Un proiect e┼čuat: ÔÇ×Rom├ónizareaÔÇŁfotbalului interbelic jpeg

Un proiect e┼čuat: ÔÇ×Rom├ónizareaÔÇŁfotbalului interbelic

­čôü Istoria Sportului
Autor: Bogdan Popa

├Än anii dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale, un subiect anume st├órnea dezbateri aprinse:poten┼úiala introducere a criteriului etniei ├«n selec┼úionarea fotbali┼čtilor din reprezentantiva na┼úional─â. Altfel spus, ÔÇ×rom├ónizareaÔÇŁ echipei na┼úionale de fotbal. Printre sus┼úin─âtorii ideii se num─âra ┼či scriitorul (dar ┼či gazetarul sportiv) Camil Petrescu.

Participarea echipei na┼úionale de fotbal la Jocurile Olimpice din 1924 s-a ├«ncheiat dup─â un dureros 0:6 ├«mpotriva Olandei. Presa a acuzat atunci organizarea defectuoas─â a deplas─ârii. ├Äntr-un inutil meci amical, Desideriu Jacobi s-a accidentat la picior, dar, prost ├«ngrijit, a murit la Viena. De┼či contemporanii nu l-au uitat pe juc─âtorul originar din Bucovina, un alt element a inflamat spiritele:presupusele ironii ale spectatorilor ┼či ale presei str─âine fa┼ú─â de num─ârul mare de ne-rom├óni din echipa na┼úional─â.

aa 1 jpg jpeg

Rezultatul a contat mai pu┼úin, dat fiind c─â nu era deloc o surpriz─â. Cu timpul, microbi┼čtii s-au lini┼čtit, iar echipa na┼úional─â a ├«nceput s─â se dezvolte. ├Än 1930 a avut loc participarea la Cupa Mondial─â din Uruguay, iar ├«n 1933 Rom├ónia c├ó┼čtiga spectaculos Balcaniada de la Bucure┼čti.

La 2 octombrie 1932, Rom├ónia primea ├«ns─â vizita Poloniei ┼či pierdea cu 0:5. ├Än minutul 26, c├ónd Polonia avea deja un avantaj serios, Jean L─âpu┼čneanu (Venus Bucure┼čti) a fost ├«nlocuit de Czinczer Istvan (CA Oradea). Un incident destul neclar ├«ntre acesta ┼či spectatori a prilejuit ziarului ÔÇ×CurentulÔÇŁ o campanie virulent─â ├«mpotriva juc─âtorului. Acuzele la adresa lui Czinczer erau foarte serioase, juc─âtorul na┼úionalei fiind ├«nvinuit de grave jigniri aduse Rom├óniei ca stat ┼či na┼úiune. Pentru portarul care ap─ârase ├«n celebrul 6:3 ob┼úinut contra Fran┼úei a fost ultima selec┼úie ├«n echipa na┼úional─â.

ÔÇ×N. Gr─âm─âticÔÇŁ ┼či ÔÇ×principiile pentru formarea echipei na┼úionaleÔÇŁ

├Änfr├óngerea ├«n amicalul cu Polonia a avut o urmare ciudat─â:deja cunoscut ca scriitor, Camil Petrescu a hot─âr├ót s─â includ─â fotbalul printre preocup─ârile sale gazet─âre┼čti. Dintr-un spectator frenetic de fotbal ┼či box, Camil Petrescu a devenit un redutabil ziarist sportiv, semn├ónd cu pseudonimul ÔÇ×N. Gr─âm─âticÔÇŁ. ├Än scurt timp a fost clar pentru el c─â via┼úa ┼čtiin┼úific─â sau artistic─â a devenit mai pu┼úin important─â pentru pres─â dec├ót cea sportiv─â. Considera ├«ns─â c─â publicul nu are suficiente cuno┼čtin┼úe despre sport, domeniu care nu reu┼čise s─â insufle societ─â┼úii rom├óne┼čti ÔÇ×fairplay-ulÔÇŁ. ├Än 1939, ca director al Teatrului Na┼úional din Bucure┼čti, a invitat echipa na┼úional─â la un spectacol.

