┼×tergerea trecutului pentru gloria autorilor contemporani jpeg

┼×tergerea trecutului pentru gloria autorilor contemporani

Lumea contemporan─â este terorizat─â pur ┼či simplu de goana dup─â senza┼úional ┼či este foarte normal ca mediul cercet─âtorilor ├«n problemele trecutului s─â fie afectat de aceast─â lupt─â pentru afirmare, pentru glorie ┼či bani. Ideile presupus revolu┼úionare trebuie s─â fie promovate insistent pentru a p─âtrunde ├«n creierul masei ┼či astfel autorii s─â se bucure c─â vor avea parte de prosperitate ├«n timpul vie┼úii ┼či cel pu┼úin o statuie dup─â trecerea ├«n nefiin┼ú─â.

Orice eveniment istoric poate s─â fie analizat ┼či interpretat din diferite perspective ┼či pot rezulta volume importante de articole, studii ┼čtiin┼úifice ┼či tomuri grele. Nici Primul R─âzboi Mondial n-a fost ocolit de aceast─â lupt─â pentru afirmare personal─â ┼či demitificare ├«n numele elimin─ârii exager─ârilor na┼úionale ┼či comuniste. S-a ajuns s─â se afirme scurt ┼či r─âspicat teoria conform c─âreia intrarea Rom├óniei ├«n tornada primei conflagra┼úii mondiale n-a ├«nsemnat prea mult pentru echilibrul de for┼úe. A costat Germania numai c├óteva divizii, retrase inclusiv de pe Frontul de Vest, ├«n toiul luptei pentru Verdun1.

Se observ─â c─â autorul demitific─ârilor ├«n Rom├ónia bagatelizeaz─â ├«n doar c├óteva cuvinte toate ac┼úiunile militare din toamna anului 1916, generaliz─ârile de acest fel fiind foarte periculoase pentru cauza afl─ârii adev─ârului ┼či pentru ob┼úinerea de lec┼úii utile pentru comunit─â┼úile contemporane. Formularea din cartea din 2014 d─â peste cap toat─â teoria autorului, diviziile militare nefiind chiar simple juc─ârii pentru joaca strategilor de atunci ┼či a istoricilor de ast─âzi. Se spune c─â au fost atrase c├óteva divizii de pe Frontul de Vest, dar nu se spune clar c─â Germania avea probleme serioase la Verdun ┼či pe Somme. Simple bagatele pentru care nici nu mai contau acele c├óteva mari unit─â┼úi militare!

 Impactul intr─ârii Rom├óniei ├«n r─âzboi, oric├ót muncesc istoricii contemporani s─â-l minimalizeze, a fost unul ┼čocant pentru Puterile Centrale. S─â studiem numai situa┼úia luptelor duse pentru spargerea frontului rom├ónesc din zona Mateia┼č, pentru cucerirea C├ómpulungului ┼či ajungerea la petrolul prahovean ┼či ├«n Bucure┼čti. Comandamentul german a f─âcut un efort logistic serios ┼či a adus Divizia 76 infanterie de rezerv─â tocmai de pe Frontul de Est din zona ora┼čului Riga.


1014 primul rzboi bacu 32 jpg jpeg

Cum infanteria ├«n mun┼úi se mi┼čc─â dificil din cauza armamentului greu, comandamentul austriac a fost de acord s─â trimit─â ├«n regiunea Muscel Brigada 8 Alpin─â, unitate de elit─â ce se afla pe frontul italian. For┼úa de izbire n-a fost suficient─â pentru a sparge ap─ârarea rom├óneasc─â ┼či a fost mutat─â ├«n regiune ┼či Divizia 12 infanterie bavarez─â, mare unitate recent format─â ┼či trimis─â pentru ├«nceput pe Frontul de Vest ├«n Alsacia. Este interesant de subliniat c─â ini┼úial ├«n regiunea Bran s-au aflat numai slabe for┼úe de acoperire austro-ungare, apari┼úia noilor divizii ├«nsemn├ónd o diminuare a poten┼úialului ofensiv din alte regiuni ale vastului front ce str─âb─âtea Europa de la Marea Baltic─â p├ón─â la Marea Neagr─â ┼či a celui de Vest.

 O victorie ├«n acest sector montan ar fi dus la o pr─âbu┼čire catastrofal─â a for┼úelor militare situate la vest de Arge┼č ┼či tot frontul rusesc sudic ar fi fost descoperit. Era normal s─â se ├«ncerce o victorie rapid─â ┼či s-a ├«ncercat valorificarea din plin a principalului avantaj al armatei germane: for┼úa de distrugere a artileriei. Divizia 76 infanterie de rezerv─â a avut mari probleme cu lupt─âtorii rom├óni fixa┼úi ├«n tran┼čee la intrarea ├«n culoarul ce duce spre C├ómpulung. A fost necesar─â folosirea ├«n ziua de 11 octombrie 1916 a 2.013 proiectile de tun de c├ómp ┼či a 419 obuze grele. S-au ad─âugat 91 proiectile de mortier2. Generalul Kurt Ernst von Morgen a ordonat trageri masive ┼či numai ├«n ziua de 17 octombrie 1916 au fost trimise spre tran┼čeele rom├óne┼čti 973 de proiectile3. Par pu┼úine, dar l─â┼úimea redus─â a frontului amplifica for┼úa de distrugere prin concentrare. Ziua de 11 noiembrie 1916 trebuia s─â aduc─â mult a┼čteptata ie┼čire din mun┼úi ┼či nu s-a f─âcut economie de muni┼úii.

