de locuire ├«nc─â din Neolitic (cultura Boian), dar ╚Öi din Epoca Bronzului t├órziu (cultura Coslogeni).

Insula Peuce, men╚Ťionat─â ├«n scrierile lui Herodot, ar putea fi actuala Balt─â a Ialomi╚Ťei

A╚Öadar, ├«ncep├ónd cu prima men╚Ťiune a ge╚Ťilor ├«n istorie (Herodot, 514 ├«.Hr.), autorul realizeaz─â o trecere ├«n revist─â a evenimentelor istorice ce au avut un deosebit impact asupra regiunii de la nord de Dun─âre.Expedi╚Ťia lui Darius (514-512 ├«.Hr.) de pedepsire a sci╚Ťilor, a avut drept consecin╚Ť─â includerea unei zone formate din Dobrogea, Balta Ialomi╚Ťei, a╚Öez─ârile getice de pe terasa Borcei ╚Öi o parte din Campia B─âr─âganului ├«n cadrul Imperiului Persan.Aceasta va face parte din Satrapia a X-a Ionia, guvernat─â de generalul Magabaz, ├«n urma unui decret regal emis de Darius I.

Insula Peuce (Peuke, lb.greac─â), de o m─ârime comparabil─â cu insula Rhodos, conform scrierilor antice, este asociat─â cu actuala Balt─â a Ialomi╚Ťei.ÔÇŁDin jos de insula PeuceÔÇŁ(Herodot, Istorii.Cartea a IV-a)a reprezentat punctul stabilit (zona Vadu Oii-Gura Ialomi╚Ťei) de c─âtre regele Darius pentru realizarea unui pod de vase care s─â asigure trecerea armatei persane ├«n ├«ncercarea de urm─ârire a sci╚Ťilor, popula╚Ťie nomad─â, ├«n stepa B─âr─âganului.

dromu jpg jpeg

Incep├ónd cu secolele VII-VI ├«.Hr., ge╚Ťii de pe malul st├óng al Dun─ârii au interac╚Ťionat cu civiliza╚Ťia greac─â, prin contactele comerciale stabilite cu coloniile grece╚Öti de pe ╚Ť─ârmul M─ârii Negre, ├«n zona Stelnicii st├ónd dovad─â ├«n acest sens vasele de ceramic─â din import, lucrate la roat─â, descoperite la Gr─âdi╚Ötea Mare.Din secolul III ├«.Hr., dateaz─â cetatea Axiopolis (actualul ora╚Ö Cernavod─â), legat─â cu un val de piatr─â de colonia greceasc─â Tomis.Se presupune c─â a fost ├«nfiin╚Ťat─â de c─âtre regele macedonean Lisimah sau chiar mai ├«nainte, confirm├óndu-se tendin╚Ťele de expansiune ├«n spa╚Ťiul locuit de geto-daci, mai ales ├«n epoca elenistic─â.

├Än anul 335 ├«.Hr.este ini╚Ťiat─â de c─âtre t├ón─ârul rege Alexandru cel Mare o expedi╚Ťie ├«n Dobrogea, cu scopul de a-i pedepsi pe ge╚Ťi pentru c─â i-au sus╚Ťinut pe tribali ╚Öi iliri ├«ntr-o campanie militar─â anterioar─â a macedonenilor (ar fi fost ad─âposti╚Ťi de c─âtre ge╚Ťi ├«n insula Peuce).Confrunt─ârile au avut loc pe malul st├óng al Dun─ârii, informa╚Ťie confirmat─â  ╚Öi de istoricul Vasile P├órvan ├«n lucrarea Getica(1926).

Ora╚Öul Mazale (cetatea Helis) de pe malul bra╚Ťului Borcea

Ipoteza cu care vine Ion Munteanu, este aceea c─â macedonenii i-au atacat prin surprindere pe ge╚Ťi ├«ntr-o cetate pe care acesta o situeaz─â pe un platou ├«nalt (ÔÇťpe prispa B─âr─âganuluiÔÇŁ)aflat pe malul st├óng al bra╚Ťului Borcea, o zon─â cunoscut─â sub numele de ÔÇťMazaleÔÇŁ.Traseul armatei lui Alexandru cel Mare ar fi fost urm─âtorul:ÔÇŁAlexandru Macedon a trecut armata sa peste Istru, pe la Axiopolis, a traversat apoi pe ascuns Balta Ialomi╚Ťei (Insula Peuce) ╚Öi a atacat apoi pe ge╚Ťi de la spate, venind prin ╚Ťarinile cu gr├óu ale B─âr─âganuluiÔÇŁ.Trecerea pe ap─â s-a f─âcut printr-un vad, cu ajutorul unor luntre confec╚Ťionate din trunchiuri de arbori.Ora╚Öul ÔÇťr─âu ├«nt─âritÔÇŁ cu ╚Öan╚Ťuri ╚Öi palisade (conform istoricului grec Arrian din Nicomedia), situat fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu cetatea Axiopolis, sf├ór╚Öe╚Öte prin a fi  pr─âdat ╚Öi incendiat, o mare parte a ge╚Ťilor ce locuiau acolo reu╚Öind totu╚Öi din timp s─â se refugieze din calea imbatabilei falange macedonene:ÔÇŁau fugit ├«n B─âr─âgan, sub ad─âpostulocrotitor al p─âduriiÔÇŁ.

