Sfârșitul mitului bolșevic: Revolta marinarilor din Kronstadt jpeg

Sfârșitul mitului bolșevic: Revolta marinarilor din Kronstadt

­čôü Comunism
Autor: Cezar Stanciu

Se poate spune despre Kronstadt c─â a fost ├«nceputul sf├ór╚Öitului pentru mitul eliber─ârii proletariatului de sub jugul exploat─ârii de clas─â. Nu ├«n sensul c─â ar fi fost primul semn al faptului c─â eliberarea social─â propov─âduit─â de bol╚Öevism era doar o himer─â, ci ├«n sensul ├«n care Kronstadt, prin reverbera╚Ťiile sale peste timp, a devenit el ├«nsu┼či un mit:mitul proletariatului care lupt─â pentru eliberare de sub jugul... puterii proletare. Este, deci, ├«n acest sens, primul semn al trezirii din orbirea marxism-leninismului. 

├Än martie 1921, marinarii apar╚Ťin├ónd flotei ruse a M─ârii Baltice s-au r─âsculat ├«mpotriva abuzurilor puterii bol╚Öevice, dup─â ce anterior sprijiniser─â ascensiunea acesteia ╚Öi luptaser─â pentru Lenin. Marinarii sta╚Ťiona╚Ťi la Kronstadt luptaser─â ├«n 1917 de partea bol╚Öevicilor ├«n speran╚Ťa unui viitor mai drept, iar ├«n 1921 s-au r─âsculat ├«mpotriva bol╚Öevicilor acuz├ónd nu doar condi╚Ťiile cumplite de via╚Ť─â, ci ╚Öi minciuna cu care se ├«nconjurase puterea bol╚Öevic─â. Lenin ├«n schimb a ordonat reprimarea ├«n for╚Ť─â a revoltei:marinarii au fost uci╚Öi, ├«nchi╚Öi, deporta╚Ťi, iar speran╚Ťa unei lumi mai bune a murit odat─â cu ei. Aceasta, pentru cei care au avut ochi s─â vad─â;cei mai mul╚Ťi ├«ns─â au preferat orbirea.

Kronstadt ca mit fondator al anticomunismului

ÔÇ×UITATE... Kronstadt, Budapesta ╚Öi Praga

Unde fantoma comunismului b├óntuie...ÔÇŁ

Aceste r├ónduri au fost scrise de dramaturgul german Heiner M├╝ller ╚Öi sunt preluate din piesa ÔÇ×Der FindlingÔÇŁ, scris─â ├«n 1987 . Piesa lui Heiner M├╝ller ÔÇô considerat de mul╚Ťi drept cel mai mare dramaturg german de la Bertold Brecht ÔÇô trateaz─â problema memoriei ╚Öi mai ales a caracterului ei subiectiv. Personajul principal este un t├ón─âr est-german care face ├«nchisoare fiind tr─âdat de tat─âl s─âu care, la r├óndul lui, fusese tr─âdat ├«n speran╚Ťele sale de c─âtre Partid, acesta din urm─â fiind tr─âdat de asemenea de Stalin .

Interesant─â ├«n acest caz este ├«ns─â asocierea dintre momentele Budapesta, cu referire la rebeliunea anticomunist─â din 1956, Praga, cu referire la ÔÇ×socialismul cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ zdrobit de tancurile sovietice, ╚Öi Kronstadt. Autorul include a╚Öadar momentul Kronstadt (1921) ├«n lunga serie a luptei proletariatului ├«mpotriva propriei puteri ÔÇô sau, mai degrab─â, a╚Öa cum proletariatul avea s─â descopere rapid, ├«mpotriva puterii dictatoriale ce pretindea c─â-i reprezint─â interesele. ├Än toate aceste cazuri, lupta clasei muncitoare pentru libertate ╚Öi bun─âstare a fost reprimat─â s├óngeros sub pretextul ap─âr─ârii drepturilor clasei muncitoare de c─âtre un partid care pretindea c─â de╚Ťine adev─ârul absolut.

