Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre prooroci

În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezatorul, zi în care este cinstit cel care l-a botezat pe Iisus Hristos în râul Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia și Elisabeta. Aceasta era descendentă din neamul lui Aaron și rudă cu Fecioara Maria.

În ebraică, numele său, Yoḥanan ben Zaḫariya, tradus ca Ioan fiul lui Zaharia, dar etimologia numelui Ioan este de origine iudaică Iohanan și înseamnă „Dumnezeu s-a milostivit”, scrie Muzeul Municipiului București, pe pagina de Facebook a instituției.

Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu șase luni înaintea nașterii lui Iisus. Aceasta a fost o minune deoarece, părinții sfântului, preotul și proorocul Zaharia și Elisabeta, au ajuns la bătrânețe fără să aibă copii, lucru rușinos în rândul poporului evreu, în perioada respectivă. Nașterea a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu a crezut cele vestite de înger, Zaharia, a rămas mut până la punerea numelui fiului său, când se săvârșea ceremonia tăierii-împrejur.

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe cand Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia și de a-L descoperi și a-L face cunoscut lui Israel.

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că, Sfântul Ioan Botezatorul era îmbrăcat în haină din păr de cămilă, reprezentând pocăința, încins cu o curea de piele, potrivit exegeților, simbolizează stăpânirea pornirilor, a poftelor trupești și că se hrănea cu lăcuste și miere sălbatică. În Vechiul Testament, albinele și lăcustele erau considerate a fi curate, semn că, Ioan se hrănea cu cele plăcute lui Dumnezeu.

Din categoria tradițiilor populare, se spune că, în această zi nu se consumă vin rosu, acesta amintind de martiriul Sfântului. De asemenea, în popor se spune că este protectorul pruncilor.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este Iordănitul, care este un fel de colind. Mai mulţi tineri se strâng în cete, în ajunul sărbătorii iau de la preotul satului agheasmă de la Bobotează, iar în dimineaţa zilei de Sfântul Ioan, merg la biserică şi după terminarea slujbei stropesc fiecare om care le iese în cale, iar aceștia trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani.

În alte zone etnografice este cunoscut obiceiul „Cumetria" sau „Tontoroiul Femeilor" . În cadrul acestui obicei avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite, prin udarea cu apă. În alte zone, femeile se adunau în casa uneia dintre ele și se organizau jocuri fără bărbați. Aceste petreceri erau cunoscute sub denumirea de Cumetria sau Tontoroiul Femeilor.

Profesorul Ion Ghinoiu susține că acest obicei este o supraviețuire a cultului dedicat zeului Dionisios, care, se manifesta prin dansuri frenetice si extaz mistic, inclusiv, în cetățile antice de la Marea Neagră, Calatis, Histria sau Tomis.

Tot în tradiția populară, se spune că, în dimineața zilei în care este prăznuit Sfântul Ioan Botezătorul, fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi ferit de boli pe întregul parcurs al anului. Și tot în această zi, gerul se botează, adică se înmoaie frigul, iar temperaturile încep să crească.

Sfântul Ioan Botezătorul sau Înaintemergătorul este pentru toți creștinii cel mai mare dintre prooroci, o întruchipare a vieții duhovnicești. Viața lui este un model pentru toți creștinii, motiv pentru care peste două milioane de români poartă numele sfântului sau derivate ale acestuia.

În imagine, Icoană lemn, piesă din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici, avându-l reprezentat pe Sfântul Ioan Botezătorul. Piesa a fost realizată de către obștea Schitului Românesc de la Prodromu, Muntele Athos.

Autor text: Ionuț Banu, muzeograf, Secția de Antropologie Urbană - Muzeul Municipiului București

Surse biografice:

_{Biblia - Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, tipărită cu binecuvântarea și prefața Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul BOR, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al BOR, București – 2001,}

_{Ene Braniște și Ecaterina Braniște - Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Ed. Diecezană Caransebeș, 2001,}

_{Ion Ghinoiu – Sărbători şi obiceiuri româneşti, Ed. Elion, Bucureşti, 2002.}