Statul polonez subteran  Un fenomen unic al r─âzboiului mondial jpeg

Statul polonez subteran. Un fenomen unic al r─âzboiului mondial

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: BOGUSŁAW KUBISZ

├Änfr├óngerea Poloniei ├«n 1939 ┼či ├«mp─âr┼úirea teritoriului s─âu ├«ntre agresorii german ┼či sovietic nu au ├«nsemnat ┼či ├«ncetarea existen┼úei statului polonez. Autorit─â┼úile sale au ac┼úionat ├«n exil, iar ├«n ┼úar─â ÔÇô ├«n parte, din ini┼úiativa acestora, ┼či par┼úial, ├«n mod spontan ÔÇô s-a format o mi┼čcare conspirativ─â militar─â ┼či civil─â. Astfel s-a n─âscut Statul Polonez Subteran (Polskie Pa┼ästwo Podziemne) ÔÇô un fenomen unic pe harta Europei ocupate.

├Än toate ┼ú─ârile anexate de Al Treilea Reich ┼či Uniunea Sovietic─â, ├«ntr-o m─âsur─â mai mare sau mai mic─â, au ac┼úionat mi┼čc─âri de rezisten┼ú─â, dar numai polonezii au reu┼čit s─â organizeze structuri clandestine, ca o prelungire a guvernului legitim al Republicii Polone, rezident la Paris ┼či apoi la Londra, ├«n numele c─âruia au ├«ncercat s─â duc─â la ├«ndeplinire func┼úiile unui stat, ├«n teritoriul ocupat. Aceste structuri conduceau lupta armat─â, adunau informa┼úii, formulau recomand─âri pentru popula┼úie ┼či emiteau sentin┼úe judec─âtore┼čti, care apoi erau puse ├«n aplicare, organizau ├«nv─â┼ú─âm├óntul secret, tip─âreau ziare ┼či c─âr┼úi, ├«ndeplineau multiple sarcini de protec┼úie social─â. Institu┼úiile statului subteran se bucurau de autoritate ┼či sprijin din partea celei mai mari p─âr┼úi a societ─â┼úii poloneze. Profesorul Stanislaw Salmonowicz, specializat ├«n istoria dreptului, era de p─ârere c─â:ÔÇ×prin urmare, era un stat care influen┼úa via┼úa unei mari p─âr┼úi a na┼úiunii ├«n mod real ┼či semnificativÔÇŁ.

TRADIŢIA STATULUI SECRET

Crearea Statului Polonez Subteran a fost favorizat─â de tradi┼úiile de lupt─â secret─â pentru independen┼ú─â din perioada ├«n care statul polonez a fost desfiin┼úat (de trei ori, fiind ├«mp─âr┼úit ├«ntre Rusia, Austria ┼či Prusia ÔÇô 1772, 1793, 1795 ÔÇô n.n.), ├«n primul r├ónd, Guvernul Na┼úional din timpul revoltei din ianuarie (1863-1864), la care se adaug─â, mai t├órziu, activitatea conspirativ─â a Partidului Socialist Polonez din zona de ocupa┼úie rus─â sau Organiza┼úia Militar─â Polonez─â din anii Primului R─âzboi Mondial. O parte a celor care formau structurile civile ┼či militare ale statului subteran aveau deja experien┼ú─â, acumulat─â ├«n perioada anterioar─â.

Toate acestea erau cunoscute ┼či de c─âtre ocupan┼úi. La ├«nceputul anului 1940, Statul Major German al For┼úelor Terestre (Generalstab des Heeres) a preg─âtit un raport privind metodele prin care au ac┼úionat autorit─â┼úile poloneze ┼či trupele insurgente clandestine ├«n anii 1863-1864, precum ┼či metodele prin care acestea au fost ├«nfr├ónte de c─âtre statul rus. De acest raport s-a interesat Reichsfuhrer SS, Heinrich Himmler, care a ordonat difuzarea lui c─âtre comandan┼úii de unit─â┼úi ale SS (abreviere de la Schutzstaffel ÔÇ×e┼čalonul de protec┼úieÔÇŁ, sau ÔÇ×c─âm─â┼čile negreÔÇŁ, corp de elit─â apar┼úin├ónd Partidului Nazist ÔÇô n.n.) ┼či poli┼úiei, at├ót din administra┼úia central─â, c├ót ┼či din teritoriile poloneze anexate de c─âtre Al Treilea Reich.

1  la arme in randurile armatei nationale jpg jpeg
ÔÇ×La arme ├«n r├óndurile Armatei Na┼úionale!ÔÇŁ ÔÇô afi┼č de propagand─â din timpul Insurec╚Ťiei de la Var┼čovia

ÔÇ×La arme ├«n r├óndurile Armatei Na┼úionale!ÔÇŁ ÔÇô afi┼č de propagand─â din timpul Insurec╚Ťiei de la Var┼čovia

CONTINUITATEA STATULUI ┼×I AUTOAP─éRAREA CIVIL─é

Cel mai important factor care a condus la apari┼úia Statului Polonez Subteran a fost acela de a pune accent pe continuitatea statului. Aceasta trebuia s─â dovedeasc─â minciuna propagandei germane ┼či sovietice, care, din septembrie 1939, proclama c─â Polonia a ├«ncetat s─â existe. Crearea statului subteran a fost favorizat─â, de asemenea, de politica celor doi ocupan┼úi fa┼ú─â de popula┼úia polonez─â, axat─â pe eliminarea structurilor de stat ┼či a institu┼úiilor sociale, distrugerea elitelor ┼či intimidarea restului popula┼úiei, la care se ad─âuga exploatarea intensiv─â a resurselor naturale. Orice ac┼úiune ├«ntreprins─â f─âr─â aprobarea autorit─â┼úilor de ocupa┼úie era pedepsit─â cu ├«nchisoarea sau cu moartea.

