Știați că...? Curiozități despre București
Se întâmplă de multe ori să nu cunoaștem istoria orașului în care trăim, deși aceasta poate fi una fascinantă. Este și cazul Bucureștiului, în care prea puțini își pun problema istoriei generale a orașului, a cartierelor în care trăiesc, a originii denumirilor străzilor... Să aflăm, deci, câteva curiozități despre capitala țării.
-Studioul de la Buftea a luat naștere în 1950. Era cel mai mare și mai bine dotat din SE Europei.
-Metroul a fost inaugurat în 1979, prima linie fiind cea dintre Semănătoarea și Timpuri Noi. Între 1981 și 1988 a fost demolat un întreg cartier vechi, cartierul Uranus, pentru a se construi Casa Poporului.
-Gara de Norda fost inaugurată în 1872, odată cu traseul București – Ploiești. Dâmbovița a fost și ea amenajată pentru prima dată prin 1880, iar doi ani mai târziu se introudce și lumina electrică.
-Primul revelion înregistrat la TV este cel din 1956, în alb negru desigur. Un an mai târziu a fost inaugurată Casa Scânteii.
-Hotel Intercontinentala fost ridicat în anii ‘70, fiind cea mai înalta cladire din capitala (25 de etaje). Iar in 1976 bucureștenii aveau și primul centru comercial:Unirea.
- Între 1885 și 1893 au fost inaugurate:Grădina Botanică, Ateneul Român, Palatul Cotroceni și Foișorul de Foc – de unde pompierii observau incendiile din oraș. Fusese inaugurată și prima centrală telefonică, cu 5 abonați .
-Prima gară a Bucureștiului a fost Gara Filaret, de unde se putea merge cu trenul la Giurgiu (era singura rută de cale ferată).
-Prima linie de tramvai tras de caia circulat pe traseul (după numele de azi):Gara de Nord – Calea Griviței – Luterana – TNB – Pța. Sf Gheorghe. Acest gen de tramvaie a fost folosit până în 1929, când au fost retrase din circulație.
-1909 e anului aducerii din Germania a primului automobil electric. Era folosit pentru transportul mărfurilor.
– Palatul Telefoaneloreste construit în 1933 și arăta la fel ca în zilele noastre. Deja se trecuse la centrale telefonice automate.
-Pavilionul Televiziunii – ceea ce avea să fie TVR – a fost înălțat în 1938 în Herăstrău. Oricine putea veni la televiziune pentru a-și transmite vocea și imaginea pe un ecran, contra cost, campanie folosită pentru a recupera investiția în aparatură Phillips de “ultimă generație”.
-Primele urme de civilizație pe meleagurile acestea datează din anul 800 î.Hr. Urme de așezări au fost găsite în zonele care azi se numesc Herăstrău, Dămăroaia, Lacul Tei și Pantelimon.
-În 1659, pe timpul domniei lui Gheorghe Ghica, orașul devine capitala Țării Românești și tot pe atunci începe pavarea primei ulițe (Calea Moșilor de azi) cu piatră de râu. În 1704 a fost construit spitalul Colțea, cel mai vechi spital din București.
-Recensământul din 1798 a înregistrat 6006 case și 30.030 locuitori. În 1831 populația ajunsese deja la 60.000.
-Este primul oraș din lume care, în 1857, a introdus iluminatul cu petrol lampant. Viena a fost al doilea, în 1859. Iar în 1859 Bucuresti a devenit, după Unire, capitala celor două Principate Unite (sub Al. Ioan Cuza). În același an a fost inaugurat cimitirul Bellu, unde au fost înmormântați oamenii de cultură ai vremii.
-Primul concert pentru publicul largare loc în 1868 la Filarmonica din București.
-1868 e și anul deschiderii faimoasei Casa Capșa. Câteva decenii mai târziu, în interbelic – când Casa Capșaera frecventată de lumea bună a orașului și de scriitori – Tudor Arghezi avea să scrie că "Critica reală se face la Capșa, nu în presa literară. Daca ești prost la Capșa, este imposibil să fii inteligent altundeva".-În 1936, prefectul Bucureştiului a cerut regelui Carol al II-lea să închidă Casa Capşa, deoarece, în concepţia sa, aceasta era „locul tuturor răutăţilor”, făcând aluzie la discuţiile care erau purtate aici. Carol a refuzat cu umor cererea.
-În anul 1900 a fost înmatriculat în București automobilul cu numarul 1.Este vorba despre automobilul inginerului George Assan, fiul industriașului cu același nume, iar înregistrarea s-a făcut la proaspăt înființatul Oficiu de Circulație al capitalei. Automobilul era fabricat în Belgia, la Fabrica Naționala din Herstal.
-Prima școală de șoferidin București s-a deschis în 1906. Ea a fost înființată de Automobil Clubul Român, fondat cu un an în urmă.
-Primul Regulament de Circulatiea apărut în 1907, la inițiativa Primăriei Capitalei. Măsura a fost luată ca urmare a numărului îngrijorător de accidente produse de cele peste 100 de automobile din Bucureștii de atunci.
-În același an, 1907, Prefectura Poliției a organizat primele examene de conducerea automobilelor. Testările pentru obținerea licenței de șofer aveau loc pe Șoseaua Kiseleff. Exista pe atunci și o proba de reflexe, în care un polițist arunca în fața automobilului o pernă – simulând pietonul – pe care șoferul pretendent trebuia să o evite prin manevre de frânare și/sau de volan.
-Denumirea întinsei zone Băneasadin nordul Capitalei (comuna – lacul – pădurea – cartierul) vine de la soția banului Ștefan Văcărescu, “băneasa” Văcărescu, mama poetului Ienăchiță Văcărescu, care administra acum două veacuri și jumătate uriasa moșie.