Istoricului roman Diodor din Sicilia(secolul I ├«.Hr.) ├«i dator─âm prima men╚Ťiune din istorie a unei c─âpetenii geto-dace, ╚Öi anume regele unei uniuni tribale din C├ómpia Munteniei, Dromihete, care ├«╚Öi avea re╚Öedin╚Ťa ├«n cetatea Helis.Acesta relateaz─â cele dou─â confrunt─âri militare dintre ge╚Ťi ╚Öi macedoneni, din anii 300, respective 292 ├«.Hr. .Diadohul Lisimah, autoproclamat ├«n anul 306 ├«.Hr. ca rege al Traciei, dorea s─â ├«╚Öi extind─â st─âp─ânirea pe malul st├óng al Dun─ârii de Jos, obiectiv ce nu fusese ├«ndeplinit de c─âtre predecesorul s─âu, Alexandru Macedon.├Än prima expedi╚Ťie, a fost l─âsat ├«n fruntea armatelor macedonene fiul de 20 de ani al regelui Lisimah, Agathocles.Ac╚Ťiunea militar─â ini╚Ťiat─â ├«mpotriva ge╚Ťilor se ├«ncheie cu un e╚Öec, t├ón─ârul comandant militar fiind f─âcut prizonier, dar eliberat dup─â scurt timp ╚Öi trimis cu daruri la tat─âl s─âu.

Urm─âtoarea expedi╚Ťie, condus─â de data aceasta de Lisimah, va fi una de o anvergur─â comparabil─â cu cea a lui Darius, din urm─â cu dou─â secole.Armata de 100000 de oameni va trece Dun─ârea pe un pod de vase, fixat ├«n acela╚Öi punct ├«n care ├«mp─âratul persan trecuse fluviul pentru a lupta contra sci╚Ťilor.O armat─â numeroas─â, dar slab aprovizionat─â, se va g─âsi ├«n situa╚Ťia de a suferi de foame ╚Öi de sete ├«n c├ómpia ├«n care ge╚Ťii arseser─â totul ├«n calea atacatorilor.├Än final macedonenii sunt ├«nconjura╚Ťi ╚Öi lua╚Ťi prizonieri, inclusive regele Lisimah.Cu toate acestea, el este ├«nt├ómpinat cu respect de c─âtre Dromihete ╚Öi condus ├«n cetatea Helis, oferindu-i o adev─ârat─â lec╚Ťie de diploma╚Ťie.

hel jpg jpeg

Este legendar osp─â╚Ťul oferit de c─âtre regele geto-dac n─âv─âlitorilor macedoneni, un fapt istoric de referin╚Ť─â ├«n istoria noastr─â.├Äntre cei doi conduc─âtori s-a ├«ncheiat un tratat de pace.Istoricul grec Pausanias afirm─â chiar c─â pacea a fost consolidat─â prin c─âs─âtoria dintre Dromihete ╚Öi fiica lui Lisimah.

Locul ├«n care s-a perfectat pacea dintre ge╚Ťi ╚Öi macedoneni ar putea fi platoul Mazale (de pe teritoriul comunei Stelnica), unde se afla ora╚Öul distrus de Alexandru Macedon ╚Öi apoi ref─âcut, Ion Munteanu apel├ónd la opinia lui Vasile P├órvan, exprimat─â ├«n Getica:ÔÇŁConsider─âm c─ânu ├«n dreptul Basarabiei a trecut Lysimachos Dun─ârea, ci ├«n dreptul B─âr─âganului Ialomi╚Ťean ori Br─âilean ╚Öi c─â nu ├«n Moldova e de c─âutat Ora╚Öul Helis, ci ├«n C├ómpia Muntean─âÔÇŁ.