├Än teritoriile controlate de germani domnea teroarea Gestapo-ului ┼či a altor for┼úe poli┼úiene┼čti. Erau frecvente execu┼úiile publice, urm─âririle ┼či r─âpirile ÔÇô cei prin┼či fiind omor├ó┼úi sau deporta┼úi ├«n lag─ârele de concentrare sau de munc─â for┼úat─â ale Reich-ului. A┼ča cum scria istoricul Grzegorz G├│rski:ÔÇ×Situa┼úia din teritoriile poloneze se deosebea fundamental de cea din alte state europene ocupate de germani. Regimurile de ocupa┼úie din aceste ┼ú─âri au men┼úinut structurile de stat existente anterior. Guvernele ┼či parlamentele continuau s─â func┼úioneze ├«n Norvegia ┼či Danemarca, precum ┼či ├«n partea neocupat─â a Fran┼úei. Aproape intacte, acestea au continuat s─â existe ├«n Belgia ┼či ┼ó─ârile de Jos ┼či, par┼úial, chiar dac─â ├«ntr-o form─â rudimentar─â, se ├«nt├ólneau ┼či pe teritoriul fostei Iugoslavii. ├Än Danemarca s-a putut recurge chiar la greve legale, iar ├«n fiecare dintre aceste state func┼úionau organiza┼úii sociale ┼či profesionale, chiar ┼či partide politice. M─âsura tratamentului diferit, care rezult─â din pozi┼úia fa┼ú─â de fiecare stat ├«n parte, este dovedit─â de exemplu, de faptul c─â ├«n Danemarca ocupat─â s-au putut desf─â┼čura chiar alegeri parlamentare. ├Än nici unul dintre state nu a fost eliminat─â infrastructura social─â;func┼úionau ┼čcoli, universit─â┼úi, institu┼úii de cercetare ┼či culturale, ┼či, de asemenea, chiar dac─â puternic controlate, presa ┼či radioul. Toate acestea au f─âcut posibil─â organizarea ┬źnormal─â┬╗, at├ót c├ót era posibil ├«n condi┼úii de r─âzboi, a vie┼úii social-politiceÔÇŁ.

├Än teritoriile poloneze ocupate nimic din toate acestea nu a fost posibil. Nu au existat institu┼úii poloneze reprezentative sau de administrare, cu excep┼úia Consiliului Central Caritabil (Rada G┼é├│wna Opieku┼äcza), care a organizat un substitut pentru sistemul de asisten┼ú─â social─â. ├Änv─â┼ú─âm├óntul superior ┼či cel secundar au fost lichidate, cu excep┼úia c├ótorva ┼čcoli profesionale. Presa polonez─â a fost ├«nlocuit─â de ziarele ├«n limba polon─â tip─ârite de c─âtre nazi┼čti, numite ÔÇ×gazete reptileÔÇŁ [gadzin├│wka ÔÇô termenul provine din expresia german─â Reptilienfond (fondul reptile), ce define┼čte un fond creat ├«n timpul lui Otto von Bismarck, din care erau pl─âti┼úi ziari┼čtii colaboratori ai regimului, autori de articole de propagand─â ├«n slujba acestuia ÔÇô n.n.]. Filarmonicile, alte s─âli de concerte ┼či cele mai multe teatre au fost ├«nchise, iar cele care ├«nc─â func┼úionau prezentau doar comedii sau spectacole de revist─â, clasicii polonezi fiind interzi┼či. Nem┼úii s-au opus p├ón─â ┼či interpret─ârii publice a muzicii lui Chopin, deoarece credeau c─â aceasta men┼úine viu spiritul patriotic printre polonezi;au interzis, de asemenea, practicarea sportului, exist├ónd chiar arest─âri ale suporterilor care urm─âreau un meci de fotbal, fie ale juc─âtorilor care participau la meciuri organizate ilegal. ├Än aceste condi┼úii, Statul Polonez Subteran a reprezentat forma de auto-ap─ârare ├«n fa┼úa brutalei ocupa┼úii germane.

Structurile subterane s-au dezvoltat sub presiunea tot mai mare a terorii ocupan┼úilor. Acestea s-au organizat cel mai greu ├«n zona de ocupa┼úie sovietic─â, unde membrilor lor le era foarte greu s─â se ascund─â de NKVD (poli┼úia politic─â), iar popula┼úia polonez─â se ├«mpu┼úinase considerabil, din cauza deport─ârilor masive ├«n Uniunea Sovietic─â. Dup─â ocuparea acestor terenuri de c─âtre germani ├«n 1941, membrii structurilor subterane au trebuit s─â se confrunte nu numai cu noii veni┼úi, ci ┼či cu forma┼úiunile militare ale ucrainenilor, lituanienilor ╚Öi bieloru┼čilor, care reprezentau mi┼čcarea pro-sovietic─â, organizat─â ┼či sus┼úinut─â de Moscova.

Nu cu mult mai bine era ├«n zonele anexate Reich-ului, unde autorit─â┼úile germane, prin diverse metode (execu┼úii, lag─âre de concentrare, deport─âri, obligativitatea declar─ârii cet─â┼úeniei germane, interdic┼úia utiliz─ârii limbii polone), au reprimat elementul polonez. Ca urmare, activit─â┼úile conspirative se desf─â┼čurau cu prec─âdere ├«n zona Guvern─âm├óntului General (├«n german─â Generalgouvernement f├╝r die besetzten polnischen Gebiete ÔÇôn.n.), form─â de organizare administrativ─â creat─â din cea mai mare parte a teritoriilor poloneze ocupate de c─âtre germani.

3  1939 soldati nemti impuscand 58 de polonezi in localitatea bochnia jpg jpeg
Solda┼úi nem┼úi ├«mpu┼čc├ónd 58 de polonezi ├«n localitatea Bochnia, decembrie 1939

Solda┼úi nem┼úi ├«mpu┼čc├ónd 58 de polonezi ├«n localitatea Bochnia, decembrie 1939

ZWZ-AK SAU BRAŢUL ÎNARMAT

├Än fruntea ac┼úiunilor militare ├«mpotriva ocupan┼úilor a ajuns rapid ÔÇ×Serviciul Victoriei PolonezeÔÇŁ (S┼éu┼╝ba Zwyci─Östwu Polski=SZP), organizat ├«nainte de capitularea Var┼čoviei, ├«n baza ├«mputernicirilor Comandantului Suprem, mare┼čalul Rydz-┼Ümig┼éy, din 27 aprilie 1939. ├Än fruntea organiza┼úiei se afla generalul Micha┼é Tokarzewski-Karaszewicz, pseudonim Torwid, iar cadrele erau ofi┼úeri ai Armatei Poloneze, care nu fuseser─â lua┼úi prizonieri ┼či r─âm─âseser─â ├«n ┼úar─â. Pu┼úin a lipsit ca proasp─ât ├«nfiin╚Ťata organiza┼úie s─â schimbe soarta r─âzboiului abia ├«nceput. Un grup de geni┼čti, condus de maiorul Franciszek Niepok├│lczycki, a plasat o ├«nc─ârc─âtur─â exploziv─â undeva de-a lungul traseului defil─ârii armatei germane ├«n Var┼čovia ocupat─â, desf─â┼čurat─â la 5 octombrie 1939, ├«n prezen┼úa lui Adolf Hitler. Explozia nu s-a produs ┼či astfel dictatorul a supravie┼úuit.