-Numele Cartierului Militariși al fostei comune Militari vine de la faptul ca în 1879, după Răazboiul de Independență, un număr de 180 de familii, majoritatea familii de militari, au fost împroprietărite prin parcelarea unei zone din nord-vestul capitalei. În 1884. Militari devine comuna de sine stătătoare, iar în 1950 fosta comună suburbană a fost integrată administrativ orașului.
-Biserica Sf. Dumitru de Jurământeste una dintre cele mai vechi biserici bucureştene. Lăcaşul, construit din lemn la început, a fost distrus la 1595 şi refăcut la începutul secolului al XVII-lea. Construcţia a fost ridicată din piatră între 1741-1746 de către Stroe Râmniceanu (Isaia Monah). La 1802, clădirea a fost grav avariată de cutremur. Din 1819 a început rezidirea în forma de astăzi, de către Constantin Filitti, Episcop de Buzău, terminată de arhitectul Iosif Welz, la1843. Numele său provine de la faptul că jurământul depus aici valora mai mult decât orice act juridic.
-„Aici stau boierii şi parveniţii. Toate casele au perdelele trase până jos. Pe stradă, o linişte atât de mare încât poţi să auzi, dacă asculţi cu atenţie, cheia în casa de bani, poţi să auzi fâsâitul hârtiilor de bancă. Niciun restaurant. Nicio cârciumă. Nicio bodegă. Aici toată lumea are automobil”.Este ceea ce se spunea în epocă despre complexul rezidenţial Ioanid, complex construit, în concepţia unora, mult prea departe de “nostalgia noroiului, a pastramei, a brăgii şi a gogoşilor”.
-Primul semafor din Bucureştia fost montat în anul 1929, pe Calea Victoriei, în dreptul Cercului Militar.
-Calea Victoriei a avut încă din 1878 sens unic de mers. Acesta a fost dat de intrarea triumfală a trupelor române pe fostul Pod al Mogoşoaiei, dinspre Piaţa Victoriei spre Palatul Regal, unde armata a fost aşteptată de către regele Carol I.
-Caru’ cu Bere, o adevărată legendă vie și totodată una dintre cele mai vechi berării ale Bucureștiului, a fost deschis în 1879 în vechiul han Zlătari și, după 20 de ani, s-a mutat în Strada Stavropoleos, unde îl putem întâlni și astăzi. Beraria este un loc încărcat de tradiție unde fiecare obiect are propria poveste. Este unul dintre puținele locuri ale Bucureștiului unde parcă nu s-a schimbat nimic, iar arhitectura amintește celor care-i calcă pragul de ce Bucureștiul a fost considerat odată micul Paris.
-La finele secolului al XIX-lea, dragomanul Serafim, traducător pe lângă Consulatul Franţei la Bucureşti, a cumpărat o moşie în mahalaua Doamnei, parte mărginită de Podul Mogoşoaiei. Această moşie a împărţit-o ca dotă fiicelor sale Polixenia şi Anastasia, care s-au căsătorit cu Xavier Villacrosse, „arhitecton” al statului între 1837 şi 1841 şi respectiv negustorul de blănuri şi politicianul liberal, Mihail Macca. Pasajele Macca&Villacroseau purtat o vreme, prin anii 1960-1980, şi denumirea de „Pasajul Bijuteria”.
-Până la Revoluție, biletele de tramvai erau mai ieftine decât cele de troleibuz, care la rândul lor erau mai ieftine decât cele de autobuz. O călătorie cu tramvaiul costa 1 leu, cu troleibuzul 1 și 50 de bani, iar una cu autobuzul 1 leu și 75 de bani.
-Până în 1964, pe axa Nord-Sud (actualele bulevarde Lascăr Catargiu, Magheru, Bălcescu, Brătianu) și ăână în 1957, pe axa Est-Vest (Pache Protopopescu, Carol I, Regina Elisabeta) circulau tramvaie.
-Transportul cu troleibuzul era foarte greoi, pentru ca troleibuzele ocoleau, pe cât posibil, marile piețe. De exemplu, Piața Victoriei se ocolea prin spatele clădirii Guvernului.
-Toate tramvaiele care circula azi în București au un singur strămoș, și anume un tramvai vest-german adus pentru probe în 1970 și copiat, bucată cu bucată, de comuniști.
-Lipscaniiau nu doar o istorie comercială, ci și una revoluționară? Mulțimea adunată în fața librăriei lui Danielopol de la Hanul Șerban Vodă de pe Lipscani a ascultat cele 22 de puncte ale Proclamației date la Islaz, citite în ziua de 11 iunie 1848.
-Numele Șoselei Kiseleff din nordul orașului amintește de generalul adjutant rus Pavel Kisseliov, cunoscut la noi sub numele de Kiseleff, guvernator al Moldovei și Valahiei în timpul ocupației rusești a Principatelor ce a urmat Războiului ruso-turc. Între multele măsuri benefice puse în aplicare prin regulamentul special dat de Comisia pentru “înfrumusețarea orașului”în vremea lui Kiseleffau fost:
-delimitarea orașului și instituirea de bariere-locuri exclusive de intrare și ieșire din oraș.
- asanarea bălților și mocirlelor prin săparea de canale de scurgere și desfundarea celor vechi astupate.
- numele proprii date străzilor și ulițelor și numerotarea caselor (străzile nu aveau până atunci nume oficiale).
-trasarea unei alei între capul Podului Mogoșoaiei și “dumbrava Bănesii” (actuala Șosea Kiseleff).
- iluminatul orașului cu felinare “încrucișate”, așezate alternativ de o parte și de alta a ulițelor, la depărtare de 10 stânjeni (circa 20 de metri) unul de altul și care luminau “cu untdelemn sau untură de pește”.
