Secolul egalităţii între femei şi bărbaţi: Lenin, unul dintre primii lideri care să recunoască importanţa socială a femeii

Pe 8 martie se sărbătoreşte de câteva decenii bune Ziua Femeii, dar puţini mai ştiu că această sărbătoare a fost puternic susţinută de către comunişti, mai precis de către Vladimir Lenin. În urmă cu aproape un secol, liderul bolşevic vorbea despre asuprirea femeilor în Vest capitalist şi decidea că societatea utopică la care lucra nu va face aceleaşi greşeli.„Nu poţi atrage masele spre politică fără să atragi şi femeile. Sub capitalism, femeile, a doua jumătate a rasei umane, sunt asuprite. Femeia muncitoare şi femeia de la ţară sunt asuprite de capital, dar chiar şi dincolo de aceste aspecte, chiar şi în cele mai democratice republici burgheze, ele rămân, în primul rând, private de anumite drepturi din cauză că legea nu le face egale cu bărbaţii şi, mai apoi, rămân în robie casnică, sunt sclave în gospodărie“, scrie Vladimir Ilici Lenin într-un articol pentru „Pravda“, ziarul mişcării socialiste din Rusia, la 8 martie 1921 (via marxists).  Chiar dacă Lenin a îngăduit femeii să urce pe treapta de egalitate cu bărbatul, nu era chiar orice fel de femeie. Era vorba de femeia muncitoare, femeia revoluţionară capabilă să lupte cu imperialiştii din Vest.

Era, practic, Ziua Femeii Comuniste, a tovarăşelor care munceau cu drag pentru partid. În România socialistă, femeia sărbătorită pe 8 martie ajunge, treptat, să se confunde cu mama. Anii '80 reflectă o nouă viziune pentru România. Încă din anul 1973, Ceauşescu defineşte rolul şi statutul femeii. „Cea mai mare onoare pentru femei este să nască, să dea viaţă şi să crească copii.

Nu poate fi nimic mai scump pentru o femeie decât să fie mamă“, declara Nicolae Ceauşescu la şedinţa plenară a Comitetului Central al Partidului Comunist Român, scrie „Historia“. Încă de când a pornit curentul socialist în Europa, ale cărui baze au fost puse prin lucrarea „Manifest“ semnată de către Karl Marx şi Friedrich Engels, egalitatea a fost cuvântul cheie. Engels amintea în lucrarea „Femeia, Familia şi Originile Proprietăţii Private“ viziunea sa asupra egalităţii.

„Emanciparea femeii devine posibilă doar atunci când aceasta va putea lua parte la procesul de producţie la scară socială şi atunci când îndatoririle domestice vor ocupa doar o mică parte din timpul ei (...). Va deveni evident că prima promisiune a emancipării femeii o reprezintă reintroducerea acesteia în industria de stat“, scrie Engels.Femeia supremă în Republica Socialistă Română era, desigur, Elena Ceauşescu. Celelalte femeie erau anonime în mare parte, atât ca muncitoare, dar şi ca mame. Celelalte erau „mame eroine“ sau „muncitoare eroine“. În fapt, femeia nu e identificată niciodată ca individ, doar ca ideal, mit sau simplu, tovarăşă, astfel încât ea reprezintă simbolul idealizat al naţiunii, fiind totodată şi victima politicilor socialiste.Citeste mai mult: adev.ro/n24fhl