Sp─ârg─âtorul de nuci, cel mai popular balet din toate timpurile jpeg

Sp─ârg─âtorul de nuci, cel mai popular balet din toate timpurile

­čôü Istorii muzicale
Autor: Cristina Niculescu

Magie. O muzic─â ce red─â un univers al copil─âriei plin de inocen╚Ť─â ╚Öi sensibilitate. Fulgi de nea ╚Öi flori care danseaz─â. Un regat feeric al dulciurilor, ├«n care ciocolata, cafeaua sau ceaiul danseaz─â ╚Öi ele. Juc─ârii care prind via╚Ť─â. O lupt─â ÔÇ×acerb─âÔÇŁ ├«ntre sold─â╚Ťei de plumb ╚Öi ╚Öoareci. ╚śi, mai presus de toate, o poveste de Cr─âciun, cu brad ├«mpodobit, cadouri ╚Öi o feti╚Ť─â care viseaz─â o lume perfect─â ╚Öi, poate, prima ei dragoste. Un sp─ârg─âtor de nuci transformat ├«ntr-un prin╚Ť.

Probabil tocmai pentru c─â traduce nevoia de visare din fiecare dintre noi, Sp─ârg─âtorul de nuci a devenit cel mai popular balet al tuturor timpurilor ╚Öi adesea ├«╚Öi disput─â cu Lacul Lebedelor titlul de cel mai des montat balet ├«n lume. ┼×i dac─â ├«n zilele noastre, ├«n fiecare an, studiourile de la Hollywood preg─âtesc o superproduc╚Ťie-fantezie care s─â ├«i captiveze pe copii de Cr─âciun, un film de familie care se str├óng─â pe mapamond ├«ncas─âri colosale, Sp─ârg─âtorul de nuci face s─âli pline din 1892!

2 jpg jpeg

Sp─ârg─âtorul de nuci ├«╚Öi datoreaz─â existen╚Ťa unui trio artistic. Ceaikovski a creat muzica, pe baza pove╚Ötii ÔÇ×Sp─ârg─âtorul de nuci ╚Öi Regele ╚śoareceÔÇŁ, rodul imagina┼úiei scriitorului german Ernst Theodor Amadeus Hoffmann, la care se adaug─â francezul Marius Petipa, unul dintre cei mai mari coregrafi din toate timpurile, care a transformat notele compozitorului ├«n mi╚Öcare. 

Ceaikovski a primit propunerea de a compune baletul ╚Öi o oper─â din partea lui Ivan Vsevolozhski, director al Teatrelor Imperiale Ruse, care a purtat prima discu╚Ťie cu compozitorul la finalul anului 1890. Cele dou─â lucr─âri urmau s─â fie prezentate ├«mpreun─â, ├«n aceea╚Öi sear─â. Opera rezultat─â, Iolanta, nu a r─âmas ├«n istorie drept o capodoper─â (fa╚Ť─â de Evgheni Oneghin sau Dama de pic─â), de┼či, la vremea respectiv─â compozitorul sim┼úise c─â ea fusese mai bine primit─â dec├ót baletul.

├Äncurcate sunt c─âile muzicii ┼či-ale admira┼úiei publicului: Ceaikovski nu ┼či-a dat seama atunci c─â baletul s─âu urma s─â devin─â un adev─ârat ÔÇ×hitÔÇŁ interna╚Ťional, f─âr─â v├órst─â...

O adev─ârat─â ÔÇ×chimieÔÇŁ artistic─â: Ceaikovski ┼či Petipa  

Premiera absolut─â a baletului a avut loc pe 18 decembrie 1892, la Teatrul Mariinski din Sankt Petersburg, sub bagheta dirijorului italian Riccardo Drigo, el ├«nsu╚Öi ╚Öi compozitor de balet ╚Öi oper─â. ├Än martie 1892, Ceaikovski selectase o parte din ceea ce compusese deja pentru premiera din decembrie ╚Öi dirijase el ├«nsu╚Öi, ├«n formul─â de concert, o suit─â din baletul s─âu, la o ├«nt├ólnire a Societ─â╚Ťii Muzicale din Sankt Petersburg. Suita s-a bucurat de succes ╚Öi a fost mai cunoscut─â dec├ót ├«ntregul balet, p├ón─â ├«n secolul XX.  

