Un simbol republican ╚Öi masonic: Statuia Libert─â╚Ťii din Ploie╚Öti jpeg

Un simbol republican ╚Öi masonic: Statuia Libert─â╚Ťii din Ploie╚Öti

La Ploie╚Öti, ├«n 1870, a avut loc ultima mare ├«ncercare de revolu╚Ťie din spa╚Ťiul rom├ónesc a genera╚Ťiei pa╚Öoptiste ╚Öi a mai tinerilor adep╚Ťi ai spiritului anului 1848. Mi╚Öcarea, numit─â ironic Republica de la Ploie╚Öti, a fost descris─â ├«n istoriografia rom├ón─â dintr-o perspectiv─â literaturizat─â, caragialeasc─â, dat fiind c─â-╚Öi datoreaz─â celebritatea operelor lui Ion Luca Caragiale. A r─âmas ├«ntip─ârit ├«n mentalul colectiv ╚Öi ├«n c─âr╚Ťile de istorie c─â aici s-a proclamat republica ╚Öi c─â a fost o mi╚Öcare antidinastic─â. O cercetare documentat─â a acestui fenomen ne-a relevat o cu totul alt─â realitate istoric─â, pe care am analizat-o ╚Öi prezentat-o pe larg ├«n cartea Republica de la Ploie╚Öti, ap─ârut─â, ├«n luna aprilie a anului trecut, la editura Societ─â╚Ťii Culturale Ploie╚Öti Mileniul III.

Pe scurt: n-a fost vorba de republic─â, de mi╚Öcare republican─â ╚Öi antidinastic─â, ci de o ac╚Ťiune care a dorit schimbarea unui model politic ╚Öi economic de modernizare pe care Carol I a ├«ncercat s─â ├«l impun─â. Comploti╚Ötii propuneau un utopic model de modernizare f─âcut de rom├óni ╚Öi ├«n beneficiul lor, nu ├«n cel al capitalurilor str─âine. Urmele evenimentului din 8 august 1870 se ├«nc─âp─â╚Ť├óneaz─â s─â persiste ╚Öi ast─âzi, prin existen╚Ťa unei statui cu o istorie special─â, o statuie cu a c─ârei existen╚Ť─â ├«n secolul XIX doar trei ora╚Öe s-au m├óndrit: Parisul, New York-ul ╚Öi... Ploie╚Ötiul.

1 Statuia Libertatii noul amplasament din 2010 (1) JPG jpeg

Ploie╚Ötiul a fost un ora╚Ö cu o amprent─â important─â ├«n istoria anilor 1866-1870 pentru c─â aici a existat un spirit aparte, o comunitate profund implicat─â ├«n via╚Ťa politic─â na╚Ťional─â. Acest fapt s-a datorat unei genera╚Ťii excep╚Ťionale de oameni ai locului, care au ├«n╚Ťeles s─â-╚Öi canalizeze energiile ├«n folosul ╚Ť─ârii, chiar dac─â uneori au ╚Öi exagerat ├«n demersurile lor. Ploie╚Ötenii, oameni educa╚Ťi ├«n spiritul revolu╚Ťiei franceze, anima╚Ťi de dorin╚Ťa progresului ╚Ť─ârii, nu au l─âsat istoria s─â treac─â pe l├óng─â ei, ci au ├«nf─âptuit-o c├ónd epoca ╚Öi ├«mprejur─ârile le-au fost favorabile. La fel de important─â s-a dovedit ╚Öi a╚Öezarea geografic─â a ora╚Öului, ├«n vecin─âtatea Transilvaniei, dar ╚Öi a Moldovei, fapt care l-a transformat ├«ntr-un centru comercial cosmopolit unde, al─âturi de m─ârfuri, circulau ╚Öi ideile progresiste ale vremii.  