Din motive politice, SZP nu a c├ó┼čtigat ├«ncrederea noului guvern polonez, format ├«n exil la Paris ┼či condus de generalul W┼éadys┼éaw Sikorski. Acesta a preluat ┼či func┼úia de Comandant Suprem al Armatei ┼či, prin ordinul din 13 noiembrie 1939, a dispus formarea unei noi organiza┼úii militare care s─â ac┼úioneze ├«n ┼úar─â ÔÇô Uniunea Luptei Armate (Zwi─ůzek Walki Zbrojnej=ZWZ). Aceasta a avut un caracter ÔÇ×na┼úional, nefiind legat─â de nici un partid sau categorie social─â anumeÔÇŁ, reprezent├ónd ├«n acela┼či timp o parte a For┼úelor Armate Poloneze care luptau ├«n Vest. Comandant ┼čef al acesteia a fost numit generalul Kazimierz Sosnkowski, care locuia la Paris, iar ├«n zonele de ocupa┼úie, conducerea a fost ├«ncredin┼úat─â generalului Tokarzewski-Karaszewicz, ├«n cea sovietic─â, respectiv, colonelului Stefan Rowecki, ├«n cea german─â. Trec├ónd prin zona anexat─â de Uniunea Sovietic─â, generalul Tokarzewski-Karaszewicz a fost arestat de NKVD, conducerea organiza┼úiei fiind preluat─â de Rowecki, care a fost numit Comandant ┼×ef, la 30 iunie 1940. SZP a fost inclus ├«n ZWZ la 14 februarie 1942, noua organiza┼úie primind numele de ÔÇ×Armata Na┼úional─â (sau Teritorial─â)ÔÇŁ (Armia Krajowa=AK), subliniindu-se astfel unitatea armatei care lupta at├ót ├«n ┼úar─â, c├ót ┼či peste grani┼ú─â.

Efortul de unificare a mi┼čc─ârii armate subterane ├«n cadrul ZWZ-AK s-a dovedit a fi foarte dificil ├«n fa┼úa multitudinii de organiza┼úii ┼či de ambi┼úii specifice ale diferitelor forma┼úiuni politice, care ┼či-au creat propriile for┼úe armate, la care se ad─âuga ┼či ne├«ncrederea ├«n conducerea armatei subterane, suspectat─â de simpatie fa┼ú─â de adep┼úii lui Pi┼ésudski, care au guvernat Polonia ├«ntre anii 1926-1939. Ac┼úiunea de comasare a durat p├ón─â ├«n 1944 ┼či s-a ├«ncheiat cu succes. Dintre organiza┼úiile mari, doar cele radical na┼úionaliste, For┼úele Na┼úionale Armate ┼či Garda Comunist─â (ulterior Armata) Popular─â, nu au intrat ├«n componen┼úa ZWZ-AK.

ZWZ-AK a fost condus─â de colonelul, apoi generalul Stefan Rowecki, pseudonim Grot (ÔÇ×V├órf de s─âgeat─âÔÇŁ) sau Kalina (ÔÇ×C─âlinÔÇŁ), p├ón─â la 30 iunie 1943, c├ónd a fost arestat de Gestapo. A fost ucis ├«n 1944, ├«n lag─ârul de concentrare de la Sachsenhausen. Rowecki a fost ├«nlocuit de generalul Tadeusz Komorowski, pseudonim B├│r (ÔÇ×CodruÔÇŁ), care a ├«ndeplinit aceast─â func┼úie p├ón─â la 5 octombrie 1944, dat─â la care a fost luat prizonier de c─âtre nem┼úi, dup─â ├«nfr├óngerea Insurec┼úiei ┼či capitularea Var┼čoviei. Ultimul conduc─âtor al AK a fost generalul Leopold Okulicki, pseudonim Nied┼║wiadek (ÔÇ×Pui de ursÔÇŁ). 

Organul central de comand─â era Comandamentul General. ├Än teritoriu AK era ├«mp─âr┼úit─â ├«n organiza┼úii regionale ┼či inspectorate autonome, ├«mp─âr┼úite la r├óndul lor ├«n regiuni, acestea din urm─â fiind formate din districte ┼či centre. Cea mai mic─â celul─â era reprezentat─â de o sec┼úie constituit─â din 5 oameni, mai multe sec┼úii alc─âtuind un pluton. Se estimeaz─â c─â ├«n vara anului 1944, care reprezinta perioada de apogeu a AK, din r├óndurile acesteia f─âceau parte 380-390.000 de solda┼úi, ├«ntre care peste 10.000 de ofi┼úeri.

AK era o armat─â de civili, care func┼úiona pe baz─â de voluntariat. ├Än r├óndurile ei erau reprezentate toate profesiile ┼či straturile sociale. Tonul era dat de intelectuali, ceea ce asigura un moral ridicat ┼či sentimentul de responsabilitate pentru soarta na┼úiunii. Tinerii erau activi ├«n mi┼čcarea de rezisten┼ú─â. Printre ei, un grup mare de cerceta┼či reuni┼úi ├«n cadrul ÔÇ×R├óndurilor Cenu┼čiiÔÇŁ (nume de cod al Asocia┼úiei Cerceta┼čilor Polonezi ├«n timpul ocupa┼úiei germane ÔÇô n.n.).

