Sfârșitul unui război, începutul altuia: noua ordine mondială după 1945 jpeg

Sfârșitul unui război, începutul altuia: noua ordine mondială după 1945

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Andreea Lup┼čor

Debarcarea Aliat─â din Normandia marcheaz─â deschiderea celui de-al doilea front european, era a╚Öteptat de mult─â vreme de statele care sperau la sf├ór╚Öitul r─âzboiului ce dura deja de aproape cinci ani. ├Än acest context, debarcarea Aliat─â a ├«nt─ârit speran╚Ťele celor care erau deja convin╚Öi c─â Germania va fi ├«nvins─â. ├Änsu╚Öi pre╚Öedintele american Roosevelt era atunci sigur c─â ├«nfr├óngerea Germaniei naziste nu este dec├ót o problem─â de timp, iar a Japoniei la fel. ├Äns─â dincolo de problema victoriei finale ├«mpotriva inamicilor, Alia╚Ťii aveau o alt─â mare problem─â de rezolvat:cum va ar─âta noua ordine mondial─â ce urma s─â fie instaurat─â dup─â sf├ór╚Öitul r─âzboiului? Viziunea diferit─â a Alia╚Ťilor ÔÇô anglo-americanii, pe de o parte, sovieticii, de partea cealalt─â ÔÇô avea s─â duc─â la apari╚Ťia unor rupturi premature ├«ntre Cei Trei Mari ╚Öi, ├«n viitorul apropiat, la dezvoltarea noului conflict posbetlic: R─âzboiul Rece.

Statele Unite și noua ordine mondială

Din perspectiva american─â, se punea problema pozi╚Ťiei Statelor Unite ├«n noua ordine mondial─â. At├ót Roosevelt, c├ót ╚Öi poporul american se a╚Öteptau ca ╚Ťara lor s─â ias─â din conflict ca cea mai mare putere a lumii. ├Än plus, se urm─ârea instituirea unei p─âci durabile care s─â asigure prosperitatea Americii. Aceast─â pace nu era ├«ns─â posibil─â dac─â Alia╚Ťii f─âceau acelea╚Öi gre╚Öeli pe care le f─âcuser─â ├«n urm─â cu aproape trei decenii, la Versailles. De aceea, ei erau con╚Ötien╚Ťi c─â pacea ce urma s─â fie instituit─â dup─â c─âderea Germaniei trebuia s─â fie diferit─â, pentru a evita colapsul economic al Europei ╚Öi rena╚Öterea spiritului militarist care duseser─â, ├«n anii '20, la apari╚Ťia statelor totalitare. ├Än aceste condi╚Ťii, administra╚Ťia american─â urm─ârea impunerea unei ordini mondiale care s─â corespund─â intereselor Statelor Unite, at├ót prin sporirea puterii ╚Öi bog─â╚Ťiei na╚Ťionale, c├ót ╚Öi prin promovarea valorilor americane ├«n ├«ntreaga lume, ├«ncep├ónd cu Germania ╚Öi Japonia.

Refacerea economic─â a lumii se face dup─â interesele americane

Unul din instrumentele principale prin care administra╚Ťia american─â inten╚Ťiona s─â contribuie la refacerea ordinii mondiale era resetarea sistemului economic mondial pe baza unor principii precum liberul comer╚Ť ╚Öi stabilizarea cursului valutar. Viziunea american─â s-a impus prin Conferin╚Ťa de la Bretton Woods, din iulie 1944, c├ónd reprezentan╚Ťii a 44 de state din a╚Öa-zisa ÔÇ×lume liber─âÔÇŁ au acceptat un proiect pentru sistemul monetar postbelic.

