Stăpânirea lui Mihai Viteazul în Transilvania jpeg

Stăpânirea lui Mihai Viteazul în Transilvania

├Än urma succesului militar ob╚Ťinut pe c├ómpul de b─ât─âlie de la ╚śelimb─âr, la 28 octombrie 1599, Mihai Viteazul a trebuit s─â desf─â╚Öoare o campaniei diplomatic─â intens─â prin care s─â explice necesitatea interven╚Ťiei sale ├«mpotriva unui principe cre╚Ötin ÔÇô ╚Öi sigur c─â primele l─âmuriri trebuiau trimise la ├«mp─âratul habsurg, ini╚Ťiatorul ╚Öi principalul sus╚Ťin─âtor al expedi╚Ťiei militare otomane. Astfel c─â la 4 noiembrie 1599, la doar c├óteva zile de la intrarea triumfal─â ├«n Alba Iulia, voievodul rom├ón trimite prin intermediul solului Petru Grigorovici Armeanul o scrisoare adresat─â ├«mp─âratului, prin care ├«l informa c─â a r─âzbunat nestatornicia transilv─ânenilor ╚Öi jignirile aduse Casei de Austria. Ziua imediat urm─âtoare, Rudolf al II-lea ├«i scria fratelui s─âu, arhiducele Matia, s─â porunceasc─â lui Gheorghe Basta s─â se apropie de grani┼úa cu Transilvania cu un corp de oaste, sub pretextul siguran┼úei hotarelor ├«n contextul ac┼úiunii de cucerire a voievodului rom├ón ╚Öi al pericolului constant reprezentat de turci ╚Öi de t─âtari. Important─â este ╚Öi men┼úiunea c─â Rudolf al II-lea vorbea despre p─âtrunderea prin surpriz─â a lui Mihai Viteazul ├«n Transilvania, dovad─â c─â voievodul rom├ón nu avea acordul ├«mp─âratului c├ónd a pornit campania ├«mpotriva cardinalului Andrei B├íthory. 

Au urmat ╚Öi alte solii trimise de ambele p─âr┼úi, iar rezultatul a fost c─â lui Mihai Viteazul i-a fost recunoscut dreptul de a guverna Transilvania ├«n numele ├«mp─âratului, purt├ónd titlul de ÔÇ×consilier ╚Öi loc┼úiitor al ├«mp─âratului pentru Transilvania ╚Öi c─âpitan general al o╚Ötirilor din PartiumÔÇŁ. Domnul rom├ón solicitase, potrivit instruc┼úiunilor date banului Mihalcea ╚Öi vistierului Stoica, trimi╚Öi ca soli la Praga, ca ├«mp─âratul s─â-i recunoasc─â titlul de prin┼ú, duce sau rege, dar aceast─â solicitare nu a primit acceptul habsburgilor, care au invocat decizia anterioar─â de a-l instala ├«n fruntea Transilvaniei pe arhiducele Maximilian, fratele ├«mp─âratului Rudolf al II-lea. Mai mult dec├ót at├ót, ├«mp─âratul ├«i trimite ├«n Transilvania pe comisarii imperiali David Ungnad ╚Öi Mihail Szekely, care aveau rolul de a-l consi lia pe Mihai Viteazul ├«n problemele ┼ú─ârii p├ón─â c├ónd va fi numit un nou principe. De asemenea, acei comisari trebuiau s─â observe ╚Öi atitudinea st─ârilor transilv─ânene cu privire la posibilitatea numirii unui principe habsburg.

Cu toate acestea, ├«n c├óteva documente Mihai Viteazul se intituleaz─â ÔÇ×domn al ┼ó─ârii ArdealuluiÔÇŁ, inclusiv dup─â cucerirea Moldovei, dar trebuie s─â men┼úion─âm c─â atunci c├ónd se adresa ├«mp─âratului Mihai Viteazul nu folosea niciodat─â titlul de principe al Ardealului. Actele ├«n care Mihai Viteazul poart─â titlul de voievod sau domn al ┼ó─ârii Ardealului sunt pu┼úine, dar ele exist─â. Un exemplu elocvent este reprezentat de actul emis la 20 aprilie 1600, din cetatea F─âg─âra╚Öului, scris ├«n limba rom├ón─â, prin care Mihai Viteazul dispune ├«n leg─âtur─â cu hotarele dintre satele S─ârata ╚Öi Scorei, aflate ├«n ┼óara F─âg─âra╚Öului. Mihai Viteazul se intituleaz─â ÔÇ×Io Mihail voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn a toat─â ┼óara ArdealuluiÔÇŁ. Important este ╚Öi faptul c─â, dincolo de titulatura oficial─â, nobilii aduna┼úi ├«n dieta Transilvaniei ├«l numesc pe Mihai Viteazul ÔÇ×principele nostru milostivÔÇŁ, ceea ce dovede╚Öte c─â transilv─ânenii ├«l vedeau drept conduc─âtorul de facto al ┼ú─ârii ╚Öi, ca atare, ├«i jur─â credin┼ú─â ca unui domn milostiv.  