A╚Öa se face c─â ora╚Öul a devenit un bastion al ideilor liberale, iar locuitorii s─âi, adep╚Ťi ├«nfoca╚Ťi ai crezului politic al unui I.C. Br─âtianu ori C.A. Rosetti. Al─âturi de Bucure╚Öti, Ploie╚Ötiul a fost cel mai important centru al radicalismului liberal muntean al perioadei 1866-1876. Ploie╚Ötenii au luptat ╚Öi au suferit pentru ideile lor, deseori fiind victimele persecu╚Ťiilor guvernelor moderate sau conservatoare din primul ╚Öi instabilul deceniu al domniei lui Carol I care, nici el, nu prea i-a avut la suflet pe oamenii acestui loc. Ziarul ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ vorbea chiar despre o adev─ârat─â aversiune a autorit─â╚Ťilor centrale fa╚Ť─â de ora╚Ö, acuz├óndu-le pe acestea c─â sunt ploie╚Ötiofobe. Cu siguran╚Ť─â, regele Carol I nu a uitat niciodat─â c─â din cauza acestor or─â╚Öeni a fost pe punctul de a abdica.

Dup─â 1876, pentru liberalii lui Br─âtianu ╚Öi Rosetti au venit vremuri mai bune. A fost epoca viziratului lui I.C. Br─âtianu, a╚Öa cum au denumit contemporanii lunga guvernare a acestuia ca prim ministru, ├«n intervalul 1876-1882. Ploie╚Ötenii, vechii s─âi sus╚Ťin─âtori, meritau o r─âsplat─â, un monument, care s─â vorbeasc─â peste timp de luptele acestora pentru libert─â╚Ťi ╚Öi drepturi democratice, din anii 1866-1876. A╚Öa se face c─â, la propunerea lui Dimitrie Br─âtianu, s-a decis ca aici s─â fie inaugurat un monument care s─â onoreze ora╚Öul ╚Öi pe locuitorii s─âi. De altfel, ├«nc─â din 1870, ziarul ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, prin vocea lui C.A. Rosetti ╚Öi D. Br─âtianu, au lansat ideea c─â Ploie╚Ötiul merit─â o medalie pentru c─â ÔÇ×a ╚Ťinut ridicat stindardul libert─â╚ŤiiÔÇŁ ÔÇô sau m─âcar aici s─â fie amplasat─â o plac─â din marmur─â care s─â comemoreze evenimentele.

Recompensa liberal─â: o statuie pentru o revolu╚Ťie.

La 1870, dup─â verdictul procesului de la T├órgovi╚Öte, prin care autorii evenimentelor de la Ploie╚Öti, din 8 august, au fost achita╚Ťi, Dimitrie Br─âtianu a propus ridicarea ├«n ora╚Öul Ploie┼čti a unui monument al libert─â╚Ťii. Din aceste ini╚Ťiative a rezultat, ├«n final, str├óngerea prin colect─â na╚Ťional─â a unei sume de bani ╚Öi comandarea, la Paris, c─âtre atelierele Loudry &Co, ├«n 1876, a unei Statui a Libert─â╚Ťii. Comanda a fost onorat─â ╚Öi statuia a ajuns ├«n Ploie╚Öti.  

