Templul de la Angkor Wat işi mai dezvăluie din secrete

Ridicat undeva între 1113 şi 1150, faimosul templu se întinde pe o suprafaţă de 200 de hectare, unul dintre cele mai impunătoare monumente religioase ale umanităţii. Oraşul în care se află era odinioară capitala Imperiului Khmer, numărând peste un milion de suflete înainte de revoluţia industrială. Înconjurat de un şanţ adânc de 4 metri care ar fi ajutat la stabilizarea fundaţiei, complexul se deschidea vizitatorilor în partea de vest, printr-un drum păzit de statuile leilor. În inima templului se înălţa marele turn cu statuia lui Vishnu în vârf, odinioară simbol şi al puterii religioase, şi al celei seculare. Acum câţiva ani s-au descoperit în acest turn picturi infăţisând scene cu muzicanţi sau călăreţi. Încă înconjurat de o aură mistică, templul începe încet-încet să îşi dezvăluie secretele.

Opt turnuri îngropate şi rămăşiţele unei structuri masive în spirală au fost descoperite în zona faimosului templu cambodgian folosind o tehnică de scanare cu laser, scrie Live Science. Structura, cu dimensiunile impresionante de 1500x600 m. şi care prezintă un design spiralat cu mai multe spirale care alcătuiesc o formaţiune gigantică, este cea mai remarcabilă descoperire realizată până în acum la Angkor Wat. Nu se cunoaşte încă funcţia acestei formaţiuni care nu are echivalent în tot situl, este de părere Roland Fletcher de la Universitatea din Sidney. Structura spiralată se observă cu greu la sol din cauza elementelor arhitectonice moderne şi a vegetaţiei. Examinând construcţia inclusiv turnurile de piatră, arheologii le-au putut data în secolul al XII-lea, deci chiar la inceputurile complexului.

Atunci, regele Suryavarman al II-lea a ordonat ridicarea unui lăcaş de cult hindus dedicat zeului Vishnu. Regele era un uzurpator, dobândind tronul prin uciderea unchiului său Dharanindravarman I în timp ce acesta se plimba cu un elefant. Setea sa de sânge avea să se manifeste des prin campaniile de cucerire din Vietnam, dar totodată acţiunile diplomatice i-au adus reluarea negoţului cu China. Devotamentul său faţă de zeul Vishnu care în calitate de protector îi legitima puterea nu se reflectă doar în complexul religios, ci şi în numele postum acordat:Paramavishnuloka, cel pentru totdeauna loial lui Vishnu.

Construcţia a necesitat un efort nemaipomenit, de la exploatarea în carieră la minuţioasele opere de artă. De exemplu, pentru realizarea şantului a fost înlăturată o cantitate de 1, 5 milioane metri cubi de nisip şi mâl, sarcină imposibilă fără mii de muncitori lucrând simultan. Clădirile au reprezentat şi ele o reală provocare, întrucât a fost nevoie de un material dur, lateritul, învelit apoi într-un strat de gresie folosit pentru a sculpta reliefurile. Blocurile de gresie au fost aduse de la 30 de kilometri depărtare prin intermediul unor canale. Templul prezintă un turn central înalt de 65 de metri înconjurat de 4 turnuri mai mici şi ziduri împrejmuitoare. Sub turn s-a descoperit încă din 1934 o deschizătură prin care se ajungea la o cameră unde două bucăţi de cristal şi două frunze aurite indicau unde se plasa statuia lui Vishnu. Astfel de artefacte plasate în depozite ar fi energizat spiritual templul. Oricum, design-ul său pare a corespunde unei concepţii cosmologice în care un rol central îi era atribuit muntelui Meru, înconjurat de o mare de lapte pe care zeii (devas) şi demonii (asuras) au învolburat-o creând ambrozia, elixirul nemuririi, o poveste mitologică rescrisă şi pe unul din reliefurile templului.

Arheologii au descoperit structura folosind tehnica LiDar, o tehnologie care permite detectarea arhitecturii ascunse de vegetaţie sau de construcţii ulterioare. Sondajul de suprafaţă arătase că structura era alcătuită din blocuri sterile, adica nu conţineau artefacte, menţionează Damian Evans, cercetător la Scoala franceză pentru Extremul Orient, şi Roland Fletcher.

Se bănuieşte că spiralele s-ar fi aflat de fapt într-o grădină unde ar fi putut avea loc ritualuri şi festinuri, iar modelele spiralate ar fi comportat şi semnificaţii spirituale. Structura nu a fost în funcţiune decât un timp foarte limitat, după cum o arată un canal care o traversa chiar la finele secolului al XII-lea, ceea ce înseamnă că spiralele probabil nici nu erau finalizate.

O altă descoperire realizată cu radarul dar şi prin excavare, se referă la urmele a 8 turnuri demolate ulterior şi construite din gresie şi laterit în partea de vest a templului, lângă o poartă de dincolo de şanţul de apărare. Datarea nu s-a clarificat încă dar se pare că multe dintre turnuri au fost ridicate tot în secolul al XII-lea, deci când s-a început construcţia la Angkor Wat. Arheologii au constatat că unele dintre acestea erau astfel aranjate încât să permită susţinerea unei platforme pentru una sau mai multe structuri. Este posibil să fi fost vorba despre un altar aflat în folosintă în momentul desfăşurării construcţiilor la templul principal. Odată cu ridicarea acestuia şi începerea construcţiilor la poarta de peste şanţul de vest, altarul putea fi demolat. Secretele de la Angkor Wat nu se opresc aici. De pilda, sondajul LiDar a relevat urme de case şi iazuri care probabil se aflau în folosinţa lucrătorilor. În plus, mai târziu, după ce templul s-a transformat într-unul budist, complexul a dobânit şi funcţii militare întrucât s-au ridicat fortificaţii de lemn pentru a securiza zona care deja dispunea de şanţuri cu apă.

Fletcher ne mai spune că Angkor Wat este primul şi până acum singurul exemplu de templu angkorian transformat sistematic pentru a servi unor scopuri militare defensive. Fortificaţia însă a fost una din ultimele de pe sit, indicând poate şi finele epocii sale de glorie. Templul însă încă mai are poveşti de spus. Nu se ştie de pildă dacă adăposteşte şi cenuşa lui Suryavarman, dacă avea şi funcţie funerară. De asemenea, mai multe faze lunare aliniate cu turnurile sugerează şi un scop astronomic. Poate că, în vremuri vechi, în timpul nopţilor senine şi pline se stele, preoţii-astronomi contemplau cerul şi îşi notau mişcările lunii şi cum lumina se ‘lovea’ de turnurile din galeriile superioare. Monumentul cu siguranţă ne va mai oferi surprize cât de curând.