├Än 1933 ┼či 1947, ÔÇ×N. Gr─âm─âticÔÇŁ avea s─â editeze, din fonduri proprii, periodicul ÔÇ×Foot-ballÔÇŁ, ap─ârut, ├«n total, ├«n ┼čapte numere. Al─âturi de analizele ce denotau o cunoa┼čtere bun─â a jocului cu balonul rotund, ├«n gazet─â au fost tip─ârite ┼či c├óteva articole consistente con┼úin├ónd ÔÇ×principii pentru formarea echipei na┼úionaleÔÇŁ. ├Än esen┼ú─â, Camil Petrescu cerea eliminarea juc─âtorilor provenind din minorit─â┼úile na┼úionale (├«n special cea maghiar─â) ┼či introducerea criteriului etniei ├«n selec┼úionarea reprezentativei na┼úionale.

2 80 jpg jpeg

Formula ÔÇ×8+3ÔÇŁ

Camil Petrescu a fost ├«ns─â doar una dintre vocile care au cerut ÔÇ×rom├ónizareaÔÇŁ. De┼či revendica ├«nt├óietatea, el nu a fost deloc vehement. Al┼úi jurnali┼čti au mers p├ón─â la ideea de a accepta poten┼úiale ├«nfr├óngeri, dar cu echipe pur rom├óne┼čti. S-a cerut p─ârerea cititorilor, ├«ns─â au fost publicate cu prec─âdere p─ârerile favorabile. ├Än alte cazuri, s-a ajuns la anchete privind originea p─ârin┼úilor juc─âtorilor, chiar dac─â Nicolae Covaci a fost singurul juc─âtor care a mers la toate cele trei Cupe Mondiale interbelice.

F.R.F.A. avea s─â reac┼úioneze la presiunea presei. V. V. Tillea, politician ┼či diplomat devenit pre┼čedinte al federa┼úiei ├«ntre 1933-1939, a ├«ncercat s─â pun─â ├«n practic─â proiectul rom├óniz─ârii. ├Äntr-o prim─â faz─â s-a ajuns la formula 8 (juc─âtori etnici rom├óni)+3 (juc─âtori minoritari). Decizia a fost luat─â ├«n prim─âvara anului 1935 iar peste dou─â luni, la Balcaniada de la Sofia, echipa Rom├óniei a terminat pe ultimul loc. Cel mai bun juc─âtor a fost desemnat Augustin Juhasz, tot de la CA Oradea, echip─â considerat─â pe nedrept un simbol al iredentismului. Mai t├órziu a fost creat─â o selec┼úionat─â B unde aveau drept de joc doar rom├ónii.

O decizie clar─â nu a fost luat─â niciodat─â. Nici Gavril─â Marinescu nu a ├«ncurajat ideea rom├óniz─ârii, de┼či, ├«n contextul politic al anilor 1939-1940, ca pre┼čedinte al F.R.F.A., a luat o serie de hot─âr├óri privind ├«nlocuirea echipelor din diviziile superioare cu altele, mai slabe, dar formate din juc─âtori rom├óni. ├Än fond, Venus, echipa pe care o patrona, se baza pe juc─âtori de mare valoare, care atr─âgeau publicul prin talent ┼či nu prin apartenen┼úa etnic─â. ÔÇ×Rom├ónizareaÔÇŁ echipei na┼úionale de fotbal a fost cerut─â ┼či la nivelul cluburilor, c├óteva lu├ónd decizii oficiale ├«n acest sens.

2222 1 jpg jpeg

Totu┼či, ├«n rarele ocazii ├«n care originea a primat asupra valorii propriu-zise, echipa na┼úional─â nu a ob┼úinut rezultate bune (evident, aici se ad─âugau ┼či erorile de selec┼úie ┼či de preg─âtire a meciurilor, gre┼čelile de antrenament ┼či tactic─â observate de jurnali┼čti precum Gheorghe ┼óari, care s-a aflat, ├«n c├óteva r├ónduri, ├«n cantonamentul echipei na┼úionale). ├Än cele din urm─â, proiectul rom├óniz─ârii integrale a primei reprezentative a e┼čuat, e┼čec la care au contribuit, ├«n mod direct, rela┼úiile umane ┼či cele de joc dezvoltate ├«n timp ├«ntre sportivi;dar ┼či faptul c─â majoritatea oamenilor din fotbal l─âsau s─â primeze calit─â┼úile juc─âtorilor. ┼×i chiar dac─â pe alocuri publicul p─ârea s─â sus┼úin─â ideea unei reprezentative alc─âtuite numai din etnici rom├óni, bucuria victoriei desfiin┼úa toate discu┼úiile motivate altfel dec├ót sportiv.