Siria în istoria tulbure a Orientului antic jpeg

Siria în istoria tulbure a Orientului antic

Orientul Apropiat este una din cele mai vechi zone locuite din lume, cu urme umane dat├ónd de acum 700.000 de ani. Cu timpul se pare c─â s-ar fi ├«nregistrat migra┼úii ├«n mas─â care au produs reconfigurarea comunit─â┼úilor, precum ┼či schimburi culturale sau pur ┼či simplu dezvolt─âri interne ale tehnicilor de produc┼úie ceramic─â. Schimb─ârile climatice de acum 15000 de ani i-ar fi influen┼úat pe oameni s─â renun┼úe la modul de via┼ú─â de v├ón─âtor-culeg─âtor ┼či s─â se apuce de agricultur─â. Chiar dac─â motivele r─âsp├óndirii acesteia pe o arie at├ót de extins─â nu sunt foarte clare, cert─â este ├«nflorirea unei civiliza┼úii agrare ├«n zon─â ├«n jurul anului 10.000 a.Hr.

├Än istoria veche, Siria modern─â, Libanul ┼či Israelul f─âceau parte dintr-o regiune pe care mesopotamienii o denumiser─â Eber Nari, care apare ┼či ├«n vechiul testament sau ├«n rapoartele scribilor asirieni ┼či per┼či. ├Än leg─âtur─â cu denumirea de Siria, exist─â mai multe ipoteze:una dintre ele ├«l are ├«n vizor pe Herodot, care utiliza termenul de Assyria pentru toat─â Mesopotamia, iar dup─â c─âderea imperiului assyrian ├«n 612 a.Hr., partea de vest a continuat s─â poarte aceast─â denumire p├ón─â la instalarea imperiului seleucid c├ónd a devenit Siria. Pe de alt─â parte, numele ar putea fi de origine semitic─â, localnicii numi┼úi siryoni din cauza armurii cu zale (siryon) sau s-ar putea referi la muntele Hermon, Siryon ├«n limba siddon─â, care separa Eber Nari de Fenicia.

Aceste chestiuni ├«ns─â probabil c─â ├«i erau str─âine lui Herodot, care a influen┼úat cel mai mult scrierile mai t├órziuu, a┼ča c─â probabil leg─âtura cu Assyria pare cea mai plauzibil─â (de la zeul akkadian Ashur). ├Än 6000 a.Hr. existau cu siguran┼ú─â comunit─â┼úi ├«n sudul Mesopotamiei, dar descoperirile recente de la Tell Brak, ├«n nord, indic─â o posibil─â dezvoltare uman─â ├«n mai multe nuclee simultan.

map 0 jpg jpeg

Cele mai importante a┼čez─âri din Siria antic─â erau ora┼čele Mari ┼či Ebla, fondate ├«n mileniile 5 respectiv 3 aHr., unde se folosea scrierea sumerian─â ┼či se venerau zeit─â┼úi sumeriene. Ambele centru urbane au g─âzduit colec┼úii impresionante de t─âbli┼úe cuneiforme, p─âstrate foarte bine ├«n momentul descoperirii ├«n secolul al XX-lea, care au imbun─ât─â┼úit considerabil ├«ntelegerea vie┼úii cotidiene ├«n regiune.

Centre culturale ┼či comerciale vitale la 2500 a.Hr., ora┼čele au fost cuccerite de Sargon cel Mare ┼či integrate ├«n imperiul akkadian. ┼×i Mari ┼či Ebla au suferit distrugeri masive ├«n timpul cuceririi akkadiene, nu se ┼čtie ├«ns─â sigur dac─â ├«n timpul lui Sargon sau nepotului s─âu Naram Sin. Oricum, ora┼čele au ├«nflorit din nou sub controlul amori┼úilor ┼či deci dup─â c─âderea imperiului akkadian. Siria era cunoscut─â la acea vreme drept ┼úara lui Amurru. Controlul amori┼úilor asupra Siriei avea s─â fie pus mereu la ├«ncercare. Din pricina rutelor comerciale ┼či porturilor la Mediterana, zona sirian─â a fost r├óvnit─â de mai multe imperii succesive. Regatul Mittani (secolele XV-XIII a.Hr.) a capturat regiunea ┼či a ridicat ora┼čul Washukanni drept capital─â.