Dup─â r─âzboi, generalul Komorowski scria, ├«n cartea sa, Armata subteran─â:ÔÇ×Acea mas─â, ad├ónc ascuns─â, dornic─â de lupt─â, trebuia s─â ias─â din subteran numai ├«n cazul unei revolte generale, care era ┼či scopul principal al tuturor preg─âtirilor noastre. Cifrele oficiale nu includ cele c├óteva sute de mii de simpatizan┼úi activi care au colaborat cu Armata Na┼úional─â, ascunz├ónd solda┼úii ├«n timpul ac┼úiunilor, hr─ânindu-i ┼či ├«mbr─âc├óndu-i, asigur├ónd ad─âpost partizanilor, furniz├óndu-ne informa┼úii ┼či fiind gata de ajutor ├«n orice moment. [...] Putem afirma cu certitudine c─â organiza┼úia care ne sprijinea era reprezentat─â, de fapt, de to┼úi PoloneziiÔÇŁ.

7  documente false din timpul ocupatiei jpg jpeg
Documente false din timpul ocupaţiei, pe numele Jerzy Korabski, aparţinând în realitate, generalului Komorowski

Documente false din timpul ocupaţiei, pe numele Jerzy Korabski, aparţinând în realitate, generalului Komorowski

DIFERITE MODALITĂŢI ALE LUPTEI CU OCUPANŢII

├Än vederea luptei cu ocupan┼úii, ca parte component─â a ZWZ, a fost creat─â ├«n 1940 ÔÇ×Uniunea pentru revan┼č─âÔÇŁ (Zwi─ůzek Odwetu). Ac┼úiunile acesteia au crescut ├«n intensitate ├«n a doua jum─âtate a anului 1941, dup─â atacul german asupra Uniunii Sovietice. ├Än toamna anului 1942, ├«ntreaga activitate de planificare ┼či coordonare a ac┼úiunilor ├«mpotriva ocupan┼úilor era realizat─â de ÔÇ×Direc┼úia pentru diversiuniÔÇŁ (Kierownictwo Dywersji, abreviat Kedyw). Printre ac┼úiunile cele mai spectaculoase ale ZWZ-AK se pot enumera:dinamitarea liniilor de cale ferat─â din jurul Var┼čoviei (octombrie 1942), distrugerea ├«nchisorii germane din Pi┼äsk, de c─âtre unitatea maiorului Jan Piwnik, pseudonim Ponury (ÔÇ×Posomor├ótulÔÇŁ) (ianuarie 1943), ac┼úiunea de l├óng─â Arsenal, din centrul Var┼čoviei, prin care au fost elibera┼úi prizonieri transporta┼úi de la sediul central al Gestapo (26 martie 1943), ac┼úiunea ÔÇ×G├│ralÔÇŁ (ÔÇ×MunteanulÔÇŁ) ÔÇô atacul asupra transportului de bani al B─âncii de Emisiune (├«n german─â:Emissionbank in Polen n.n.) din Guvern─âm├óntul General, prin care s-au ob┼úinut mai mult de 100 de milioane de zlo╚Ťi (12 august 1943), atacul reu┼čit la Var┼čovia asupra brig─âzii SS (Brigadef├╝hrer), condus─â de Franz Kutschera, comandant SS ┼či ┼čef al poli┼úiei districtului Var┼čovia.

├Än anii 1943-1944 s-a intensificat lupta partizanilor ├«n slujba AK. ├Än multe locuri ace┼čtia controlau zona, paraliz├ónd activitatea administra┼úiei germane ┼či a aparatului represiv al acesteia. Trupele de partizani atacau posturile germane de poli┼úie ┼či birourile administrative ale acestora, organizau ambuscade pe drumuri, ├«i lichidau pe colabora┼úioni┼čti ┼či informatori. Nem┼úii ripostau cu raiduri ┼či opera┼úiuni de anvergur─â ├«ndreptate ├«mpotriva partizanilor, la care participau trupe ale Wehrmacht-ului, sprijinite de unit─â┼úi blindate, de artilerie ┼či de avia┼úie. Conform unor date incomplete, din 1941 p├ón─â la mijlocul anului 1944, solda┼úii ZWZ-AK au deraiat 732 de trenuri, au aruncat ├«n aer 38 de poduri, au deteriorat 28 de aeronave, 930 de locomotive, peste 19.000 de vagoane, au incendiat 130 de depozite militare. Au fost efectuate 5.773 atacuri ├«mpotriva germanilor ╚Öi a popula┼úiei de origine german─â de pe teritoriul Poloniei (volksdeutsch sau folksdojcz;├«n perioada ocupa┼úiei, termenul desemneaz─â persoana de origine german─â, ├«nscris─â pe o list─â special─â ┼či care se bucur─â de anumite privilegii ÔÇô n.n.) ┼či 25.000 de acte de sabotaj.

Succese majore a ├«nregistrat serviciul de spionaj al ZWZ-AK, ob┼úin├ónd informa┼úii importante pentru Alia┼úii occidentali, cum ar fi planurile unor sectoare ale Zidului Atlanticului (sistem de fortifica┼úii pe coasta vestic─â a Europei, din Spania p├ón─â ├«n Norvegia, cu o lungime total─â de 3862 km ÔÇô n.n.), date privind industria german─â de armament ┼či informa┼úii cu privire la centrul de rachete de la Peenem├╝nde, pe insula Uznam, care, mai t├órziu a fost bombardat de for┼úele aeriene britanice. ├Än iulie 1944, AK a reu┼čit s─â trimit─â cu avionul, la Londra, o rachet─â german─â V-2, care nu explodase. 

Ca urmare a lipsei de arme ┼či muni┼úii, AK a organizat ├«n secret produc┼úia de grenade de m├ón─â ┼či de pistoale mitralier─â, fie modele proprii, fie replici ale Sten-ului britanic (Sten Mark II).

ZWZ-AK ajungea la solda┼úi ┼či popula┼úie ├«n primul r├ónd prin intermediul presei subterane. Cel mai important organ de pres─â al AK a fost ÔÇ×Buletinul InformativÔÇŁ, care a ap─ârut ├«n mod regulat din noiembrie 1939 p├ón─â ├«n ianuarie 1945, un total de 317 numere tip─ârite. ├Än 1944, tirajul se ridica la peste 40.000 de mii de exemplare.