3 jpg jpeg

Totu┼či, ├«nceputurile au fost dificile: Ceaikovski s-a luptat cu sine pentru a ├«ncepe s─â creeze baletul ÔÇô sim╚Ťea c─â libretul nu ├«l inspira. Contemporan cu compozitorul ╚Öi lucr├ónd ├«ndeaproape cu acesta pentru a transforma ├«n mi╚Öcare partiturile sale de balet, Petipa era coregraful principal al Baletului Imperial din Sankt Petersburg (ast─âzi cunoscut ca Baletul Teatrului Mariinski ÔÇô sau Kirov, ├«n perioada comunist─â). Pentru Sp─ârg─âtorul de nuci, Ceaikovski a creat muzica ├«n func╚Ťie de indica╚Ťiile clare ale lui Petipa, care avea nevoie de un num─âr precis de m─âsuri pentru anumite dansuri.

Lui Petipa ├«i dator─âm, de altfel, coregrafia majorit─â╚Ťii baletelor clasice, care sunt ╚Öi ast─âzi dansate a╚Öa cum le-a conceput el sau care sunt montate ├«n versiuni inspirate de coregrafia sa. Petipa lucra adeseori cu asistentul s─âu, coregraful Lev Ivanov, pentru a realiza baletele. ┼×i, ├«n acest sens, exist─â o dezbatere nel─âmurit─â cu privire la Sp─ârg─âtorul de nuci: se pare c─â Petipa ├«ncepuse s─â realizeze coregrafia, apoi s-a ├«mboln─âvit ╚Öi ├«ntreaga sarcin─â a c─âzut asupra lui Ivanov, ceea ce ar face ca lui s─â i-o dator─âm ├«n fapt...

Popularitatea extraordinar─â de care se bucur─â acest balet ÔÇ×de familieÔÇŁ, ├«n dou─â acte, a dat na╚Ötere unui num─âr foarte mare de versiuni, de la cele clasice la altele moderne, precum cea semnat─â de marele coregraf al secolului XX, Maurice B├ęjart, ╚Öi interpretat─â de propria companie de balet (B├ęjart Ballet Lausanne ÔÇô Elve╚Ťia).

Sp─ârg─âtorul de nuci s-a bucurat de variante concepute special pentru televiziune, a fost transformat ├«n balet pe ghea╚Ť─â, film artistic sau desen animat. Fragmente din suita Sp─ârg─âtorul de nuci au f─âcut parte din ÔÇ×FantasiaÔÇŁ lui Disney (1940). Pe scurt, exist─â zeci de versiuni dansate, animate, cinematografice ale acestui balet. ├Än acest an, Madonna a lansat pe noul ei album Madame X c├óntecul ÔÇ×Dark BalletÔÇŁ (Balet ├«ntunecat), ├«n care folose╚Öte muzic─â din Pastorala ╚Öi Valsul florilor din Sp─ârg─âtorul de nuci.

├Än culisele pove┼čtii  

Ceaikovski ╚Öi Petipa au parcurs, se pare, o adaptare de Alexandre Dumas a pove╚Ötii ini╚Ťiale scrise de E.T.A. Hoffmann. Povestea lui Hoffmann era mult mai lung─â ╚Öi mai sumbr─â dec├ót libretul concentrat conceput de Marius Petipa pentru balet (spre exemplu, a fost eliminat─â mica istorie care reda circumstan┼úele transform─ârii unui prin╚Ť ├«n sp─ârg─âtor de nuci...)

