Situaţia dezastruoasă a economiei româneşti în Epoca de Aur
Există mitul conform căruia economia din perioada comunistă era înfloritoare, industria duduind din plin. Se ştie că preşedintele Nicolae Ceauşescu dădea de lucru oricărui om şi produsele româneşti erau celebre în toată Europa. Ajungeau şi în URSS, SUA sau China. România era un pol al dezvoltării economice de pe vechiul continent. Această idee persistă în mentalitatea colectivă a oamenilor simpli. Auzi mai mereu pe stradă că înainte era mai bine.
Documentele oficiale ale regimului, cosmetizate cu grijă ca să dea bine în ochii poporului, spun cu totul altceva. Anuarul statistic pe anul 1982 are la paginile 248 şi 249 date interesante despre comerţul exterior al României pe anii 1948 – 1981. Se constată poate cu uimire că în cea mai mare perioadă a timpului balanţa comercială a fost deficitară. Au fost situaţii în care importurile au copleşit practic exporturile, ceea ce înseamnă că mărfurile trimise peste hotare nu aveau valoare adăugată mare şi erau importate masiv maşini industriale scumpe. Astfel, anul 1964 a fost marcat de un deficit de 1.009 milioane lei valută. Dacă anul 1976 a fost marcat de un mic excedent comercial, a urmat o perioadă catastrofală pentru economia socialistă. Anul 1978 a însemnat un deficit de 3.798 milioane lei valută. A urmat apoi o creştere la 5.325 milioane. Anul 1980 a însemnat o prăbuşire financiară şi după calculele regimului de la Bucureşti. Pasivul comercial ajungea la 8.043 milioane lei valută. Se impunea o cosmetizare a imaginii şi, pe 1981, au fost prezentate datele în lei şi a rezultat o micuţă creştere. Aceasta era nesemnificativă în ochii creditorilor străini şi au început să ceară rambursarea sumelor acordate. Preşedintele Nicolae Ceauşescu a decis să achite datoria externă prin orice mijloace pentru a demonstra puterea sistemului comunist în domeniul economiei. A urmat celebra perioadă de economii şi de alimentaţie raţională cu cartele la principalele alimente exact ca-n vreme de război. Cozile la pâine şi carne se lungeau de la an la an. Se ştie că se învăţa la lumânare sau felinar, chiar dacă satele aveau introdusă electricitatea. Oraşele erau cufundate în beznă. Benzina era dată cu raţia, dar românii aveau automobile personale. Frigul din apartamente era legendar. Coreea de Nord ar fi astăzi un model viu despre cum arăta România în perioada naţional-comunismului. Au fost achitate 11 miliarde de dolari în valuta timpului, dar fabricile au rămas tot ineficiente prin proiectarea defectuoasă a întregului sistem centralizat şi planificat. A fost suficient şocul din 1989 pentru ca totul să se dărâme ca un castel din cărţi de joc, economia românească fiind intim legată de cea a Uniunii Sovietice.
Bibliografie minimală
Anuarul statistic al Republicii Socialiste România 1982, Direcţia Centrală de Statistică, Bucureşti, 1982.