Leninismul sub semnul minciunii

Dictatura bol╚Öevic─â s-a ├«ntemeiat pe principiul ideologic conform c─âruia partidul este avangarda proletariatului, cu alte cuvinte partidul ╚Ötie mai bine care sunt interesele proletariatului ╚Öi cum trebuie acestea promovate, chiar dac─â proletariatul nu ├«n╚Ťelegea ├«ntotdeauna realitatea politic─â dintr-o presupus─â educa╚Ťie ideologic─â insuficient─â. A╚Öa cum remarcase Rosa Luxemburg, atunci c├ónd partidul se autoproclam─â vector revolu╚Ťionar ├«n locul clasei muncitoare, calea pentru autoritarism este deschis─â. Plas├óndu-se deasupra proletariatului ÔÇô ca avangard─â ce se pretindea ÔÇô partidul era sortit s─â ajung─â ├«n conflict cu clasa muncitoare. A recunoa╚Öte ├«ns─â faptul c─â muncitorii s-au ridicat ├«mpotriva partidului muncitorilor ar fi fost ÔÇô pentru comuni╚Öti ÔÇô echivalentul unei sinucideri politice. 

La Budapesta ├«n 1956, precum ╚Öi la Praga ├«n 1968, cei care s-au ridicat ├«mpotriva comunismului sau au cerut schimbarea radical─â a acestuia au fost tocmai muncitorii, ├«n sens larg desigur, dar ├«n mod cert clasele sociale pe care comuni╚Ötii pretindeau c─â le reprezint─â. Revendic─ârile lor erau tocmai cele con╚Ťinute de principiile comuniste:libertate, bun─âstare, adev─âr, egalitate. ├Än ambele cazuri ├«ns─â, partidul a refuzat s─â accepte realitatea a╚Öa cum se prezenta aceasta, ci a ales s─â o deformeze prin angajarea uria╚Öului aparat de propagand─â de care dispunea precum ╚Öi a represiunii armate generalizate:├«n ambele cazuri, ridicarea poporului a fost pus─â pe seama unor presupuse elemente exploatatoare, a spionajului occidental, a ÔÇ×du╚Ömanului de clas─âÔÇŁ. Prima dat─â c├ónd s-a ├«nt├ómplat aceasta a fost ├«ns─â la Kronstadt, ├«n 1921. 

Ce s-a întâmplat la Kronstadt?

Kronstadt era o fort─ârea╚Ť─â naval─â rus─â pe insula Kotlin din Golful Finlandei ╚Öi care reprezenta baza Flotei ruse a M─ârii Baltice, la cca. 55 km de Petrograd. Marinarii de la Kronstadt sus┼úinuser─â revolu╚Ťia ├«n 1917 ╚Öi ulterior lovitura de stat bo╚Öevic─â ├«ns─â ├«n 1921 entuziasmul ini╚Ťial se epuizase deja de mult. R─âzboiul civil ╚Öi politica bol╚Öevic─â a comunismului de r─âzboi, cu justi╚Ťia arbitrar─â ╚Öi rechizi╚Ťiile pe scar─â larg─â, st├órniser─â deja numeroase nemul╚Ťumiri ├«n r├óndul ╚Ť─âr─ânimii ╚Öi proletariatului urban. Trupele Armatei Ro╚Öii conduse de Lev Tro╚Ťki erau nevoite s─â reprime tot mai multe r─âscoale ╚Ť─âr─âne╚Öti ╚Öi greve muncitore╚Öti pentru a asigura bol╚Öevicilor exerci╚Ťiul puterii. La 26 februarie 1921, marinarii din Kronstadt, alarma╚Ťi de zvonurile privind grevele, rechizi╚Ťiile ╚Öi represiunile, au organizat o adunare urgent─â ÔÇô ├«n ciuda opozi╚Ťiei oficialilor bol╚Öevici ÔÇô ╚Öi au hot─âr├ót s─â trimit─â o delega╚Ťie la Petrograd pentru a investiga situa╚Ťia la fa╚Ťa locului . 

La Petrograd, teroare, nesfârșită teroare

32 de marinari au vizitat Petrogradul a doua zi ╚Öi au fost uimi╚Ťi ├«n primul r├ónd de teama muncitorilor din fabrici de a sta de vorb─â cu ei, mai ales ├«n prezen╚Ťa oficialilor bol╚Öevici sau a celor din Ceka (poli╚Ťia politic─â rapid ├«nfiin╚Ťat─â de Lenin ├«n locul Ohranei ╚Ťariste). Cele mai multe nemul╚Ťumiri exprimate au fost minore, ├«n principal de natur─â economic─â. ├Äntr-o lucrare dedicat─â subiectului, Israel Getzler consemna ├«ns─â r─âspunsul unui muncitor care a ales s─â nu se mai team─â.

sold jpg jpeg
Solda╚Ťi bol╚Öevici se deplaseaz─â ├«ntr-un tren blindat spre Kronstadt