Scopul propagandei f─âcute de ZWZ-AK era acela de a ridica moralul popula┼úiei poloneze. Cei mai tineri conspiratori, de multe ori copii, ├«n cadrul a┼ča-numitului mic sabotaj, pictau pe pere┼úi lozinci anti-germane ┼či simbolurile Poloniei Lupt─âtoare, rupeau steagurile cu zvastic─â, distrugeau vitrinele magazinelor pentru germani. Moralul for┼úelor de ocupa┼úie era ╚Öi el sl─âbit prin publicarea de ziare ┼či manifeste ├«n limba german─â, ├«n care regimul nazist era atacat ┼či ridiculizat. 

Scopul principal al ZWZ-AK era acela de a preg─âti o Insurec┼úie general─â. ├Än vara anului 1943, c├ónd, dup─â victoria sovietic─â de la Kursk, devenise clar c─â Armata Ro┼čie era cea care va intra pe teritoriul polonez, la Comandamentul General al AK, ├«n colaborare cu Guvernul de la Londra, s-a elaborat un plan pentru ÔÇ×intensificarea ac┼úiunilor de sabotaj ┼či diversiuneÔÇŁ, c─âruia i s-a dat numele de cod ÔÇ×BurzaÔÇŁ (ÔÇ×FurtunaÔÇŁ). Aceast─â opera┼úiune a presupus o serie de ac┼úiuni, care s-au desf─â┼čurat ├«n mai multe zone, fiind ├«ndreptate din punct de vedere militar ├«mpotriva germanilor ├«n retragere, iar din punct de vedere politic ├«mpotriva sovieticilor. Se urm─ârea astfel ocuparea terenului de c─âtre autorit─â┼úile poloneze (loiale guvernului ├«n exil), ├«nainte ca Armata Ro┼čie s─â-┼či fac─â apari┼úia. ├Än ciuda succeselor locale, nu s-a reu┼čit realizarea obiectivelor ÔÇ×FurtuniiÔÇŁ. Trupele AK, lupt├ónd, printre altele, la Vilnius ┼či Liov, au fost apoi dezarmate de c─âtre trupele sovietice, iar solda┼úii lor, ├«nrola┼úi ├«n armata polonez─â a generalului Berling (creat─â ┼či controlat─â de Stalin) sau deporta┼úi ├«n ad├óncul Siberiei.

14  operatiunea burza jpg jpeg
Opera┼úiunea ÔÇ×BurzaÔÇŁ (ÔÇ×FurtunaÔÇŁ): solda┼úi ai AK ┼či ai Armatei Ro┼čii sovietice, lupt├ónd ├«mpreun─â la Vilnius, ├«n iulie 1944. Dup─â alungarea germanilor din ora┼č, sovieticii i-au dezarmat pe solda┼úii AK din zona ora┼čului Vilnius, cea mai mare parte a lor fiind apoi deportat─â ├«n lag─âre din Uniunea Sovietic─â.

Opera┼úiunea ÔÇ×BurzaÔÇŁ (ÔÇ×FurtunaÔÇŁ):solda┼úi ai AK ┼či ai Armatei Ro┼čii sovietice, lupt├ónd ├«mpreun─â la Vilnius, ├«n iulie 1944. Dup─â alungarea germanilor din ora┼č, sovieticii i-au dezarmat pe solda┼úii AK din zona ora┼čului Vilnius, cea mai mare parte a lor fiind apoi deportat─â ├«n lag─âre din Uniunea Sovietic─â.

Punctul culminant al ÔÇ×FurtuniiÔÇŁ a fost Insurec┼úia de la Var┼čovia, care a izbucnit la 1 august 1944. Comandamentul ÔÇ×Armatei Na┼úionaleÔÇŁ a decis ├«nceperea acesteia, ├«n ciuda faptului c─â numai o zecime din cei 50.000 de mii de solda┼úi ai mi┼čc─ârii subterane avea m─âcar o arm─â de foc cu care s─â lupte, iar muni┼úia ajungea doar pentru 2-3 zile. Se conta ├«ns─â pe sprijinul Armatei Ro┼čii, care se apropia de Var┼čovia dinspre est. ├Äntre timp, trupele sovietice au fost oprite de un contraatac german, pentru ca ulterior Stalin s─â stopeze ofensiva ┼či s─â a┼čtepte cu cinism ca nem┼úii s─â ├«nn─âbu┼če revolta ┼či s─â anihileze conducerea mi┼čc─ârii subterane poloneze. O bun─â bucat─â de vreme Stalin a ├«mpiedicat zborurile britanice ┼či americane cu provizii pentru insurgen┼úi, nefiind de acord cu aterizarea lor ├«n zona sovietic─â a frontului. Dictatorul sovietic a profitat de aceast─â perioad─â, ocup├óndu-se de ofensiva ├«n Balcani, timp ├«n care a ocupat, printre altele, Rom├ónia.

├Än primele zile de dup─â eliberare, ├«n cartierele Var┼čoviei, nu demult controlate de nem┼úi, au fost s─ârb─âtori publice pentru libertate, care ar─âtau c─â AK ┼či autorit─â┼úile civile subordonate guvernului de la Londra se bucurau de sprijin popular masiv. Mai t├órziu, pe m─âsura ├«nfr├óngerilor ┼či a pierderilor cresc├ónde, aceste sentimente s-au diminuat. Dup─â 63 de zile de lupte, conduc─âtorii Insurec┼úiei au capitulat. Mai multe mii de insurgen┼úi ┼či cca. 150-180.000 de civili au fost uci┼či ├«n mas─â de nem┼úi. Var┼čovia era toat─â ├«n ruine, iar locuitorii care supravie┼úuiser─â fuseser─â expulza┼úi din ora╚Ö. ├Änfr├óngerea a ├«nsemnat totodat─â ┼či distrugerea structurilor organizatorice ale mi┼čc─ârii de rezisten┼ú─â.