Ce a mai r─âmas ├«n locul unde s-ar fi aflat ├«n urm─â cu aproape 2500 de ani cetatea Helis          

├Äntinsul platou al cet─â╚Ťii Mazale (Helis) este m─ârginit de malurile Briciului (├«n imagine), puternic erodate de-a lungul timpului de apele bra╚Ťului Borcea.Ele nu se deosebesc cu nimic de de dealurile Dobrogei care le stau ├«n fa╚Ť─â, populate cu aproape 7000 de ani ├«nainte de Hristos.Resturile de ceramic─â linear─â ce dateaz─â din mileniul V ├«.Hr.(cultura Cucuteni-Tripolye), descoperite pe platoul Mazale, atest─â de asemenea, o veche locuire.

Din perioada geto-dacic─â, singurele descoperiri notabile au fost c├óteva amfore de incinera╚Ťie (secolele IV-III ├«.Hr.), ceramic─â ╚Öi lut ars, interven╚Ťiile umane produse ├«n timp f─âc├ónd ca platoul Mazale s─â nu ofere acela╚Öi inventar arhelogic bogat precum necropola de la Gr─âdi╚Ötea Mare.├Äncep├ónd cu anii ÔÇÖ80, amenaj─ârile realizate de I.A.S Stelnica (betonarea terenului ╚Öi ocuparea acestuia cu construc╚Ťii moderne) ╚Öi apoi transportarea p─âm├óntului de pe malurile Briciului pentru lucr─ârile de terasament ale noului pod de peste bra╚Ťul Borcea, au ├«mpiedicat demararea de cercet─âri ╚Ötiin╚Ťifice ├«n zon─â.R─âm├ón doar descoperirile fortuite din perioada interbelic─â, c├ónd aici a fost construit un cartier de case dup─â ├«mpropriet─ârirea lupt─âtorilor din primul r─âzboi mondial.

 Linia de hotar dinte Stelnica ╚Öi municipiul Fete╚Öti este reprezentat─â de albia unui r├óu secat (Valea Lorului)  care, ├«n urm─â cu mii de ani, izvora din Subcarpa╚Ťi ╚Öi se v├órsa ├«n Borcea.├Än opinia autorului, acest curs de ap─â era o ÔÇťlatur─â de ap─ârare natural─â a botului de deal de pe platoul MazaleÔÇŁ, m─ârginind ├«n Antichitate cetatea Helis.Ipotezele actuale spun c─â cea mai probabil─â loca╚Ťie a cet─â╚Ťii Helis nu putea fi dec├ót zona de v─ârsare a Ialomi╚Ťei ├«n Dun─âre [1](considerat─â punct strategic ├«n Antichitate).De ce nu poate fi ╚Öi aceast─â zon─â de v─ârsare a anticului r├óu Lor ├«n bra╚Ťul Borcea?

├Än ceea ce prive╚Öte mentalul colectiv al localnicilor, zona a fost denumit─â p├ón─â t├órziu ÔÇťOra╚Öul MazaleÔÇŁ, circul├ónd ├«n acela╚Öi timp o serie de legende referitoare la platoul de pe mo╚Öia comunei Stelnica:ÔÇŁ

├Än punctul numit MAZALE, de pe mo┼čia Stelnica, p─âm├óntul p─âstreaz─â ├«n straturile sale ┼či respir─â prin porii s─âi, aburul trecutului ├«ndep─ârtat, iar iarba, ├«n b─âtaia v├óntului, murmur─â faptele eroilor ge┼úi. Numai a┼ča se explic─â multitudinea de legende, aproape neverosimile, legate de aceast─â zon─â, care izvor─âsc parc─â din sol, ├«ncerc├ónd s─â ne vorbeasc─â despre fantasticul trecut al acestor locuri[ÔÇŽÔÇŽ]Dar, tot ceea ce este mai miraculos, sunt legendele si pove┼čtile stranii legate de aceste locuri, care circulau printre locuitorii Stelnicii, ├«ntre cele dou─â R─âzboaie Mondiale, dar ┼či mai t├órziu. To┼úi cei care mergeau de la Stenica spre Fete┼čti-Vla┼čca ┼či treceau pe pode┼úul sau drumul dintre cele dou─â mo┼čii, peste Valea Lorului, la punctul numit ÔÇťLa Hot─âreacÔÇŁ, sim┼úeau o str├óngere de inim─â, o teama, mai ales dac─â era noapte. ... ┼×i nu to┼úi aveau curajul s─â p─â┼čeasc─â noaptea pe acest drumÔÇŁ.[2]

Referin╚Ťe

Ion Munteanu, Istoria veche a Stelnicii.Monografie, Editura Helis, 2010, pg.112-170

[1]http://adevaruldespredaci.ro/incercari-de-localizare-a-cetatii-helis/

[2]http://www.scribd.com/doc/86041577/Istoria-Veche-a-Stelnicii-Monografie-Vol-I-Capitolul-III-Autor-Ion-Munteanu

[1]http://stelnica.blogspot.ro/p/biblioteca-va-prezinta-personalitatile.html