├Än ce const─â miezul pove┼čtii, vedem ├«n cele ce urmeaz─â:

Petrecere de Cr─âciun ├«n casa bogat─â a familiei Stahlbaum. Misteriosul unchi (├«n alte versiuni, na╚Ö) Drosselmeyer sose╚Öte cu daruri pentru cei mici, printre care p─âpu╚Öi ├«n m─ârime natural─â ╚Öi un sp─ârg─âtor de nuci pentru micu╚Ťa Clara (numit─â ├«n alte versiuni Marie sau Ma╚Öa), fiica gazdelor. Personaj extrem de inedit, Drosselmeyer este ├«nconjurat de charism─â ╚Öi mister, prezentat ca ╚Öi cum ar fi magician sau p─âpu╚Öar, ceasornicar sau f─âuritor de juc─ârii de tot felul. Un fel de Mo╚Ö Cr─âciun ├«n versiune de roman gotic!

5 jpg jpeg

Fritz, fratele mai mic al Clarei, este gelos. ├Äi ia surorii juc─âria abia primit─â ╚Öi, din gre╚Öeala, o scap─â pe jos ╚Öi o stric─â. Unchiul o ajut─â s─â-┼či repare sp─ârg─âtorul de nuci, iar Clara ├«l a┼čaz─â cu grij─â sub brad. Invita╚Ťii pleac─â ╚Öi p─ârin╚Ťii o conduc pe Clara la somn. Noaptea, feti╚Ťa se treze╚Öte s─â ├«╚Öi ia juc─âria nou-primit─â ╚Öi observ─â cum toat─â casa se transformase: bradul c─âp─âtase propor╚Ťii uria╚Öe, sp─ârg─âtorul de nuci prinsese via╚Ť─â ╚Öi conducea o armat─â de sold─â╚Ťei de plumb, ╚Öi ei trezi╚Ťi la via╚Ť─â, ├«ntr-o lupt─â ├«mpotriva ╚Öoarecilor din cas─â.

Sp─ârg─âtorul c├ó╚Ötig─â lupta cu ajutorul Clarei, care arunc─â un papuc ├«n capul Regelui ┼×oarece. Juc─âria de lemn se transform─â acum ├«ntr-un prin╚Ť chipe┼č ╚Öi acesta o invit─â pe Clara s─â ├«l ├«nso╚Ťeasc─â ├«ntr-un regat magic. Cei doi trec prin ╚Ťinutul de z─âpad─â al fulgilor de nea ╚Öi ajung ├«n t─âr├ómul dulciurilor, fiind ├«nt├ómpina┼úi chiar de Z├óna Dulciurilor.

Actul al doilea al baletului evoc─â regatul feeric cu celebrele dansuri denumite dup─â ╚Ťara care le-a inspirat (dansul spaniol ÔÇô reprezentat adesea ca dansul ciocolatei, dansul arab ÔÇô dansul cafelei, dansul chinez ÔÇô dansul ceaiului, Trepak-ul ÔÇô dansul rusesc/dansul acadelelor, Pastorala ÔÇô dansul mar╚Ťipanului, urmat de cunoscutul Vals al florilor). Suita este completat─â de pas de deux-ul celor dou─â personaje principale (├«n anumite versiuni, Clara ╚Öi Sp─ârg─âtorul de nuci transformat ├«n prin╚Ť, ├«n alte versiuni, Z├óna Dulciurilor ╚Öi cavalerul ei).

Diminea╚Ťa, micu╚Ťa Clara se treze╚Öte ├«n patul ei ╚Öi se ├«ntreab─â dac─â ceea ce s-a ├«nt├ómplat a fost vis sau realitate...

Muzica: celesta, armonia, corul de copii 

Sp─ârg─âtorul de nuci (1892) este al treilea ╚Öi ultimul balet compus de Ceaikovski, dup─â Lacul Lebedelor (1875-1876) ╚Öi Frumoasa din P─âdurea Adormit─â (1889). La un an dup─â ce a ├«ncheiat partitura Sp─ârg─âtorului, cea mai inocent─â ╚Öi vesel─â lucrare a sa, ╚Öi dup─â ce a creat ╚Öi celebra Simfonie nr. 6, supranumit─â Patetica, cea mai tragic─â ╚Öi plin─â de suferin╚Ť─â simfonie a sa, Ceaikovski murea, trecerea sa ├«n nefiin╚Ť─â fiind ├«nconjurat─â de ├«ntreb─âri privind o posibil─â sinucidere.

