Necropola bisericii Manea Brutaru (foto: Muzeul Municipiului București)

Un caz de sifilis, descoperit în necropola bisericii Manea Brutaru din București

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Drd. Diana Sonu, muzeograf

R─âsp├óndit─â ├«n Europa ├«n secolul XV, epidemia de sifilis s-a extins rapid ╚Öi ├«n Moldova, Transilvania ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â. Franz Sulzer scrie ├«n 1782 c─â principalii purt─âtori ai infec╚Ťiei au fost solda╚Ťii armatelor str─âine care au luptat ├«n acest spa╚Ťiu, austriecii, ru╚Öii ╚Öi polonezii, dar ╚Öi prostituatele care ├«i ├«nso╚Ťeau.

Tot Sulzer men╚Ťioneaz─â tratamentul aplicat celor infecta╚Ťi din ╚Üara Rom├óneasc─â care consta ├«n fumuri produse de cinabru pus pe c─ârbuni aprin╚Öi, fum ce provoca o saliva╚Ťie abundent─â, ├«nso╚Ťit de diferite decocturi. Apari╚Ťia constant─â de noi focare de boli cu transmisie sexual─â l-a determinat ├«n 1852 pe domnitorul Barbu ╚śtirbei s─â ├«nfiin╚Ťeze spitale jude╚Ťene ├«n toate jude╚Ťele Munteniei, fapt care a dus la atenuarea efectelor infect─âri cu sifilis. Un astfel de caz de sifilis a fost identificat ├«n necropola de secol XVIII a Bisericii Manea Brutaru, scrie Muzeul Curtea Veche, pe pagina de Facebook a institu╚Ťiei.

În timpul cercetărilor arheologice desfășurate între 2020-2021, în incinta bisericii Sf. Nicolae Manea Brutaru din București au fost descoperite 117 morminte și 34 de reînhumări. Unul dintre morminte, M46, s-a remarcat prin inventarul funerar, dar și patologiile observate pe schelet.

În acest mormânt au fost descoperite urmele unui sicriu, scheletele deranajate provenite de la două reînhumări și scheletul unui individ de sex feminin, în conexiune anatomică, care a avut vârsta la momentul decesului cuprinsă între 33-46 de ani. Inventarul funerar a costat într-o monedă descoperită pe stern și în jurul craniului, o podoabă formată din trei componente, una din bumbac și catifea, una din material cusut cu mărgele de sticlă și ace de prindere. Craniul încă prezenta fire de păr pe lobul parietal și cel occipital.

Urmele de sifilis pe schelet (foto: Muzeul Municipiului București)
Urmele de sifilis pe schelet (foto: Muzeul Municipiului București)

├Än ceea ce prive╚Öte patologiile orale identificate, am putut observa carii intermediare, pierderi antemortem cu resorb╚Ťie complet─â a alveolelor dentare ╚Öi depuneri considerabile de tartru. Mai mult, individa avea strung─ârea╚Ť─â, hipodon╚Ťie (i-au lipsit din na╚Ötere incisivii laterali maxilari) ╚Öi caninii maxilari inclu╚Öi (din╚Ťi bloca╚Ťi care nu au putut erupe pe arcad─â). ├Änaintarea ├«n v├órst─â a cauzat apari╚Ťia osteoartritei, at├ót la membrele superioare, c├ót ╚Öi la cele inferioare. Infec╚Ťia cu sifilis a fost observat─â pe mai multe segmente din schelet: dou─â gome sifilitice pe craniu, urme de infec╚Ťie pe maxilar, membrele superioare ╚Öi inferioare, vertebre, stern ╚Öi pe falangele m├óinilor.

Autor: Drd. Diana Sonu, muzeograf, Biroul Arheologie Preventiv─â ╚Öi Sistematic─â, Sec╚Ťia Istorie a Muzeului Municipiului Bucure╚Öti

Mai multe pentru tine...