3 JPG jpeg

Izbucnirea r─âzboiului dintre Rusia ╚Öi Turcia din 1877-1878 ╚Öi implicarea Rom├óniei ├«n conflict au am├ónat procesul de amplasare ╚Öi inaugurare a monumentului. ├Än 1879 s-a ├«nceput construirea soclului, dar pentru c─â evenimentele anilor 1869-1870 ├«nc─â st├órneau emo╚Ťii ╚Öi resentimente a trebuit s─â mai treac─â ceva timp p├ón─â c├ónd, ├«n 11 iunie 1881, a avut loc inaugurarea. Statuia din bronz, ├«nalt─â de aproximativ 3 metri, reprezint─â o femeie ├«mbr─âcat─â ├«n ve╚Öminte de inspira╚Ťie antic─â, av├ónd ├«ntr-o m├ón─â o suli╚Ť─â, iar ├«n cealalt─â o tabula ansata pe care scrie ÔÇ×constitu┼úiunea ┼či legea electoral─âÔÇŁ. Soclul, placat cu marmur─â, avea o ├«n─âl╚Ťime de 4,5 metri. Pe cele patru laturi sunt urm─âtoarele inscrip╚Ťii: ÔÇ×anul 1881 iuniu 11ÔÇŁ (anul ╚Öi data inaugur─ârii), ÔÇ×Anul 1869 martie 26ÔÇŁ (momentul alegerilor c├ó╚Ötigate de liberalii ploie╚Öteni), ÔÇ×Monument redicat prin subscrip╚Ťiune na╚Ťional─âÔÇŁ (ulterior s-a ad─âugat aici ╚Öi inscrip╚Ťia: ÔÇ×ref─âcut ├«n 1903ÔÇŁ) ┼či ÔÇ×Cet─â┼úenilor ploie┼čteni ap─âr─âtori ai libert─â┼úilor publice Rom├ónia recunosc─âtoareÔÇŁ.

├Äntr-o ceremonie fastuoas─â, desf─â╚Öurat─â pe 11 iunie 1881, s-a vorbit, a┼ča cum se cuvenea, cinstindu-se rangul unui ora┼č unde politica este omniprezent─â ├«n mintea ┼či sufletul localnicilor, despre libertate, virtute ┼či a r─âsunat fanfara. Cu mic, cu mare, ├«ntregul ora┼č a fost prezent, second├ónd participan┼úii activi ai evenimentelor, acum deveni┼úi lideri ai Ploie┼čtiului. Profesorul Zaharia Antinescu, absent ├«n analele luptelor ploie╚Ötenilor pentru drepturi ╚Öi libert─â╚Ťi din anii 1869-1870, a compus chiar ┼či o od─â, intitulat─â ÔÇ×La Statuia Libert─â┼úiiÔÇŁ, care sun─â astfel: ÔÇ×Sf├ónta zi de libertate, fra┼úi rom├óni a r─âs─ârit;/ Ap─âsarea, nedreptatea ┼či durerile au pierit;/ Ale tiraniei fiare, ┼úara noastr─â, mult au str├óns./ Azi nemicii to┼úi s─â piar─â, c─âci dreptatea a ├«nvinsÔÇŁ.

Au lipsit de la festivitate dou─â personaje importante. Tiranul care str├ónsese ┼úara ├«n fiare, Carol I, devenit de cur├ónd rege, ┼či adjutantul s─âu, personificarea drept─â┼úii care azi ├«nvinsese ÔÇô Candiano-Popescu. Nici liderii marcan╚Ťi ai liberalilor nu au participat. S-a dorit, evident, menajarea regelui. ├Än fond, era o ceremonie ├«ntr-un ora╚Ö care luptase din r─âsputeri ├«mpotriva modelului german de modernizare propus de Carol I. Festivitatea s-a ├«ncheiat cu un banchet ├«n cadrul c─âruia 270 de invita┼úi ÔÇô cam tot at├ó┼úia fuseser─â ┼či cei care jucaser─â un rol important cu un deceniu ├«n urm─â ÔÇô au s─ârb─âtorit prezentul glorios ┼či au rememorat jertfele trecutului. Ploie╚Ötiul avea primul s─âu monument public, comandat la Paris, ora╚Öul luminilor, al libert─â╚Ťilor ╚Öi al revolu╚Ťiei.

Statuia Libert─â╚Ťii sau Statuia Republicii?

├Än epoc─â, dar ╚Öi ulterior, s-a spus c─â statuia ├«nf─â┼úi┼čeaz─â o femeie care o reprezint─â pe zei┼úa Minerva. Afirma┼úia a primit ╚Öi mai mult─â greutate c├ónd arhitectul emblematic al Ploie╚Ötiului interbelic, Toma T. Socolescu , a descris monumentul ├«n Monografia ora╚Öului, nemen╚Ťion├ónd faptul c─â statuia are capul acoperit de o splendid─â bonet─â frigian─â, simbol al revolu╚Ťiei ╚Öi republicii... franceze. A╚Öa s-a ├«ntip─ârit bine ├«n con┼čtiin┼úa local─â ╚Öi na╚Ťional─â c─â Statuia Libert─â╚Ťii o reprezint─â pe zei╚Ťa Minerva. Dar ce reprezint─â, de fapt, statuia ╚Öi ce simbolistic─â poart─â?  