bretton woods conference jpg jpeg

Potrivit responsabililor americani care s-au ocupat de organizarea conferin╚Ťei ╚Öi proiectarea acordurilor economice (├«n principiu pre╚Öedintele Roosevelt, Henry Morgenthau ╚Öi Harry Dexter White), Bretton Woods urma s─â fie baza economic─â a cooper─ârii postbelice dintre Statele Unite, Marea Britanie ╚Öi Uniunea Sovietic─â. Britanicii, reprezentan╚Ťi la conferin╚Ť─â de marele economist John Maynard Keynes, au acceptat ├«n cele din urm─â viziunea american─â, ├«ns─â sovieticii nu s-au implicat prea mult din moment ce statul lor func╚Ťiona pe o economie dirijat─â. To╚Ťi participan╚Ťii la conferin╚Ť─â erau con╚Ötien╚Ťi c─â, ├«n fond, sistemul Bretton Woods fusese g├óndit astfel ├«nc├ót s─â serveasc─â interesele pe termen lung ale Statelor Unite. Cu toate acestea, s-a ajuns la un consens, liderii acestor state ├«n╚Ťeleg├ónd c─â sistemul care era bun pentru America putea fi bun ╚Öi pentru ei. Cele mai cunoscute rezultate ale conferin╚Ťei de la Bretton Woods sunt, bine├«n╚Ťeles, crearea Fondului Monetar Interna╚Ťional ╚Öi a B─âncii Mondiale.

Vizunea politic─â a lui Roosevelt

Dac─â partea economic─â a noii ordini mondiale a fost dezb─âtut─â la Bretton Woods de c─âtre speciali╚Ötii ├«n economie, de partea politic─â Roosevelt s-a ocupat ceva mai mult. ├Än esen╚Ť─â, viziunea pre╚Öedintelui era c─â un condominiu al celor trei mari puteri ÔÇô Statele Unite, Marea Britanie ╚Öi Uniunea Sovietic─â ÔÇô era necesar pentru p─âstrarea p─âcii ╚Öi descurajarea unor posibile agresiuni. Cu acest scop, Roosevelt s-a dedicat proiectului Na╚Ťiunilor Unite, demonstr├ónd publicului american ╚Öi ideali╚Ötilor wilsonieni c─â, de data aceasta, Statele Unite se va implica total ├«n conducerea lumii postbelice ╚Öi c─â nu se va retrage a╚Öa cum o f─âcuse ├«n 1919, l─âs├óndu-i pe europeni s─â-╚Öi rezolve singuri problemele (cu rezultate tragice).

Cu toate acestea, Roosevelt era con╚Ötient de faptul c─â aceast─â cooperare ├«ntre americani, britanici ╚Öi sovietici putea fi dificil─â. Spre exemplu, britanicii nu erau prea dispu╚Öi s─â fac─â anumite compromisuri privind coloniile;totu╚Öi, rela╚Ťia mai apropiat─â dintre Churchill ╚Öi Roosevelt avea s─â u╚Öureze negocierile. De partea cealalt─â, rela╚Ťiile sovieto-americane putea fi complicate de ne├«ncrederea reciproc─â dintre Stalin ╚Öi pre╚Öedintele american.  Roosevelt ╚Ötia c─â Stalin va insista asupra unor chestiuni pe care publicul american, precum ╚Öi al╚Ťi oameni din administra╚Ťia american─â, le-ar privi cel pu╚Ťin cu scepticism, dac─â nu chiar cu aversiune. Crearea unui ÔÇ×cordon sanitarÔÇŁ la grani╚Ťa vestic─â a Uniunii Sovietice, care nu era nimic altceva dec├ót o sfer─â de influen╚Ť─â, era una dintre aceste probleme. O alta, ├«nc─â ╚Öi mai complicat─â, era chestiunea redesen─ârii grani╚Ťelor poloneze, cu ├«mpingerea teritoriilor spre vest. Problema polonez─â aducea ├«n discu╚Ťie unul din principiile de baz─â ale politicii americane, anume ap─ârarea dreptului la autodeterminare, pe care polonezii ├«l pierdeau dac─â sovieticilor li se permitea s─â dispun─â dup─â bunul plac de teritoriul lor. Asta punea ├«n pericol ╚Öi pozi╚Ťia lui Roosevelt ╚Öi a partidului democrat, dac─â numero╚Öii cet─â╚Ťeni americani de origine polonez─â ├«╚Öi retr─âgeau sprijinul ╚Öi se reorientau c─âtre tab─âra republican─â.