Indiferent de subtilit─â╚Ťile vie╚Ťii sale personale, esen╚Ťial este faptul c─â sensibilitatea lui exacerbat─â ce transpare ├«n toat─â muzica sa ┼či suferin┼úele ├«n dragoste (ca urmare a homosexualit─â┼úii) au f─âcut ca un torent de emo┼úie vie s─â se reverse ├«n ├«ntreaga-i crea╚Ťie. ┼×i tocmai aceast─â sensibilitate intens─â din partiturile lui Ceaikovski este resim╚Ťit─â de orice suflet uman care ascult─â, indiferent de cultur─â sau epoc─â. Durerea lui a devenit motivul pentru care publicul vibreaz─â la muzica sa ╚Öi, printr-o ironie a sor╚Ťii, drama sa l-a transformat ├«ntr-unul dintre cei mai des interpreta╚Ťi compozitori ai tuturor timpurilor, ale c─ârui lucr─âri au fost bine primite at├ót ├«n Europa, c├ót ╚Öi ├«n America sau Asia.

4 jpg jpeg

Din p─âcate, niciunul dintre cele trei balete ale lui Ceaikovski nu s-a bucurat de mare succes la premier─â ÔÇô iar la un an dup─â premiera Sp─ârg─âtorului, compozitorul rus murea f─âr─â s─â ┼čtie c─â baletele sale sunt, de fapt, o imens─â reu┼čit─â... Din Sp─ârg─âtorul de nuci, doar suita din Actul 2, ce cuprinde dansurile din Regatul Dulciurilor, a fost cu adev─ârat ├«ndr─âgit─â de la ├«nceput, de╚Öi, oricum, muzica ├«n sine a fost mai apreciat─â la premier─â dec├ót coregrafia ╚Öi montarea, care au fost judecate mai aspru. A doua jum─âtate a secolului XX i-a redat Sp─ârg─âtorului de nuci gloria cuvenit─â ╚Öi, mai ales ├«n Statele Unite ale Americii, Cr─âciunul nu exist─â f─âr─â noi mont─âri ale baletului ├«n toate ora╚Öele mari.

O inova╚Ťie a lui Ceaikovski ├«n Sp─ârg─âtorul de nuci este folosirea celestei, un instrument muzical de percu╚Ťie ce fusese abia inventat la Paris ╚Öi pe care ├«l descoperise recent ├«ntr-o c─âl─âtorie ├«n capitala Fran╚Ťei. Instrumentul, ce are o claviatur─â asem─ân─âtoare pianului, produce un sunet fin ╚Öi pur, ca de clopo╚Ťei. A fost folosit ├«n primul r├ónd pentru solo-ul (varia╚Ťia) din Actul 2 al Z├ónei Dulciurilor (dansat de Clara ├«n alte versiuni), tocmai pentru a reda puritatea personajului. Pentru acela╚Öi efect de sensibilitate, Ceaikovski a folosit, la finalul primul act, ├«n dansul fulgilor de nea, un mic cor de copii.

Mont─âri celebre ÔÇô ┼či premiera de la Bucure┼čti, ├«n regia ┼či coregrafia lui Tilde Urseanu 

Sp─ârg─âtorul de nuci este adesea reprezentat cu participarea micilor elevi ai liceelor de coregrafie, care fac cuno╚Ötin╚Ť─â cu scena ╚Öi evolueaz─â al─âturi de balerinii adul╚Ťi, profesioni╚Öti. Iar povestea ini┼úial─â poate s─â cunoasc─â ┼či ea diferite modific─âri, ├«n func┼úie de viziunea fiec─ârui coregraf care alege s─â conceap─â o nou─â montare a celebrului balet.

