Ultimele zile ale bătăliei de la Stalingrad
Bătălia de la Stalingrad este și astăzi intens studiată de istoricii militari din întreaga lume. Mereu sunt aduse în lumina cercetării noi documente sau sunt lansate noi teorii care explică deciziile luate de conducătorii germani și sovietici.
S-a cercetat multă vreme cine a fost principalul responsabil german care a considerat că armatele Axei, încercuite la Stalingrad, pot fi aprovizionate pe cale aeriană. Multe decenii după terminarea războiului, în rândul istoricilor, memoriile generalului german Manstein au stat la baza convingerii că responsabilul a fost Hermann Göring, comandantul aviaţiei militare, Luftwaffe. Opinia lui Manstein era susţinută de modul în care acţionase Germania în situaţii oarecum asemănătoare.
Cu doar un an înaintea bătăliei de la Stalingrad, în iarna anului 1941, Luftwaffe reușise două operaţiuni spectaculoase de aprovizionare a unor forţe germane căzute în încercuire la Demiansk și Holm, care cu siguranţă au intrat în memoria lui Hitler și a lui Göring. Cei doi au vorbit la telefon despre aprovizionarea trupelor Axei încercuite la Stalingrad, comandantul Luftwaffe spunându-i dictatorului nazist că o operaţiune aeriană de aprovizionare la Stalingrad „pare fezabilă“.
Cel care i-a întărit lui Hitler credinţa că operaţiunea poate fi executată cu succes a fost șeful de stat-major al Luftwaffe, generalul Hans Jeschonnek. Într-o discuţie directă, Hitler i-a spus că armatele conduse de von Paulus trebuie aprovizionate până ce reușește să organizeze un nou grup de armate sub comanda lui Manstein, care va scoate din încercuire forţele aflate la Stalingrad.
Plecând de la ideea că încercuirea va fi de scurtă durată, Jeschonnek l-a asigurat pe Hitler că Luftwaffe e capabilă să îndeplinească o astfel de operaţiune. După ce s-a întors de la întâlnirea cu Hitler și a început să facă calculele necesare pentru punerea în practică a operaţiunii, Jeschonnek a realizat că podul aerian de la Demiansk nu se aseamănă deloc cu aprovizionarea forţelor de la Stalingrad, iar Luftwaffe nu avea capacitatea să susţină o astfel de misiune.
În schimb, sovieticii au încercat să profite la maximum de încercuirea pe care au realizat-o la Stalingrad. Imediat după ce au izolat armata lui von Paulus, au planificat o nouă ofensivă de amploare, Operaţiunea Saturn. Trupele sovietice urmau să captureze Rostovul, să distrugă forţele Grupului de Armate „B“ și să izoleze astfel trupele Grupului de Armate „A“, în Caucaz.
Însă au fost nevoite să își reducă din obiectivele stabilite pentru a stopa operaţiunea germană „Viscolul“, care avea drept scop scoaterea din încercuire a trupelor de la Stalingrad. Rezistenţa Armatei a 6-a la Stalingrad le-a oferit timp germanilor să se reorganizeze.
În acest număr al revistei „Historia Special“, completăm tabloul luptelor de la Stalingrad cu istoria plină de suspans a aviaţiei române dislocate în acea zonă și cu relatarea ultimelor zile ale bătăliei care a schimbat soarta celui de Al Doilea Război Mondial.
Numărul 41 al revistei „Historia Special“ este disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 20 decembrie 2022 - 25 martie 2023, și în format digital pe paydemic.com.