Roosevelt ╚Öi-a p─âstrat totu╚Öi c├ó╚Ťiva a╚Öi ├«n m├ónec─â. Mai ├«nt├ói, i-a inclus pe chinezi ├«n Consiliul de Securitate al ONU, c─âci astfel se putea folosi de ostilitatea Chinei fa╚Ť─â de imperialismul britanic din Asia pentru a-i ╚Ťine pe britanici ├«n fr├óu. Apoi, ├«n rela╚Ťia cu sovieticii, de care nu era 100% sigur, Roosevelt avea avantajul armei nucleare.

Perspectiva sovietic─â

Aceasta era, a╚Öadar, viziunea american─â asupra ordinii postbelice. Cum ar─âtau lucrurile din tab─âra cealalt─â, a Uniunii Sovietice? Fa╚Ť─â de anumite probleme, Stalin a fost, mai mult ca sigur, indiferent. Spre exemplu, fa╚Ť─â de problemele economiei interna╚Ťionale ╚Öi chestiunea liberului schimb, cadru economic ├«n care statul sovietic, cu a sa economie dirijat─â, nu-╚Öi g─âsea locul. Uniunea Sovietic─â urm─ârea autonomia economic─â, pentru a nu depinde de niciun alt stat sau de vreun for economic interna╚Ťional.

├Än privin╚Ťa Organiza╚Ťiei Na╚Ťiunilor Unite, situa╚Ťia era ceva mai complicat─â. Stalin nu s-a opus cre─ârii acestui organism interna╚Ťional, at├óta timp c├ót Uniunii Sovietice i se acordau suficiente voturi ├«n Adunarea General─â ╚Öi drept de veto ├«n Consiliul de Securitate, prin care ├«╚Öi putea proteja interesele. Pe de alt─â parte, Stalin ╚Ötia exact ce vrea s─â ob╚Ťin─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului:el dorea ca statul german s─â fie complet ├«nvins ╚Öi s─â profite de pe urma economiei germane pentru a-╚Öi recupera pierderile din timpul r─âzboiului. Astfel, Germania trebuia neap─ârat ocupat─â. ├Än plus, Stalin nu dorea s─â renun╚Ťe la unele c├ó╚Ötiguri teritoriale:republicile baltice urmau s─â fie reintegrate Uniunii Sovietice, la fel ╚Öi teritoriile poloneze ╚Öi rom├óne╚Öti pierdute dup─â Primul R─âzboi Mondial. ├Än toate aceste state de la grani╚Ťa vestic─â urmau s─â fie instalate guverne ÔÇ×prieteneÔÇŁ, care s─â nu afecteze intereselor sovietice. Stalin ╚Öi-ar fi dorit, de asemenea, un astfel de ÔÇ×cordon sanitarÔÇŁ ╚Öi la grani╚Ťele sud-estice (Turcia, Iran, Afganistan) ╚Öi estice (dup─â ├«nfr├óngerea Japoniei), ├«ns─â ├«n aceste regiuni situa╚Ťia se va dovedi a fi mai complicat─â.

Cu englezii, Stalin s-a ├«n╚Ťeles mai repede:├«n╚Ťelegerea de la Moscova ╚Öi ├«mp─âr╚Ťirea sferelor de influen╚Ť─â ├«n Europa s-a f─âcut rapid, ÔÇ×gra╚ŤieÔÇŁ pragmatismului lui Churchill, care era dispus s─â-i ├«ndeplineasc─â lui Stalin dorin╚Ťele cu privire la Europa de Est at├óta timp c├ót ap─âra interesele britanice. Cu Roosevelt, Stalin avea s─â se ├«n╚Ťeleag─â mai greu, c─âci pre╚Öedintele american ÔÇô de╚Öi p─ârea s─â ├«n╚Ťeleag─â cererile ╚Öi nevoile sovietice ÔÇô nu a fost dispus s─â cedeze at├ót de u╚Öor.