La premiera absolut─â de la Sankt Petersburg, din 1892, au dansat elevi ai ╚ścolii Imperiale de Balet din ora╚Ö. Sp─ârg─âtorul de nuci poate fi a╚Öadar o ÔÇ×ramp─â de lansareÔÇŁ a tinerelor talente care vor fi stelele baletului de m├óine. Sunt ├«ns─â ╚Öi situa╚Ťii c├ónd, pentru simplificare, coregraful alege s─â lucreze doar cu balerini adul╚Ťi, care s─â interpreteze inclusiv rolurile copiilor, ceea ce d─â na╚Ötere unor performan╚Ťe tehnice superioare, dar reduce din magia ╚Öi farmecul baletului.

6 jpg jpeg

├Än 1919, coregraful rus Alexander Gorsky propune o nou─â versiune, ├«n care elimin─â copiii din distribu╚Ťie ÔÇô ╚Öi rolurile din Actul 2 dansate de Z├óna Dulciurilor ╚Öi cavalerul ei sunt interpretate chiar de c─âtre Clara ╚Öi Sp─ârg─âtorul de nuci. Este, desigur, o provocare artistic─â pentru interpre╚Ťii celor dou─â roluri principale s─â fie la fel de credibili ├«n Actul 1 (c├ónd Clara e o copil─â ╚Öi sp─ârg─âtorul este o juc─ârie de lemn) ╚Öi ├«n Actul 2 (c├ónd Clara este o adev─ârat─â domni╚Öoar─â ╚Öi sp─ârg─âtorul e prin╚Ťul ei...).

├Än afara Rusiei, prima montare a avut loc la Teatrul Na╚Ťional din Praga, ├«n 1908, urmat─â de cea din Anglia, ├«n 1934, ├«n coregrafia lui Nicholas Sergeyev, dup─â cea original─â Petipa/Ivanov. ├Än Statele Unite ale Americii, prima montare complet─â a fost realizat─â ├«n 1944, ├«n interpretarea companiei San Francisco Ballet ╚Öi ├«n coregrafia lui Willam Christensen, iar o versiune celebr─â a baletului este cea conceput─â de marele coregraf George Balanchine pentru New York City Ballet, ├«n 1954.

Printre montările celebre se numără și cea semnată de Rudolf Nureev (în 1963) pentru Royal Ballet (Londra) sau cea a lui Mikhail Baryshnikov pentru American Ballet Theatre.

La Bucure╚Öti, premiera a avut loc ├«n decembrie 1960, ├«n regia ╚Öi coregrafia lui Tilde Urseanu, fiic─â a faimosului fotoreporter interbelic Iosif Berman. La ├«nceputul anilor ÔÇÖ90, o nou─â versiune, semnat─â de Alexa Mezinescu, a v─âzut lumina scenei Operei Na╚Ťionale Bucure╚Öti, iar actuala montare a avut premiera ├«n 2018, coregrafia creat─â de Oleg Danovski fiind pus─â ├«n scen─â de Oleg Danovski jr. Au existat, desigur, ╚Öi numeroase versiuni montate pe scenele operelor din ╚Ťar─â.

*** 

Sp─ârg─âtorul de nuci, baletul care este reprezentat de aproape orice companie de dans din lume ├«n preajma s─ârb─âtorilor de iarn─â, ne poart─â ├«ntr-un univers magic, o lume perfect─â a bucuriei ┼či a ├«nc├ónt─ârii. ╚śi poate c─â tocmai acesta este ╚Öi pariul c├ó╚Ötigat de Ceaikovski ╚Öi de baletul-capodoper─â cu timpul: Sp─ârg─âtorul de nuci este promisiunea din sufletul fiec─ârui copil c─â visele cele mai incredibile se pot transforma ├«n realitate.  

Acest text a ap─ârut ├«n Historia nr. 215, disponibil─â la toate punctele de distribu┼úie a presei ├«n perioada 15 decembrie 2019-14 ianuarie 2020, dar ┼či ├«n format digital pe paydemic.com 

Cump─âr─â Acum