Comanda AK ┼či comunicarea cu teritoriul au fost ref─âcute la Cz─Östochowa, de c─âtre generalul Okulicki. Dar, la 12 ianuarie, c├ónd Armata Ro┼čie a lansat o puternic─â ofensiv─â de dincolo de Vistula, el a decis, la 19 ianuarie, dizolvarea AK, con┼čtient fiind de faptul c─â aceasta era privit─â de sovietici ca o for┼ú─â ostil─â, ┼či ca urmare membrii s─âi vor fi persecuta┼úi. O parte a ofi┼úerilor ┼či solda┼úilor s-a ├«nscris ├«n organiza┼úia conspirativ─â ÔÇ×NIEÔÇŁ (de la ÔÇ×niepodleg┼éo┼Ť─çÔÇŁ-independen┼ú─â), iar deta┼čamentele de partizani, odat─â cu apropierea frontului, au continuat lupta, de aceast─â dat─â ├«mpotriva sovieticilor ┼či a comuni┼čtilor polonezi. 

Jur─âm├óntul solda┼úilor din ÔÇ×Armata Na┼úional─âÔÇŁ

Cel care depune Jurământul:

ÔÇ×├Än fa┼úa lui Dumnezeu Atotputernicul ┼či a Fecioarei Maria, Regina Coroanei Poloneze, pun m├óna pe Sf├ónta Cruce, simbol al Patimilor ┼či M├óntuirii, ┼či jur s─â fiu credincios Patriei mele, Republica Polon─â, s─â fiu ferm ├«n ap─ârarea onoarei ei ┼či s─â lupt pentru eliberarea ei cu toate for┼úele, p├ón─â la jertfa suprem─â.

M─â voi supune necondi┼úionat Pre┼čedintelui Republicii Polone ┼či ordinelor Comandantului Suprem, sau celui numit Comandant al Armatei Na┼úionale, ┼či voi respecta cu fermitate secretul, indiferent de ceea ce mi se va ├«nt├ómpla.

R─âspunsul celui care prime┼čte Jur─âm├óntul:

Te primesc ├«n r├óndurile Armatei Poloneze, care lupt─â cu inamicul ├«n clandestinitate pentru eliberarea Patriei. Datoria ta este s─â lup┼úi cu arma ├«n m├ón─â. Victoria va fi r─âsplata Ta. Tr─âdarea se pedepse┼čte cu moartea.

REZISTENŢA CIVILĂ

├Änceputurile unei administra┼úii clandestine au ap─ârut deja ├«n 1939, ├«n cadrul SZP, iar ┼čeful acesteia ├«ndeplinea func┼úia de comisar adjunct civil. Guvernul din exil a decis ca, al─âturi de SZP, s─â existe ┼či o component─â civil─â clandestin─â ÔÇô Delegatura (Agen┼úia Central─â ├«n Polonia a guvernului ├«n exil);ini┼úial au fost trei structuri separate:├«n Guvern─âm├óntul General, pe terenurile anexate de Reich ┼či pe cele ocupate de sovietici. Aceast─â structur─â era condus─â de un delegat al guvernului ├«n ┼úar─â, care, din ianuarie 1944, ├«ndeplinea concomitent ┼či func┼úia de prim-ministru adjunct al guvernului Republicii Polone. Pozi┼úia a fost de┼úinut─â de urm─âtorii:Cyril Ratajski (1940-1942), Jan Pieka┼ékiewicz (1942-1943, arestat ┼či ucis de c─âtre germani);Jan Stanislaw Jankowski (1943-1945, arestat de sovietici), Stefan Korbo┼äski (1945), Jerzy Braun (1945).

├Än subordinea delegatului se aflau c├óteva zeci de birouri ┼či departamente, ├«ntre care:cele ale Afacerilor Interne, Inform─ârii ┼či Document─ârii, Educa┼úiei ┼či Culturii, Muncii ┼či Protec┼úiei Sociale, Trezoreriei, Industriei ┼či Comer┼úului, Po┼čtei ┼či Telegrafului, Lucr─ârilor Publice ┼či Reconstruc┼úiei, Justi┼úiei, Ap─âr─ârii Na┼úionale, dar ┼či Direc┼úia de Lupt─â Civil─â, Comitetul Economic, Oficiul pentru Na┼úionalit─â┼úi, Comitetul de Coordonare Legislativ─â, Comitetul Administrativ, Comitetul Politic, Comisia Central─â de Investigare a Crimelor Ocupan╚Ťilor ├«n Polonia, Comisia Na┼úional─â pentru Reconstruc┼úie. Re┼úeaua local─â era alc─âtuit─â din birouri ale delegaturii la nivel regional ┼či al voievodatelor, la care se ad─âuga administra┼úia clandestin─â din ora┼če ┼či comune.

Prin decret preziden┼úial, la 26 aprilie 1944 a fost creat Consiliul Intern al Mini┼čtrilor (Krajowa Rada Ministr├│w=KRM), din care, al─âturi de Jankowski, ├«n calitate de delegat al guvernului, mai f─âceau parte Adam Bie┼ä, Antoni Pajdak ┼či Stanis┼éaw Jasiukowicz.

├Än desf─â┼čurarea activit─â┼úii sale, Delegatura era sprijinit─â de Comitetul Politic de Alian┼ú─â (Polityczny Komitet Porozumiewawczy=PKP), cuprinz├ónd reprezentan┼úi ai celor patru partide care sus┼úineau guvernul de la Londra:Partidul Socialist Polonez, Partidul ┼ó─âr─ânesc, Partidul Na┼úional ┼či Partidul Muncii. ├Än 1943, prin reorganizarea PKP, apare Corpul Intern de Reprezentare Politic─â (Krajowa Reprezentacja Polityczna=KRP), organ cu rol politic consultativ pe l├óng─â Delegatur─â. Acesta se va transforma, ├«n ianuarie 1944, ├«n Consiliul Unit─â┼úii Na┼úionale (Rada Jedno┼Ťci Narodowej=RJN), un ├«nlocuitor al Parlamentului Poloniei Subterane, ├«n fruntea c─âruia se afla socialistul Kazimierz Pu┼╝ak.