Au fost folosite 1.568 proiectile de tun de c├ómp, 1.560 de obuze, 334 obuze grele ┼či 691 proiectile de tunuri cu tragere lung─â4. Ofensiva a fost oprit─â cu pierderi grele de c─âtre rom├óni. Germanii ar fi folosit ┼či mai multe muni┼úii, inclusiv toxice, dar erau probleme serioase legate de transportul de la fabricile din ┼úar─â p├ón─â ├«n preajma ora┼čului C├ómpulung. C─âile ferate austro-ungare nu fuseser─â concepute pentru un trafic intens ┼či apoi urma tortura deplas─ârii mun┼úilor de proiectile p├ón─â la bateriile amplasate ├«n pozi┼úiile ├«nghe┼úate.

Se sub├«n┼úelege c─â un obuz lansat ├«mpotriva tran┼čeelor rom├óne┼čti ├«nsemna o sl─âbire a Germaniei, deja inferioar─â ├«n plan industrial Antantei. Contrar a ceea ce crede istoricul Lucian Boia, Germania era net dep─â┼čit─â la capitolul produc┼úiei de r─âzboi ├«nc─â din 1916 ┼či acest decalaj s-a v─âzut serios ├«n anii urm─âtori, atunci c├ónd alia┼úii au introdus noi tipuri de avioane ┼či, mai ales, temutele cuirasate terestre numite tancuri.


1036 primul rzboi bacu 53 jpg jpeg

Numai ├«n mun┼úii Muscelului au fost blocate dou─â divizii de infanterie ┼či o brigad─â de v├ón─âtori de munte, dar Antanta n-a ┼čtiut s─â profite de aceast─â risipire a inamicului. Victoria ar fi fost ob┼úinut─â mult mai repede dac─â ┼či numai dac─â s-ar fi trecut peste orgoliile inutile ┼či s-ar fi realizat un comandament unic. Principiul fundamental ├«n orice r─âzboi const─â ├«n concentrarea for┼úelor ┼či Germania ┼či-a risipit barbar trupele pentru ajutorarea unor alia┼úi care ┼čtiau s─â lupte, dar nu aveau resurse pentru un r─âzboi modern ┼či de amploare5.

 Militarii ambelor tabere au luptat cu ├«nver┼čunare ├«n sectorul fierbinte decis de c─âtre conducerea Armatei a IX-a germane ┼či numai spargerea frontului rom├ónesc ├«n Oltenia ┼či pe Dun─âre a dus la replierea spre Moldova a ap─âr─âtorilor din Diviziile 12 ┼či 22 infanterie. S-au ad─âugat ┼či alte unit─â┼úi pentru ├«nt─ârirea defensivei rom├óne┼čti, Mateia┼čul fiind, respect├ónd propor┼úiile, un adev─ârat Verdun na┼úional. Datele despre pierderi nu sunt cunoscute cu exactitate nici ast─âzi, dar Brigada a 8-a alpin─â a fost redus─â la efectivele unui batalion ┼či a trebuit ref─âcut─â ├«n urma ┼čocurilor primite. Divizia 76 infanterie de rezerv─â a avut pierderi acceptabile dup─â p─ârerea unui observator german, dar Divizia 12 infanterie bavarez─â a avut regimentele 26 ┼či 28 dur afectate ├«n luptele din mun┼úi ┼či a fost necesar─â refacerea lor6 dup─â oprirea confrunt─ârilor la ├«nceputul anului 1917.

Nici vremea nu le-a f─âcut via┼úa u┼čoar─â invadatorilor, trupele germane fiind incomplet aprovizionate cu echipament de iarn─â. Un singur mausoleu nici nu este suficient pentru a onora sacrificiile lupt─âtorilor rom├óni pentru ap─ârarea patriei ┼či pentru ├«ndeplinirea ordinelor date de conduc─âtorii de la Bucure┼čti ce nu prea se oboseau s─â se deplaseze pentru studierea situa┼úiei din teren. Rom├ónia ┼či-a f─âcut din plin datoria fa┼ú─â de alia┼úi ┼či Armata a IX-a german─â era complet epuizat─â ├«n ianuarie 1917. A fost necesar─â oprirea ofensivei ├«n zona Vrancea pentru a permite refacerea marilor unit─â┼úi ┼či completarea stocurilor de muni┼úii, mai ales a celor de artilerie. Se ┼čtie c─â orice ├«nt├órziere ├«n r─âzboi poate s─â dea timp inamicului s─â se fortifice prin aducerea trupelor din ad├óncime ┼či germanii au putut s─â constate mai t├órziu c─â refacerea ordonat─â a favorizat ┼či preg─âtirile rom├óno ÔÇô ruse.

Note:

1. Lucian Boia, Primul R─âzboi Mondial Controverse, paradoxuri, reinterpret─âri, Humanitas, Bucure┼čti, 2014, p. 56.
2. Fritz Ortlepp, Luptele din regiunea Bran ┼či Dragoslavele, Editura Phoenix, Bra┼čov, 2003, p. 34.
3. Fritz Ortlepp, Luptele din regiunea Bran ┼či Dragoslavele, Editura Phoenix, Bra┼čov, 2003, p. 63.
4. Ibidem, p. 111.
5. Lucian Boia, op. cit., p. 56. Autorul gre┼če┼čte profund c├ónd ├«i acuz─â pe alia┼úii germanilor c─â i-au cam ├«ncurcat pe ace┼čtia s─â ob┼úin─â victoria ├«n conflict prin faptul c─â n-au luptat la standarde superioare. Culmea este c─â diviziile austro-ungare, bulgare ┼či otomane acopereau vaste sectoare de front, ceea ce permitea comandamentului german s─â fac─â masive concentr─âri de for┼úe pe Frontul de Vest ┼či s─â foloseasc─â mul┼úi oameni pentru ├«nzestrarea unor categorii de arme mari consumatoare de efective (avia┼úie, artilerie, marin─â).
6. Fritz Ortlepp, op. cit., p. 150.