├Än Fran┼úa, Marriane r├ępublicaine ÔÇô cum este numit─â aceast─â reprezentare a unei femei ├«mbr─âcate ├«n ve┼čminte de inspira┼úie antic─â ┼či purt├ónd pe cap boneta frigian─â ÔÇô este un simbol al libert─â┼úii. Pe parcursul celei de-a doua jum─ât─â┼úi a secolului al XIX-lea, Marriane a devenit personificarea republicii, servind drept model pentru numeroase monumente publice, alegorii ale republicii ┼či ale libert─â┼úii. Ast─âzi ├«n Hexagon sunt peste 400 de astfel de statui de diferite dimensiuni, r─âsp├óndite pe ├«ntreg cuprinsul ┼ú─ârii.

5 pergament Statuia Libertatii   imagine din Monografia lui Mihail Sevastos jpg jpeg

Asem─ânarea evident─â a profilului statuii ploie┼čtene cu republicana Marriane poate fi o simpl─â coinciden┼ú─â dat─â de faptul c─â a fost executat─â ├«ntr-un atelier parizian unde, ├«nt├ómpl─âtor, sculptorul ┼či echipa lui s-au inspirat dup─â modelele care circulau ├«n epoc─â ÔÇô ori, pur ┼či simplu, aceasta a fost inten┼úia ini┼úiatorului, Dimitrie Br─âtianu, de a oferi ora┼čului un monument cu o mare valoare metaforic─â. ├Än Fran╚Ťa exist─â o ├«ntreag─â teorie despre personificarea libert─â┼úii, ├«n care se pare c─â ┼či masoneria are meritul de a fi impus ├«n con┼čtiin┼úa public─â acest simbol cu multiple semnifica┼úii: libertate, republic─â, Fran┼úa, revolu┼úie . Ce metafor─â mai bun─â putea fi aleas─â pentru o statuie, aici, la Ploie┼čti?

 Doar c─â, la 1881, nu se putea vorbi, ├«n Regatul Rom├óniei, de republic─â (nici republicani nu erau prea mul╚Ťi, excep╚Ťiile fiind C.A. Rosetti ╚Öi Eugeniu Carada). De aceea, monumentul a fost prezentat ca fiind o crea┼úie care rememoreaz─â luptele ploie┼čtene pentru libert─â┼úi publice, drepturi cet─â┼úene┼čti. Explica╚Ťia acestei denatur─âri a simbolismului statuii este una clar─â: la vremea inaugur─ârii, republica, simbolurile republicane erau ceva tabu ├«ntr-o ╚Ťar─â care tocmai se proclamase regat, iar nici locuitorii ei nu ├«n╚Ťelegeau prea bine ce este republica. De aceea, semnifica╚Ťia statuii a fost ocultat─â. Zei╚Ťa Minerva nu a deranjat nici monarhia, nici regimul comunist...

Personajul care a ini╚Ťiat campania ╚Öi a dat comanda la Paris, D. Br─âtianu, a apar╚Ťinut masoneriei ÔÇô de altfel poate a╚Öa se ╚Öi explic─â unele similitudini, desigur p─âstr├ónd propor╚Ťiile, cu istoria Statuii Libert─â╚Ťii din New York (colect─â public─â, sculptor mason, donatori masoni, inclusiv Marele Orient al Fran╚Ťei, simbolistica artistic─â a sculpturii etc.). Simbol cu origini republicane ╚Öi masonice, Statuia Libert─â┼úii din Ploie┼čti pare a fi o ini┼úiativ─â, ┼či un dar pentru ora┼č, a masoneriei! Nu ├«nt├ómpl─âtor, un ploie╚Ötean cunoscut ast─âzi doar ca prototip al personajelor lui Caragiale a fost cel care a recitat un poem ╚Öi a luat cuv├óntul la festivitatea dezvelirii monumentului. La acea vreme, Zaharia Antinescu, c─âci despre el este vorba mai sus, era un personaj afiliat masoneriei ploie╚Ötene...

