Sporturile de iarnă  în România au fost la început regale jpeg

Sporturile de iarnă în România au fost la început regale

­čôü Istoria Sportului
Autor: Bogdan Popa

Tradi┼úia sporturilor de iarn─â ├«n Rom├ónia este una de dat─â recent─â, ├«n ciuda faptului c─â relieful muntos ocupa ┼či ├«n Vechiul Regat o pondere semnificativ─â. Importul acestor sporturi s-a f─âcut sub forma modalit─â┼úii de a petrece timpul liber iarna de c─âtre clasele aristocratice. ├Änceputul a fost promi┼ú─âtor, ├«ns─â rezultatele se las─â a┼čteptate ┼či azi.

Originile sporturilor de iarn─â sunt, f─âr─â ├«ndoial─â, utilitare. Deplasarea prin z─âpezile Nordului sau nevoia de a traversa ┼či sigur, ┼či repede apele ├«nghe┼úate au dus la apari┼úia schiului ┼či a patinajului. V├ón─âtorii ┼či r─âzboinicii au preluat rapid aceste moduri de deplasare. Treptat ├«ns─â, patinajul ┼či-a f─âcut loc ┼či ├«n modalit─â┼úile de petrecere a timpului liber ÔÇô s─â ne g├óndim doar la peisajele de iarn─â ale mae┼čtrilor flamanzi din secolul al XVI-lea.

O istorie regal─â ┼či una transilv─ânean─â

Dar abia din secolul al XIX-lea putem vorbi despre ÔÇ×sporturi de iarn─âÔÇť ├«n adev─âratul sens al cuv├óntului. Descoperirea vacan┼úelor de iarn─â ├«n mun┼úi s-a ├«mpletit cu moda sportiv─â, ascensiunile ┼či schiul devenind parte integrant─â a acestora, ├«ntocmai ca ┼či seratele sau balurile. Concursurile au generat c─âutarea performan┼úelor ┼či a recordurilor. ├Än 1892 avea s─â apar─â Uniunea Interna┼úional─â de Patinaj iar ├«n 1924, primele Jocuri Olimpice de Iarn─â, ┼úinute la Chamonix.

90010384 jpg jpeg

├Än Rom├ónia, sporturile de iarn─â au o istorie dual─â. La Bucure┼čti ┼či ├«n restul Vechiului Regat patinajul, schiul, bobul, hocheyul pe ghea┼ú─â au ap─ârut ├«n mediile aristocratice. Un rol esen┼úial a revenit Familiei Regale. Membrii acesteia puteau fi v─âzu┼úi nu doar ca practican┼úi, ci ┼či ca patroni ┼či dezvoltatori ai lor. Astfel, prin┼úul-mo┼čtenitor Carol a patronat Federa┼úia Societ─â┼úilor Sportive din Rom├ónia, fondat─â ├«n 1912, care a inclus de la bun ├«nceput dezvoltarea sporturilor de iarn─â printre obiectivele sale. Viitorul rege Carol al II-lea era el ├«nsu┼či un schior pasionat, numeroase fotografii ar─ât├óndu-l ├«n aceast─â postur─â, ├«mpreun─â cu fiul s─âu, Mihai, pe atunci Mare Voievod de Alba Iulia.

┼×i ceilal┼úi membri ai Familiei Regale ├«mp─ârt─â┼čeau pasiunea pentru schi. Ca student─â a Academiei Na┼úionale de Educa┼úie Fizic─â, principesa Ileana lua parte la taberele de iarn─â de la Predeal, g─âsind, ├«n cobor├órile al─âturi de colegi, un simbol:traseul trecea peste vechea frontier─â austro-ungaro-rom├ón─â. ├Än iarna anului 1930, logodna cu prin┼úul Anton de Habsburg a fost anun┼úat─â oficial tocmai ├«n mijlocul colegilor din tab─âra de iarn─â a A.N.E.F. Dar principele Nicolae a fost cel care a alc─âtuit chiar un Manual de schi. Tehnica alpin─â pentru to┼úi, publicat la Bucure┼čti, ├«n 1940.

105216794 jpg jpeg

├Än Transilvania, ├«nceputurile sporturilor de iarn─â au fost legate de Siebenbuergische Karpaten Verein (S.K.V.), o organiza┼úie a minorit─â┼úii germane, fondat─â la 28 noiembrie 1880, la Sibiu. S.K.V. era succesoarea Siebenb├╝rgische Alpenverein, ├«nfiin┼úat─â ├«n 1873, sub impactul societ─â┼úilor alpine din Austria (fondat─â ├«n 1862) ┼či Germania (1869). ÔÇ×ExplorareaÔÇť Mun┼úilor Carpa┼úi era scopul declarat al societ─â┼úii, c─âreia i se datoreaz─â, de alt┬şfel, ┼či primele trasee de turism montan din Rom├ónia.

Pârtia de schi din apropierea Cimitirului Bellu

Poate c─â aceast─â pasiune a Familiei Regale c─âtre schi ┼či sporturi de iarn─â, ├«n general, nu ar trebui s─â surprind─â. Primele curse oficiale de s─âniu┼úe (pentru copiii din Sinaia), de schi sau bob din Vechiul Regat s-au desf─â┼čurat, chiar ├«n 1912, pe paji┼čtea din fa┼úa castelului Pele┼č. Dar Sinaia era o sta┼úiune exclusivist─â, de unde ┼či proiectul polisportivului Iorgu Arsenie de a crea un centru pentru sporturi de iarn─â la R├ómnicu V├ólcea.