Activitatea structurilor clandestine ale administra╚Ťiei civile a fost foarte divers─â. Un segment important era ocupat de activitatea a┼ča-numitelor ┼čcoli clandestine (├«n limba polon─â komplety tajne, expresie ├«n care cuv├óntul komplety se referea ├«n trecut la activit─â┼úi de ├«nv─â┼úare desf─â┼čurate ├«n afara ┼čcolii), care spre sf├ór┼čitul ocupa┼úiei includeau mai mult de 100.000 de elevi de liceu ┼či 10.000 de studen┼úi (├«n clandestinitate func┼úionau Universitatea ┼či Politehnica din Var┼čovia, Universitatea Liber─â Polonia, Universitatea de Vest, Universitatea Jagiellon─â, Academia Tehnic─â, Institutul Educa┼úiei).

Direc┼úiunea Luptei Civile (KWC-Kierownictwo Walki Cywilnej, organism ap─ârut pe l├óng─â Delegatur─â, ├«n martie 1941 ÔÇô n.n.), transformat─â ├«n 1943 ├«n Direc┼úiunea Luptei Clandestine (Kierownictwo Walki Podziemnej=KWP), stabilea normele de comportament ale popula┼úiei fa┼ú─â de ocupan┼úi, organiza boicoturi ale teatrelor, cinematografelor nem╚Ťe╚Öti ┼či ÔÇ×gazetelor-reptileÔÇŁ ┼či, de asemenea, lupta ├«mpotriva manifest─ârilor de colabora┼úionism sau denun┼úare.

KWC (┼či ulterior KWP) se subordona instan┼úelor de judecat─â civile subterane. Audierile aveau loc ├«n secret, cu participarea a trei judec─âtori ÔÇô ├«ntre care cel pu┼úin un jurist de meserie ÔÇô, un procuror ┼či un ap─âr─âtor. Hot─âr├órile erau, de obicei, pronun┼úate ├«n lips─â, pe baza rapoartelor ┼či depozi┼úiilor martorilor, dar se ├«nt├ómpla ┼či ca acuzatul s─â fie adus la ├«nf─â┼úi┼čare. Infrac┼úiunile minore erau judecate de Comisiile de Judecat─â ale KWC. Sentin┼úele, care mergeau de la pedepsirea f─âr─âdelegilor prin flagelare ┼či t─âierea p─ârului, p├ón─â la pedeapsa cu moartea pentru tr─âdare, denun┼úare ┼či persecutarea cet─â┼úenilor polonezi, erau aprobate de delegatul local al guvernului. Acestea erau f─âcute cunoscute prin presa subteran─â, iar condamn─ârile la moarte erau duse la ├«ndeplinire de unit─â┼úi speciale de lichidare ale AK. Aceasta, la r├óndul ei, avea propriile organe judiciare:tribunale militare speciale (s─ůdy kapturowe, expresia face trimitere la instan┼úele de judecat─â extraordinare, care func┼úionau ├«n perioadele de Interregnum ÔÇô c├ónd nu exista rege;dup─â alegerea regelui, acesta trebuia s─â confirme sentin┼úele date de acestea ÔÇô n.n.). Se estimeaz─â c─â tribunalele subterane au emis aproximativ 4.000 de sentin┼úe, din care cca. 2.500 au fost executate.

Un aspect important al activit─â┼úii subterane l-a reprezentat ajutorul acordat popula┼úiei evreie┼čti persecutate de c─âtre nem┼úi, pe care ace┼čtia, din 1940, au ├«nchis-o ├«n ghetouri, iar din 1942, o asasinau ├«n mas─â ├«n lag─ârele de concentrare. Se ocupa de aceasta Consiliul de Ajutorare a Evreilor, cu numele de cod ┼╗egota. Organiza┼úia ├«ncerca s─â g─âseasc─â ad─âpost ├«n familii poloneze pentru evreii care se ascundeau ├«n afara ghetourilor, s─â asigure fonduri pentru ├«ntre┼úinerea lor, tratament medical ┼či documente false. Era greu, pentru c─â, ├«n Polonia ocupat─â, ajutorul dat evreilor era pedepsit cu moartea. ├Än aceast─â ac┼úiune s-au implicat ┼či institu┼úii ale Bisericii, mai ales ordinele religioase, care au luat copii evrei ├«n propriile orfelinate, fabric├óndu-le apoi certificate de botez fictive. Irena Sendlerowa, care conducea Departamentul de Copii din cadrul ┼╗egota, a salvat aproximativ 2.500 de copii, sco┼či pe ascuns din ghetou, pentru aceasta fiind decorat─â de Institutul Israelian Yad Vashem cu medalia ÔÇ×Drept ├«ntre Popoarele LumiiÔÇŁ [ÔÇ×Hasid Umot HaOlamÔÇŁ (├«n ebraic─â), cea mai ├«nalt─â distinc┼úie civil─â acordat─â unor ne-evrei de c─âtre statul israelian, pe baza unei legi speciale a Knesset-ului-Parlamentul Israelian]. Al─âturi de ea, aceast─â distinc┼úie, acordat─â pentru sprijinirea evreilor ├«n timpul r─âzboiului, a fost primit─â de un num─âr de peste 6.500 de polonezi. Mai mult de 200.000 de evrei au fost salva┼úi de la moarte gra╚Ťie ac┼úiunilor polonezilor. Nu trebuie uitat, de asemenea, c─â Statul Subteran Polonez ├«i pedepsea pe aceia care, fie ├«i ┼čantajau pe evreii care se ascundeau, fie pe cei care-i predau pe ace┼čtia nem┼úilor.

Institu┼úiile Delegaturii se ocupau ┼či de organizarea unor a╚Öa-numite activit─â┼úi de tranzi┼úie, preg─âtind, ├«ntre altele, planuri de reconstruc┼úie a ┼ú─ârii distruse de r─âzboi, reforme politice ┼či sociale, reorganizarea zonelor recuperate de la germani (se presupunea c─â, dup─â r─âzboi, grani┼úele Poloniei vor fi deplasate spre vest), recuperarea bunurilor confiscate de ocupan┼úi, inclusiv a bunurilor culturale.