ebla clay tablet jpg jpeg

Apoi a urmat cucerirea hittit─â ├«n timpul regelui Suppiluliuma I (secolul al XIV-lea), care a impus regi hiti┼úi ├«n regatul Mitanni. ├Än tot acest context complicat se afla ┼či Egiptul, care ├«nchegase de mult rela┼úii comerciale cu Siria ┼či a dus mai multe b─ât─âlii cu hiti┼úii pentru controlul regiunii ┼či dob├óndirea accesului la porturi. La r├óndul s─âu, Suppiluliuma amenin┼úa grani┼úele Egiptului. Niciuna dintre puteri nu a reu┼čit s─â se impun─â, dar dup─â moartea regelui hittit ┼či a succesorului s─âu Mursili al II-lea, ceilal┼úi regi nu s-au mai putut descurca la fel de bine. Faimoasa b─ât─âlie de la Kadesh din 1274 a.Hr. s-a terminat cu un rezultat indecis. Acest lucru l-a speculat cealalt─â putere ├«n ascensiune, Assyria. Regele Adad Nirari I ├«i alungase deja pe hiti┼úi din zona de┼úinut─â anterior de regatul Mitanni ┼či i-a ├«nvins decisiv ├«n b─ât─âlia de la Nihriya din 1245 a.Hr. ├«ntre timp amori┼úii au ├«ncercat ┼či ei s─â profite de situa┼úie, c├ó┼čtig├ónd ┼či pierz├ónd teritorii p├ón─â c├ónd al doilea imperiu asirian a cucerit ┼či stabilizat ├«ntreaga regiune.

Stabilitatea politic─â nu a durat ├«ns─â mult, c─âci prin 1200 a.Hr. au avut loc invaziile popoarelor m─ârii, iar regiunile mesopotamiene s-au transformat treptat odat─â cu noile popula┼úii dominatoare:├«n 1750 elami┼úii au cucerit Ur, pun├ónd cap─ât culturii sumeriene. Haosul a continuat p├ón─â ce imperiul neo-asirian condus de Adad Nirari al II-lea (secolul al X-lea a.Hr.) a reu┼čit s─â ├«┼či impun─â suprema┼úia. Asirienii s-au extins nu numai ├«n Levant ci chiar ┼či ├«n Egipt.

mari 0 jpg jpeg

Dup─â ce ┼či acest imperiu s-a stins ├«n 612 a.Hr., Babilonul a preluat controlul regiunii, printre altele distrug├ónd ora┼čul Mari. Partea vestic─â a Assyriei ┼či-a p─âstrat denumirea, iar ulterior numele va pierde vocala de ├«nceput. Provincia ┼či-a p─âstrat numele ┼či ├«n timpul imperiului persan, al celui macedonean, ┼či ├«n cele din urm─â roman. La vremea respectiv─â majoritari ├«n Siria erau vorbitorii de aramaic─â, impus─â de regele asirian Tiglat Pilaser al III-lea ├«n locul akkadienei.

St─âp├ónit─â de imperiul ahemenid, ├«n 332 a.Hr. a fost cucerit─â de Alexandru cel Mare. Imperiul elenistic a combinat culturile vestice ┼či estice, iar dup─â moartea cuceritorului, partea din Siria corespunz─âtoare oarecum statului modern de azi a trecut sub seleucizii care au construit  Apamea ┼či Doura Europos, ├«n stil grecesc. C─âtre zon─â ├«ncepuser─â s─â se orienteze romanii dinspre nor ┼či nabateenii dinspre sud.

├Än 83 a.Hr., regele Tigranes al Armeniei a fost binevenit de popula┼úia sirian─â ├«n calitate de eliberator ┼či a de┼úinut teritoriul p├ón─â la interven┼úiile lui Pompei care acucerit Antiohia ┼či a anexat Siria ├«n 64. Toat─â ├«ncreng─âtura aceasta de popoare din zon─â, amori┼úi, aramaici, asirieni etc. a contribuit semnificativ la dezvoltarea tradi┼úiilor religioase ┼či istorice din Orientul Apropiat, tradi┼úii care la r├óndul lor vor influen┼úa multe fire narative ├«nt├ólnite ├«n biblie ┼či vor favoriza emergen┼úa cre┼čtinismului ca sintez─â ├«ntre iudaism ┼či credin┼úe mesopotamiene. De fapt, Siria joac─â un rol important ├«n istoria cre┼čtinismului timpuriu:apostolul Pavel s-a convertit pe drumul spre Damasc ┼či una din primele comunit─â┼úi de cre┼čtini s-a format la Antiohia.

Mai multe aici:

Kriwaczek, P,  Babylon:Mesopotamia and the Birth of Civilization, Thomas Dunne Books, 2010

Leick, G,  The A to Z of Mesopotamia, Scarecrow Press, 2010