Mihai Viteazul a respectat regimul juridic din Transilvania

De altfel, însuși faptul de a convoca dieta ţării era un atribut princiar, iar acceptul nobililor de a participa la dietă este o primă dovadă a noilor realităţi. Ajuns la conducerea Transilvaniei, Mihai Viteazul a urmărit să respecte regimul juridic al acestei ţări și nu și-a propus în niciun moment să unifice modelele de conducere din Ţara Românească și Transilvania, ci a păstrat individualitatea celor două state. Astfel, asemenea și celorlalţi principi ai Ardealului, a administrat ţara cu ajutorul dietei. În perioada celor 11 luni în care s-a aflat în fruntea Transilvaniei, domnul român a convocat de patru ori dieta, care s-a întrunit de două ori la Alba Iulia și o dată la Brașov. A patra oară dieta fusese convocată la Sebeș, dar nobilimea transilvăneană refuză să mai dea curs solicitării lui Mihai Viteazul și, adunată la Turda, va pregăti răscoala împotriva voievodului. În cadrul dietelor erau stabilite dările ce urmau a fi plătite de către transilvăneni și se discutau problemele la zi ale ţării. De pildă, cu ocazia primei diete, desfășurată între 20-28 noiembrie la Alba Iulia, orașele Cluj, Aiud și Turda au fost scutite de la plata dărilor în bani și hrană, în timp ce celelalte orașe trebuiau să asigure în continuare hrana oștilor. Măsura a fost luată ţinându- se cont de situaţia dificilă în care se aflau acele orașe în urma efortului de război. Scutite erau și satele sau sesiile arse în timpul războiului. În schimb, se hotărăște ca sârbii și grecii care deţin case în Transilvania sau desfășoară activităţi de negoţ să fie taxaţi în funcţie de averea și mărfurile tranzacţionate.

Trebuia pl─âtit c├óte un florin pentru fiecare cas─â. O alt─â problem─â discutat─â ├«n cadrul dietelor este reprezentat─â de atitudinea fa┼ú─â de nobilii fugi┼úi sau care au luptat de partea lui Andrei B├íthory. Pentru unii dintre ace╚Ötia, Mihai Viteazul cere sfatul ├«mp─âratului, l─âs├ónd ├«n grija acestuia din urm─â decizia privind cazurile de tr─âdare. ├Än alte cazuri, nobilii aduna┼úi ├«n diet─â ob┼úin acordul voievodului astfel c─â mul┼úi dintre neme╚Öii fugi┼úi s-au putut ├«ntoarce ├«n ┼úar─â f─âr─â a risca vreo sanc┼úiune. Doar cu ocazia primei diete primesc libertatea de a reveni ├«n Transilvania Nicolae Gavay, Francisc Buda ╚Öi ╚śtefan Kakas, care au reintrat ├«n posesia tuturor bunurilor lor. Acest fapt demonstreaz─â dorin┼úa lui Mihai Viteazul de a colabora cu st─ârile transilv─ânene ╚Öi de a evita o situa┼úie de conflict intern. De altfel, s-au p─âstrat m─ârturii documentare care atest─â c─â domnul rom├ón a acordat iertare nobililor fugi┼úi ╚Öi i-a invitat s─â se ├«ntoarc─â ├«n ┼úar─â ├«mpreun─â cu familiile lor, garant├óndu- le drepturile de st─âp├ónire. Un exemplu ├«n acest sens ├«l constituie scrisoarea adresat─â magistratului din Bistri┼úa, la 12 aprilie 1600, prin care Mihai Viteazul le transmite c─â neme╚Öii care s-au refugiat ├«n acel ora╚Ö au primit dreptul de a r─âm├óne acolo, de╚Öi ini┼úial poruncise ca to┼úi s─â fie izgoni┼úi. ├Änsu╚Öi ├«mp─âratul Rudolf al II-lea transmisese domnului rom├ón s─â fie ├«ng─âduitor cu acei nobili nevinova┼úi care r─ât─âcesc prin ┼úar─â. ├Än componen┼úa consiliului princiar de la Alba Iulia reg─âsim at├ót nobili ardeleni, c├ót ╚Öi dreg─âtori apropia┼úi ai lui Mihai Viteazul veni┼úi din ┼óara Rom├óneasc─â. Din nobilimea ardelean─â ├«i avem atesta┼úi pe Ga╚Öpar Korni╚Ö, Moise Szekely, pe fostul cancelar Dumitru Napragy sau pe ╚śtefan Csaki. Totodat─â, secretar al cancelariei princiare r─âm─âsese Ioan Iacobinus. Dintre dreg─âto vorii ┼ó─ârii Rom├óne╚Öti care l-au urmat pe Mihai Viteazul ├«n Transilvania pot fi aminti┼úi Calot─â din Lipov, marele sp─âtar ╚Öi apoi marele ban al ┼ó─ârii Rom├óne╚Öti, logof─âtul Teodosie Rudeanu sau marele postelnic Stoichi┼ú─â din Str├ómba, pe care ├«i reg─âsim al─âturi de domn la Curtea din Alba Iulia. ├Än textul primei diete se aminte╚Öte ╚Öi despre promisiunea lui Mihai Viteazul de a confirma vechile privilegii ╚Öi libert─â┼úi de care se bucurau sa╚Öii ╚Öi secuii transilv─âneni.