TESTAMENTUL POLONIEI LUPT─éTOARE

Structurile AK ┼či ale Delegaturii, care s-au deconspirat ├«n fa┼úa sovieticilor ├«n timpul opera┼úiunii ÔÇ×FurtunaÔÇŁ, s-au dezintegrat, ├«n cea mai mare parte, din pricina arest─ârilor. At├ót mi┼čcarea conspirativ─â a AK, c├ót ┼či cea ulterioar─â s-au men┼úinut vreme de c├ó┼úiva ani ├«n zonele ├«nglobate ├«n Uniunea Sovietic─â. Pe l├óng─â teroarea constant─â a NKVD-ului, mi┼čc─ârile au fost sl─âbite ┼či de reloc─ârile de popula┼úie polonez─â ├«n interiorul noilor grani┼úe ale ┼ú─ârii, ├«ncepute deja din toamna anului 1944, ┼či al c─âror apogeu a fost atins ├«n perioada 1945-1946. ├Än regiunea Lubelszczyzna (SE Poloniei, ├«n jurul ora┼čului Lublin ÔÇô n.n.), oficial administrat─â de organismul pro-sovietic PKWN (Comitetul Polonez de Eliberare Na┼úional─â), dar ├«n realitate de c─âtre Moscova, inamicii AK erau, pe l├óng─â NKVD ┼či contrainforma┼úiile militare SMIERSZ (Spiecjalnyje Mietody Rozob┼éaczenija Szpionow ÔÇô Metode Speciale pentru Descoperirea Spionilor, acronim de la smiert szpionam ÔÇô moarte spionilor ÔÇô n.n.), organele comuniste ale ÔÇ×securit─â┼úiiÔÇŁ poloneze. Solda┼úii AK erau aresta┼úi ┼či ├«nchi┼či ├«n ├«nchisorile ┼či lag─ârele germane recent golite, ca, de exemplu, ├«n Castelul Lublin sau ├«n lag─ârul din apropiere, de la Majdanek. Represiunea era ├«nso┼úit─â de o propagand─â brutal─â, al c─ârei scop era denigrarea, ├«n ochii popula┼úiei, a mi┼čc─ârii subterane pentru independen┼ú─â. Simbolul acesteia a devenit afi┼čul lui Vladimir Zakrzewski ÔÇ×R─âspunsul uria┼čului la scuipatul piticuluiÔÇŁ, ├«n care apare un soldat elegant al Armatei Populare Poloneze, care este scuipat de un pitic av├ónd la g├ót o pancard─â pe care scrie ÔÇ×AKÔÇŁ. ├Äntr-un raport trimis la Londra, ├«n noiembrie 1944, colonelul Franciszek ┼╗ak, ┼čef al Statului Major al AK pentru zona Lubin, scria:ÔÇ×Arest─ârile solda┼úilor ┼či ofi┼úerilor AK ├«n ultimele zile au fost masive. ├Äi scot din Castelul Lublin ┼či ├«i duc ├«n necunoscut. (...) Propaganda PKWN ne nume┼čte huligani, criminali, fasci┼čti, slujitori ai lui Hitler etc. Ofi┼úeri ┼či solda┼úi ai AK sunt interna┼úi ├«n Brest, deporta┼úi ├«n Kazan sau Ryazan. Teroarea NKVD-ului nu se deosebe┼čte cu nimic de cea a Gestapo-uluiÔÇŁ.

Ca urmare a provoc─ârilor NKVD-ului, la 27/28 martie 1945 au fost aresta┼úi, l├óng─â Var┼čovia, 16 conduc─âtori ai mi┼čc─ârii subterane, ├«n frunte cu delegatul guvernului, Jankowski, ┼či generalul Okulicki. ├Än iunie au fost condamna┼úi la ├«nchisoare pentru ÔÇ×ac┼úiuni du┼čm─ânoase ├«mpotriva Uniunii SovieticeÔÇŁ. Trei dintre acuza┼úi, Jankowski, Okulicki ╚Öi Jasiukowicz, au murit ├«n timpul execut─ârii pedepsei.

├Äncheindu-┼či activitatea la 1 iulie 1945, RJN a emis un ÔÇ×Manifest pentru na┼úiunea polonez─â ┼či Organiza┼úia Na┼úiunilor UniteÔÇŁ, numit Testamentul Poloniei Lupt─âtoare, unde, ├«ntre altele, se spunea:ÔÇ×Decizia de dizolvare a Consiliului nu ├«nseamn─â capitularea spiritual─â a na┼úiunii. Obiectivele pe care ┼či le-au stabilit partidele Poloniei Lupt─âtoare r─âm├ón neschimbate. Ne exprim─âm convingerea profund─â c─â partidele nu vor ├«nceta s─â lupte p├ón─â c├ónd nu se va realiza obiectivul lor comun, acela al deplinei suveranit─â┼úii a Poloniei, precum ┼či dorin┼úa lor pentru o democra┼úie veritabil─â ├«n statul polonez ┼či ├«n rela┼úiile interna┼úionaleÔÇŁ. Acest postulat s-a realizat abia dup─â 44 de ani, c├ónd Polonia ┼či-a rec├ó┼čtigat suveranitatea.

De┼či Statul Subteran nu a reu┼čit s─â c├ó┼čtige libertatea Poloniei, efortul uria┼č din anii 1939-1945 nu a fost f─âcut ├«n zadar. Se estimeaz─â c─â ├«n mi┼čcarea conspirativ─â, militar─â ┼či civil─â s-au implicat aproximativ un milion de polonezi. Mul┼úi dintre ei au fost persecuta┼úi de c─âtre autorit─â┼úile comuniste ├«n perioada postbelic─â ┼či, cu toate acestea, au transmis mai departe cona┼úionalilor experien┼úa lor de lupt─â ┼či munc─â pentru patrie. ÔÇ×Polonia a fost singura care a reu┼čit s─â creeze o comunitate uman─â at├ót de solidar─â, dincolo de orice form─â de organizare politic─â sau teritorial─â, unit─â de ideea independen┼úei ┼ú─ârii ┼či refacerea statului polonez. La aceasta se rezum─â, ├«n esen┼ú─â, fenomenul Statului Subteran PolonezÔÇŁ, a declarat regretatul profesor W┼éadys┼éaw Bartoszewski, colaborator al ┼╗egotei, supravie┼úuitor al Auschwitz-ului, ├«nchis de comuni┼čti dup─â r─âzboi, iar ├«n Polonia liber─â, printre altele, ministru al Afacerilor Externe.