Factorul Truman

Trumanstalin jpg jpeg

Situa╚Ťia avea s─â se schimbe cu pu╚Ťin timp ├«nainte de victoria ├«mpotriva Germaniei, odat─â cu moartea pre╚Öedintelui Roosevelt. Succesorul s─âu, Harry Truman, nu fusese suficient de preg─âtit, ├«n pozi╚Ťia sa de vice-pre╚Öedinte, ├«n problemele de politic─â extern─â, dar a trebuit s─â fac─â fa╚Ť─â provoc─ârii de a conduce Statele Unite ├«n perioada ├«n care aceasta trebuia s─â se impun─â ├«n noua ordine mondial─â. ├Än problemele economice nu avea de ce s─â intervin─â, din moment ce acordurile de la Bretton Woods respectau principiile democrate. Adev─ârata problem─â era evolu╚Ťia rela╚Ťiilor cu Uniunea Sovietic─â:de╚Öi Truman era anticomunist, el a avut grij─â, la ├«nceput, s─â nu-╚Öi arate ostilitatea fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â. Pe de alt─â parte, dorea s─â se asigure c─â ├«n negocierile cu sovieticii, Statele Unite nu ofer─â prea multe f─âr─â s─â primeasc─â nimic ├«n schimb (opinie r─âsp├óndit─â ├«n r├óndul unor apropia╚Ťi de-ai s─âi, precum W. Averell Harriman, ambasadorul american din URSS).

 ├Än cele din urm─â, Truman a mers pe m├óna consilierilor s─âi ╚Öi a adoptat o atitudine mai ferm─â fa╚Ť─â de sovietici, ├«ncep├ónd de la ├«nt├ólnirea sa cu Molotov. Din acel moment, ambasadorul sovietic ╚Öi-a dat seama c─â politica Washingtonului s-a schimbat ╚Öi c─â moartea lui Roosevelt schimbase radical situa╚Ťia. Apoi, la Postdam, Truman s-a ar─âtat foarte ├«ncrez─âtor ├«n rela╚Ťiile cu alia╚Ťii s─âi, fiind acum dispus s─â-i spun─â lui Stalin despre noua arm─â a Statelor Unite.  Gestul se explic─â de la sine:pre╚Öedintele american ╚Ötia c─â ╚Ťara sa era clar cea mai mare putere a lumii ╚Öi c─â avea acum puterea de a c├ó╚Ötiga singur─â r─âzboiul ├«mpotriva inamicului r─âmas ├«n lupt─â (Japonia), f─âr─â niciun fel de ajutor. ╚śi, de╚Öi Stalin s-a ar─âtat neinteresat de dezv─âluirea lui Truman, ╚Öi-a dat cu siguran╚Ť─â seama de importan╚Ťa avantajului american. ├Än aceste condi╚Ťii, dup─â 6-9 august, Al Doilea R─âzboi Mondial se ├«ncheia oficial, dar noua ordine mondial─â nu fusese ├«nc─â stabilit─â. Oricum, indiferent de planurile ce se f─âcuser─â p├ón─â ├«n acel moment, aceast─â ordine mondial─â avea s─â fie influen╚Ťat─â de evolu╚Ťia rela╚Ťiilor dintre vechii Alia╚Ťi ╚Öi de emergen╚Ťa noului conflict, tacit ├«nc─â, dar evident.

Referin╚Ťe:

The Cambridge History of American Relations. vol. IV, America in the age of Soviet Power 1945-1991, Editor Warren I. Cohen, Cambridge University Press