Astfel c─â la ├«nceputul anului urm─âtor, domnul rom├ón emite privilegiul pentru universitatea s─âseasc─â, la 13 ianuarie 1600, pentru ca dou─â luni mai t├órziu s─â fie ├«nt─ârite drepturile ╚Öi libert─â┼úile secuilor pe care ace╚Ötia le primiser─â de la vechii regi ai Ungariei. Potrivit unui obicei devenit deja lege, secuii au pl─âtit cu ocazia instal─ârii lui Mihai Viteazul ├«n Transilvania a╚Öanumita dare a ÔÇ×├«nfier─ârii boilorÔÇŁ, const├ónd ├«n plata unui bou pentru fiecare ╚Öase boi de┼úinu┼úi. Aceast─â dare se pl─âtea cu ocazia schimb─ârii principelui sau a c─âs─âtoririi acestuia, dar ╚Öi la na╚Öterea primului b─âiat al principelui. La na╚Öterea fetelor secuii trebuiau s─â pl─âteasc─â c├óte un florin de fiecare cas─â. De altfel, privilegiul acordat de Mihai Viteazul secuilor ├«nsemna o revenire la vechiul statut al acestora, dup─â ce ├«n a doua jum─âtate a secolului al XVI-lea multe dintre privilegiile secuilor fuseser─â abrogate de B├íthore╚Öti. A╚Öa poate fi explicat─â ╚Öi participarea important─â a secuilor de partea lui Mihai Viteazul ├«mpotriva cardinalului Andrei B├íthory, cel care avea s─â-╚Öi g─âseasc─â sf├ór╚Öitul tocmai din m├óinile secuilor, la c├óteva zile dup─â b─ât─âlia de la ╚śelimb─âr. Adeziunea unora dintre secui la armata lui Mihai Viteazul s-a produs ├«nc─â dinainte de intrarea domnului rom├ón ├«n Transilvania, pe c├ónd voievodul se afla ├«n tab─âra de la Ploie╚Öti pentru preg─âtirea expedi┼úiei militare de peste mun┼úi. Atunci c─âpitanul secui Gy├Ârgy Mako vine ╚Öi ├«i jur─â credin┼ú─â lui Mihai Viteazul. Gy├Ârgy Mako mai luptase de partea lui Mihai Viteazul ╚Öi ├«n noiembrie 1594 ├«n cadrul corpului de oaste trimis de Sigismund B├íthory pentru participarea la r─âzboiul antiotoman din ┼óara Rom├óneasc─â.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×St─âp├ónirea lui Mihai Viteazul ├«n TransilvaniaÔÇŁ, ap─ârut ├«n Historia Special nr. 21, disponibil─â ┼či ├«n format digital pe paydemic.com

Cite┼čte aici ├«n format digital: 

Cump─âr─â acum Cump─âr─â Acum

HS 21 jpg jpeg