Solda╚Ťi bol╚Öevici se deplaseaz─â ├«ntr-un tren blindat spre Kronstadt

Acesta ar fi spus marinarilor:ÔÇ×Dac─â tot sunte╚Ťi din Kronstadt, cu care ne ├«nsp─âim├ónt─â ei tot timpul, ╚Öi vre╚Ťi s─â ╚Öti╚Ťi adev─ârul, iat─â-l:murim de foame. Nu avem ├«nc─âl╚Ť─âminte ╚Öi nici ├«mbr─âc─âminte. Suntem teroriza╚Ťi fizic ╚Öi moral. La fiecare cerere de-a noastr─â autorit─â╚Ťile r─âspund cu teroare, teroare, nesf├ór╚Öit─â teroare. Uita╚Ťi-v─â la ├«nchisorile din Petrograd ca s─â vede╚Ťi c├ót de mul╚Ťi tovar─â╚Öi de-ai no╚Ötri se g─âsesc acolo dup─â arest─ârile din ultimile zile. Nu, tovar─â╚Öi, a venit timpul s─â le spunem comuni╚Ötilor pe fa╚Ť─â:destul a╚Ťi vorbit ├«n numele nostru!ÔÇŁ 

Rezolu╚Ťia de pe Petropavlovsk

La acel moment, consemneaz─â acela╚Öi autor, men╚Öevicii duceau o campanie propagandistic─â ├«mpotriva bol╚Öevicilor prin care acuzau condi╚Ťiile grele de via╚Ť─â ╚Öi cereau r─âsturnarea acestora de la putere:├«n acest sens, se poate ca r─âspunsul respectiv s─â fi fost de inspira╚Ťie men╚Öevic─â. Aceasta nu f─âcea ├«ns─â ca situa╚Ťia descris─â de vorbitorul respectiv s─â nu fie adev─ârat─â. 

Delega╚Ťia de marinari a revenit la Kronstadt pe 28 februarie 1921, unde a relatat cele aflate. Pe vasul Petropavlovsk a fost organizat─â cu aceast─â ocazie o nou─â adunare, sub conducerea lui Stepan Petricenko, unde a fost adoptat─â o rezolu╚Ťie ├«n 15 puncte. Aceasta cerea printre altele:noi alegeri libere pentru soviete (consiliile muncitorilor ╚Öi ╚Ť─âranilor, constituite ├«n 1917 ╚Öi dominate de bol╚Öevici);libertatea de exprimare inclusiv pentru alte partide de st├ónga;dreptul muncitorilor de a-╚Öi organiza sindicate independente;eliberarea tuturor ╚Ť─âranilor ╚Öi muncitorilor care fuseser─â ├«nchi╚Öi de bol╚Öevici. ├Än zilele urm─âtoare, noi adun─âri ale marinarilor au confirmat aceste puncte ╚Öi documentul a fost ├«naintat autorit─â╚Ťilor bol╚Öevice.

Permanen╚Ťele istoriei

Revendic─ârile marinarilor de la Kronstadt se aseam─ân─â din multe puncte de vedere cu cele ale polonezilor din sindicatul Solidaritatea, de pild─â, ├«n ciuda contextului diferit ╚Öi a nuan╚Ťelor specifice. Ambele reprezentau, de fapt, critici ale regimului comunist pornite de pe pozi╚Ťii de st├ónga, adic─â reac╚Ťii ale clasei muncitoare ├«mpotriva partidului pretins al clasei muncitoare. ├Än ambele cazuri, revendic─ârile nu au vizat ├«n mod direct restaurarea ordinii capitaliste, c├ót mai degrab─â au reprezentat o contestare a modului ├«n care regimul leninist ├«n╚Ťelegea construc╚Ťia socialismului:adic─â pe baza minciunii, a priva╚Ťiunilor ╚Öi a represiunii. 

harta 24 jpg jpeg
Hartă germană a orașului Sankt Petersburg ce cuprinde și baza maritimă Kronstadt