Avatarurile monumentului 

Anii evenimentelor marca┼úi de monument au simbolizat, evident, luptele ploie┼čtenilor pentru drepturi civile, pentru o alt─â cale de modernizare a ┼ú─ârii, dar atunci, la Ploie┼čti, nu s-a proclamat republica. Nu a fost vorba de republic─â. Caragiale, conservatorii ╚Öi folclorul local au fost creatorii ulteriori ai republicii ╚Öi mi╚Öc─ârii republicane de la Ploie╚Öti!

Iat─â supremul paradox: ├«n 1881, la c├óteva luni de la proclamarea Regatului Rom├óniei, ├«n centrul Ploie┼čtiului a fost implantat un simbol republican de factur─â francez─â, Statuia Libert─â┼úii! Este actul de na┼čtere al umorului ┼či al ironiei ploie┼čtene: s─â ai, ├«n plin─â monarhie, un simbol republican ├«n centrul ora┼čului!

6 statuia libertatii in fata cladirii primariei Ploiesti jpg jpeg

Cu umor ┼či simpatie, ploie┼čtenii i-au spus statuii ÔÇ×madame GrigorescuÔÇŁ, ├«ntrez─ârind o oarecare asem─ânare cu so┼úia primarului liberal C.T. Grigorescu, ┼či el absent ├«n ziua de 8 august 1870. Caragiale, din nou, ├«n stilu-i propriu, a vorbit despre aceasta ca fiind ÔÇ×statuia cu bronzul ca spanaculÔÇŁ, iar Iorga a numit-o ÔÇ×o cucoan─â mic─âÔÇŁ.

Peste ani, monumentul a devenit un simbol al ora┼čului, al spiritului ploie┼čtean. ├Änc─â de la inaugurare a fost amplasat ├«n fa┼úa cl─âdirii prim─âriei pentru a aminti autorit─â┼úilor s─â respecte drepturile ┼či libert─â┼úile publice. A stat aici mai bine de un secol. ┼×i comuni┼čtii au suportat statuia ├«n fa┼úa cl─âdirii noi a unei prim─ârii moderne, numit─â de c─âtre localnici, cu m├óndrie ┼či cu subtilitate, Casa Alb─â.

De cur├ónd, prin grija autorit─â┼úilor, statuia a fost restaurat─â, dar a fost mutat─â f─âr─â nicio motiva┼úie istoric─â ┼či urbanistic─â. Ora╚Öul s-a schimbat, oamenii la fel. Ploie╚Ötenii n-au mai ie╚Öit ├«n strad─â precum ├«nainta╚Öii lor din secolul XIX... ├Än locul b─âtr├ónei doamne, strecur├óndu-se printre fustele lui MamÔÇÖmare, Mami┼úa ┼či tanti Mi┼úa, domnul Goe z├ómbe╚Öte, al─âturi de magistrul Caragiale, spre cl─âdirea prim─âriei postdecembriste a Ploie┼čtiului.

La ceva distan╚Ť─â de prim─ârie, ├«ntr-o intersec╚Ťie, se odihne╚Öte b─âtr├óna statuie a Libert─â╚Ťii. Pe soclul s─âu stau s─âpate ├«n marmur─â ni╚Öte cuvinte care, ast─âzi, probabil, nu mai ├«nseamn─â mare lucru pentru citadini:

ÔÇ×CET─é┼óENILOR PLOIE┼×TENI,

AP─éR─éTORI AI LIBERT─é┼óILOR PUBLICE, ROM├éNIA RECUNOSC─éTOAREÔÇŁ