⬆

Ce s-a întâmplat cu două vrăjitoare din Berna, la mijlocul secolului al XVI-lea. Ilustrație din cronica lui Johann Jakob Wick, din 1585

Știați că, în Transilvania secolului al XVII-lea, teama de vrăjitorie putea deveni o armă politică?

În Transilvania secolului al XVII-lea, teama de vrăjitorie putea deveni o armă politică, iar simpla suspiciune se putea transforma într-o condamnare la moarte.

În timpul domniei principelui Gabriel Bethlen, proprietar al Castelului Corvinilor între anii 1618 și 1624, un episod tulburător a zguduit lumea nobilimii transilvănene: procesul Annei Báthory de Somlyó, sora fostului principe Gabriel Báthory, notează Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

După evenimentele din 1613, familia Báthory pierduse o mare parte din influența sa politică, iar Anna Báthory ajunsese într-o poziție vulnerabilă. Aceasta a fost acuzată de Gabriel Bethlen, alături de alte două femei nobile, că ar fi practicat vrăjitoria și că ar fi provocat, prin farmece, boala Suzanei Károlyi, soția principelui.

Astfel, Anna Báthory a ajuns în centrul unei anchete în care credințele vremii, frica și interesele politice s-au împletit periculos.

Dincolo de acuzațiile de magie neagră, se contura însă și o luptă pentru putere și avere. Principele urmărea să preia controlul asupra domeniilor și bunurilor familiei Báthory. Fiind văduvă, o eventuală recăsătorire a Annei ar fi putut conduce la formarea unor noi alianțe nobiliare, considerate incomode pentru interesele politice ale lui Gabriel Bethlen.

Într-o lume dominată de superstiții, rivalități și intrigi de curte, acuzațiile de vrăjitorie, adulter sau infidelitate puteau deveni arme redutabile, folosite ca instrumente de presiune și eliminare a adversarilor.

Cazul Annei Báthory rămâne o mărturie tulburătoare a modului în care frica de supranatural putea fi exploatată în jocurile de putere ale epocii.

Totuși, femeile acuzate nu au fost executate. Sursele istorice indică faptul că acestea au fost îndepărtate de la curte și că averile lor au fost confiscate.

_{Foto sus: Ce s-a întâmplat cu două vrăjitoare din Berna, la mijlocul secolului al XVI-lea. Ilustrație din cronica lui Johann Jakob Wick, din 1585 (© Johann Jakob Wick, Public domain, via Wikimedia Commons)}

Bibliografie:

Bunta, Petru, Gabriel Bethlen (1613–1629), București, 1981.

Albu, Ioan, Procese de vrăjitorie din sudul Transilvaniei (sfârșitul secolului al XVII-lea și prima jumătate a secolului al XVIII-lea), în Corviniana, vol. V, Hunedoara, 1999.

Kristóf, Sz. Ildikó, Witch Hunting in Hungary, în Encyclopedia of Witchcraft: The Western Tradition, vol. II, 2006.