Turistul străin: „Unde este castelul vampirului Ţepeş?“
Neoficial, turismul pe temă Dracula a început în România în anii 1950-1960. Desigur, romanul lui Bram Stoker nu fusese încă tradus în limba română, aşa că ghizii Oficiului Naţional de Turism „Carpaţi“, reorganizat temeinic la începutul anilor 1970, au luat contact cu povestea imaginată de scriitorul irlandez prin intermediul turiştilor occidentali (cu precădere americani şi britanici) care îi întrebau despre castelul din Pasul Bârgăului, descris în carte.
Chiar dacă Dracula era încă necunoscut majorităţii românilor, autorităţile vremii nu au ezitat să folosească mitul pentru a face reclamă în Apus. În 1983, un hotel în formă de castel (cu turnuri, curte interioară, accesibil doar dintr-o singură parte) a fost construit între Bistriţa şi Vatra Dornei. Până în 1990 s-a numit „Tihuţa“, deşi un alt hotel inventat de Stoker, „Coroana de aur“, fusese construit la Bistriţa tocmai pentru a servi ca punct de reper turiştilor străini. În 2006, la hotelul rebotezat „Dracula“ a fost inaugurat un bust al scriitorului irlandez Bram Stoker.
Sub impactul teoriei identităţii dintre Vlad Ţepeş şi contele Dracula, elaborată de Raymond T. McNally şi Radu Florescu, istoriografia românească a reacţionat. Aniversarea morţii lui Vlad Ţepeş în 1976 a generat numeroase publicaţii. Cercetările istoricilor români au servit apoi drept bază ghizilor turistici pentru a disocia cele două personaje.
Lucrurile au luat amploare după 1990. Societatea românească a resimţit însă şocul vampirului suprapus, destul de artificial, peste voievodul eroizat din secolul al XV‑lea. Reacţiile româneşti au fost iniţial negative. România, reunind peisaje maritime şi montane cu o infrastructură relativ bine pusă la punct (cel puţin pentru străini) şi destule obiective antice, medievale sau moderne, se vedea în situaţia de a fi vizitată din motive pur profane.
Chiar dacă la noi mitul Dracula este mai cunoscut prin intermediul cinematografiei, mai degrabă decât din traducerile romanului, şansa pentru turismul cultural este imensă. Cu sau fără un parc de distracţii tematic, locurile legate de Vlad Ţepeş şi de contele Dracula sunt numeroase şi interesante. Într-o lume dominată de publicitate, Dracula ar fi ajutat mult o economie predispusă la crize.
Există deja tururi oferite de diverse agenţii, cele mai bune combinând trecutul istoric cu mitul literar şi cinematografic. Astfel, mergând pe urmele personajului literar preferat, turiştii străini pot vedea şi Curtea de Argeş, Poienari, Suceava, Snagov sau Târgovişte, pe lângă Sighişoara, Braşov, Bistriţa sau Bucureşti, toate aceste locuri fiind legate de voievodul medieval şi de vampirul modern. Iar de la Sighişoara la Biertan sau de la Vatra Dornei la Mănăstirea Humor, drumurile sunt scurte.
Aşadar, în loc ca frecventa întrebare „unde este castelul vampirului Ţepeş?“ să ne înfurie, ar trebui să ne dea prilejul de a explica o confuzie şi de a dezvălui o Românie încă frumoasă. Chiar dacă nu s-a gândit la români, Bram Stoker le merită recunoştinţa.
Mai citeşte:Vlad Ţepeş:subiect al manipulării, de peste 500 de ani
Filmul „Vlad Ţepeş“ sau imaginea autoritară a dictatorului comunist