Hartă germană a orașului Sankt Petersburg ce cuprinde și baza maritimă Kronstadt

C├ónd burghezia protesteaz─â ├«mpotriva comunismului este de ├«n╚Ťeles, din punctul de vedere al logicii ideologice, ├«ns─â c├ónd o fac muncitorii, care ar fi avut teoretic ÔÇ×totul de c├ó╚Ötigat ╚Öi nimic de pierdutÔÇŁ, situa╚Ťia este mult mai grav─â pentru partid. ├Än acest caz, toate preten╚Ťiile de legitimitate ale partidului, bazate pe reprezentarea proletariatului ├«n cadrul unei lupte de clas─â destinat─â ÔÇ×eliber─âriiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×viitorului luminosÔÇŁ, sunt dinamitate. Partidul nu poate reprezenta un proletariat care se dezice de el;├«n acest caz, ├«n logica leninist─â a fost construit urm─âtorul mit:proletariatul nu s-a dezis de partid niciodat─â, e o imposibilitate istoric─â, ci la mijloc sunt conspira╚Ťii ╚Öi ÔÇ×ma╚Öina╚ŤiuniÔÇŁ ale imperialismului ╚Öi ale ÔÇ×du╚Ömanului de clas─âÔÇŁ.

Pentru muncitori, împotriva muncitorilor!

Confruntat cu opozi╚Ťia grupurilor sociale considerate ÔÇ×du╚Ömani de clas─âÔÇŁ, Lenin a reac╚Ťionat prin violen╚Ť─â. Confruntat cu opozi╚Ťia muncitorimii, Lenin a reac╚Ťionat la fel. La 7 martie 1921, trupele Armatei Ro╚Öii aflate sub comanda lui Mihail Tuhacevski (cca. 60.000 de oameni) au luat cu asalt baza de la Kronstadt, pe care au reu╚Öit s─â o cucereasc─â 10 zile mai t├órziu. Marinarii care nu au reu╚Öit s─â fug─â au fost fie ├«mpu╚Öca╚Ťi pe loc, fie deporta╚Ťi, trimi╚Öi ├«n lag─âre de munc─â sau ├«n ├«nchisori unde majoritatea au pierit . Represiunea a fost, a╚Öadar, feroce. Conform datelor furnizate de Israel Getzler, aproape trei sferturi dintre marinarii de la Kronstadt care s-au r─âsculat ├«n 1921 ├«mpotriva guvernului bol╚Öevic luptaser─â ├«n 1917 de partea bol╚Öevicilor . Din acest punct de vedere, episodul Kronstadt anticipeaz─â poate crimele ÔÇ×fratricideÔÇŁ comise mai t├órziu de Stalin, c├ónd o mare parte a elitei bol╚Öevice a fost exterminat─â de chiar regimul bol╚Öevic. Dar reac╚Ťia lui Lenin este edificatoare ╚Öi din alt punct de vedere:ea a furnizat un model de conduit─â politic─â, bazat─â pe manipulare cinic─â, pentru toate situa╚Ťiile ├«n care poporul s-ar ridica ├«mpotriva partidului, cum a fost cazul cu Budapesta ├«n 1956, cu Praga ├«n 1968, sau cu Solidaritatea. Este o istorie oficial─â cu capacitate de automultiplicare, pe care o reg─âsim ├«n ├«ntreaga istorie a blocului comunist mai t├órziu.

Cursul scurt despre Kronstadt

Versiunea bol╚Öevic─â a istoriei rebeliunii de la Kronstadt a fost ÔÇ×canonizat─âÔÇŁ ├«n Cursul scurt de istorie a Partidului Comunist (bol╚Öevic) al Uniunii Sovietice, editat mai t├órziu sub conducerea lui Stalin, ╚Öi a r─âmas versiunea oficial─â pentru ├«ntreaga mi╚Öcare comunist─â interna╚Ťional─â timp de decenii. Iat─â cum era descris evenimentul:ÔÇ×Rebeliunea contrarevolu╚Ťionar─â din Kronstadt a fost o manifestare evident─â a noii tactici a du╚Ömanului de clas─â. Ea izbucni ├«n Martie 1921, cu o s─âpt─âm├ón─â ├«nainte de ├«ntrunirea congresului al X-lea al partidului. ├Än fruntea rebeliunii se aflau g─ârzile albe, care erau ├«n leg─âtur─â cu sociali╚Ötii-revolu╚Ťionari, men╚Öevicii ╚Öi reprezentan╚Ťii statelor str─âine. Tinz├ónd s─â restabileasc─â puterea ╚Öi propriet─â╚Ťile capitali╚Ötilor ╚Öi mo╚Öierilor, rebelii c─âutau s─â se ascund─â ├«n dosul unei firme ┬źsovietice┬╗. Ei lansaser─â lozinca:┬źSoviete f─âr─â comuni╚Öti┬╗. Contrarevolu╚Ťia ├«ncearc─â s─â utilizeze nemul╚Ťumirile maselor mic-burgheze pentru a r─âsturna puterea sovietic─â cu ajutorul unei pretinse lozinci sovieticeÔÇŁ . Versiunea bol╚Öevic─â atribuia un rol important ├«n izbucnirea rebeliunii ÔÇ×contrarevolu╚Ťiei interna╚ŤionaleÔÇŁ, descriind a╚Öadar marinarii de la Kronstadt ca unelte ale interven╚Ťiei str─âine.