Pentru bucure┼čteni, centrul sporturilor de iarn─â a r─âmas ├«ns─â Sinaia. Iat─â ce scria ├«n ÔÇ×RampaÔÇť, ├«n decembrie 1930, Jack Berariu:ÔÇ×Toate straturile sociale, indiferent de concep┼úii, de sensibilit─â┼úi ┼či chiar de idei preconcepute, au ├«mbr─â┼úi┼čat spontan, cu mult─â efuziune, aceste sporturi:scriitori, actori, mini┼čtri, actri┼úe, studen┼úi, industria┼či, etcÔÇť. La Sinaia veneau ┼či actorii:George Calboreanu (pentru a schia), Marioara Voiculescu, o polisportiv─â, Catu┼ča Elvass (care nu se apropia de bob, prefer├ónd s─âniu┼úa) ┼či George Vraca (care spunea despre sine ├«nsu┼či ÔÇ×contez printre cei mai buni la bobÔÇť).

La bob aveau s─â vin─â ┼či primele mari performan┼úe rom├óne┼čti ├«n sporturile de iarn─â. Echipamentele ┼či materialele folosite ├«n concursuri erau ├«nc─â rudimentare, teama sportivilor fiind justificat─â. Boburile din lemn puteau provoca victime ÔÇô un bob era o b├órn─â grea din lemn, pe care erau fixate t─âlpici, scaune ┼či o c├órm─â. C├ónd Alexandru Papan─â a c├ó┼čtigat, ├«mpreun─â cu Hubert, campionatul mondial din 1933, senza┼úia a venit din faptul c─â folosiser─â un bob din lemn.

Prin subscrip┼úie public─â, deschis─â ├«n luna martie acela┼či an de ziarul ÔÇ×CurentulÔÇť, s-a reu┼čit cump─ârarea unui bob din fier. S─â mai spunem ┼či c─â traseele cu viraje erau s─âpate ├«n z─âpad─â (pistele construite special din beton ├«nc─â nu existau), de obicei de c─âtre militarii din arma v├ón─âtorilor de munte. ├Än 1924 a fost ini┼úiat─â o colect─â pentru construirea unei p├órtii, principalii donatori fiind patronii hotelurilor ┼či ai restaurantelor din ora┼č, direct interesa┼úi de cre┼čterea interesului pentru sporturile de iarn─â.

Leg─âtura dintre v├ón─âtorii de munte, familia regal─â ┼či sporturile de iarn─â (├«ndeosebi schi) era foarte puternic─â. Generalul Virgil I. B─âdulescu (1882-1944), unul dintre fondatorii armei, fusese ┼či primul conduc─âtor al Academiei Na┼úionale de Educa┼úie Fizic─â. Un apropiat al lui Carol al II-lea, B─âdulescu spera c─â tinerii recruta┼úi pentru unit─â┼úile de v├ón─âtori de munte vor aduce pasiunea pentru sport (├«ndeosebi schi) ┼či o vor r─âsp├óndi ├«n comunit─â┼úile locale. Dar abia ├«n 1939, schiul avea s─â fie decretat ÔÇ×sport de utilitate na┼úional─âÔÇť.

Popularitatea sporturilor de iarn─â printre bucure┼čteni a f─âcut ca patinoarul natural amenajat ├«n mod tradi┼úional pe lacul Ci┼čmigiu (├«ncep├ónd din 1879) s─â devin─â insuficient. ├Än actualul Parc al Tineretului, ├«n preajma cimitirului Bellu, a fost amenajat─â ├«n 1933 o p├órtie de schi, unde se ofereau cursuri ieftine pentru cei care ├«nc─â nu st─âp├óneau tehnicile acestui sport de iarn─â.

ÔÇ×┼ói-ai sim┼úit vreodat─â sufletul f─âr─â nici o grimas─â?ÔÇť

├Äntrebarea de mai sus, pe care Felix Aderca o adresa cititorilor ÔÇ×VremiiÔÇť ├«n 1935 surprinde, de fapt, atitudinea tinerilor urbani din anii 1930-1940 fa┼ú─â de schi. S─â ne reamintim Accidentul lui Sebastian. Socotit cel mai ├«nsemnat roman cu tematic─â sportiv─â din literatura rom├ón─â interbelic─â, Accidentul lui Mihail Sebastian a surprins prin peisajul ales ca fundal pentru povestea de dragoste ÔÇô Carpa┼úii ├«nz─âpezi┼úi, explora┼úi de schiori. ├Änsu┼či autorul era surprins de elogiile criticilor la adresa felului ├«n care descria schiul ┼či sentimentele st├órnite de acesta tinerilor or─â┼čeni ai anilor 1930, ├«n detrimentul pove┼čtii propriu-zise dintre Paul ┼či Nora.

Ceea ce azi pare fic┼úiune era pe atunci un lucru firesc:S.K.V. descoperise, ├«n apropiere de Bra┼čov, un loc perfect pentru amenajarea unor p├órtii de schi. Poiana Soarelui, cunoscut─â azi ca Poiana Bra┼čov, era, ├«n anii dintre cele dou─â r─âzboaie mondiale, locul de refugiu al tinerilor pentru care vagoanele de clasa a III-a din trenurile suplimentate special sau cabanele cu dormitoare comune ├«nsemnau o modalitate mai ieftin─â de a petrece vacan┼úa de iarn─â.

Dar, dincolo de transpunerea literar─â a unei frumoase experien┼úe personale (vezi Jurnalul de schi al lui Mihail Sebastian), Accidentul mai are meritul de a surprinde situa┼úia paradoxal─â a sporturilor de iarn─â din Rom├ónia. De┼či Mun┼úii Carpa┼úi au un poten┼úial fantastic, popularitatea sporturilor de iarn─â (schi, bob, s─âniu┼č, hochey sau patinaj) nu se reg─âse┼čte ┼či ├«n performan┼úele interna┼úionale (remarcabile, date fiind condi┼úiile de preg─âtire) ale sportivilor rom├óni.