Opozi╚Ťia este o uneltire imperialist─â

Evenimentele de la Kronstadt, apreciaz─â cei mai mul╚Ťi sovietologi, au jucat un rol decisiv ├«n a-l convinge pe Lenin s─â implementeze NEP-ul;Noua Politic─â Economic─â adoptat─â de Congresul al X-lea al partidului ├«n martie 1921 permitea existen╚Ťa unei economii mixte, ├«n care ini╚Ťiativa privat─â era par╚Ťial permis─â, ╚Öi, mai ales, abolise rechizi╚Ťiile de produse agricole care ├«ngroziser─â ╚Ť─âr─ânimea ╚Öi provocaser─â revolte ╚Öi foamete. Cu toate acestea, revolta de la Kronstadt n-a fost niciodat─â acceptat─â de bol╚Öevici ca fiind ├«ndrept─â╚Ťit─â, ci a fost pus─â pe seama ÔÇ×uneltirilor contrarevolu╚ŤionareÔÇŁ din str─âin─âtate. ├Än acela╚Öi mod, revolu╚Ťia maghiar─â din 1956 a fost atribuit─â ÔÇ×uneltirilor imperialismuluiÔÇŁ anglo-american, de╚Öi regimul lui J├ínos K├íd├ír (dup─â ├«nl─âturarea lui Imre Nagy) a c─âutat s─â dezamorseze tensiunile sociale prin ├«mbun─ât─â╚Ťirea nivelului de trai ÔÇô a╚Öa-numitul ÔÇ×gula╚Ö-comunismÔÇŁ ÔÇô, la fel cum procedase ╚Öi Lenin ├«n 1921. ├Än egal─â m─âsur─â ├«n 1968, revendic─ârile cehoslovace la un ÔÇ×socialism cu fa╚Ť─â uman─âÔÇŁ au fost atribuite unor pretinse ÔÇ×for╚Ťe contrarevolu╚ŤionareÔÇŁ. Cu alte cuvinte, partidul (fie el sovietic, maghiar sau cehoslovac) nu a fost capabil s─â accepte niciodat─â faptul c─â poporul pe care sus╚Ťinea c─â-l reprezint─â pur ╚Öi simplu nu era de acord cu el. 

Un epilog tardiv

La 10 ianuarie 1994, pre╚Öedintele rus Boris El╚Ť├«n a reabilitat ├«n cele din urm─â victimele represiunii de la Kronstadt din martie 1921, declar├ónd m─âsurile represive adoptate atunci ca fiind ilegale . Gestul lui El╚Ť├«n avea o semnifica╚Ťie aparte la acel moment deoarece reprezenta un atac direct la adresa memoriei lui Lenin. ├Än Uniunea Sovietic─â, figura lui Lenin a continuat s─â p─âstreze o aur─â sacrosant─â indiferent de regimurile care s-au perindat la putere, practica fiind aceea de a pune ├«ntreaga responsabilitate pentru crime ╚Öi abuzuri asupra urma╚Öilor lui Lenin, ├«n mod special asupra lui Stalin. Responsabilitatea lui Lenin ├«n privin╚Ťa crimelor comise de regimul bol╚Öevic a r─âmas ├«ntotdeauna un subiect tabu ÔÇô dovad─â fiind chiar prezen╚Ťa cadavrului s─âu ├«mb─âls─âmat care mai poate fi ├«nc─â v─âzut de curio╚Öi. Un mare istoric al bol╚Öevismului, Richard Pipes, spunea ├«n 1994:ÔÇ×nu doar ├«n Rusia, dar ╚Öi ├«n str─âin─âtate, no╚Ťiunea prevalent─â este c─â Lenin a folosit teroarea doar de nevoie, c├ónd era asaltat de adversari, ╚Öi c─â guvernul instalat de el era totu╚Öi, esen╚Ťialmente, unul umanist. Acesta e un mit. Lenin a folosit teroarea ├«n permanen╚Ť─âÔÇŁ .