Scrisoarea lui Zelea Codreanu către Nicolae Iorga jpeg

Scrisoarea lui Zelea Codreanu către Nicolae Iorga

📁 Documente istorice
Autor: Redacția

În calitate de om politic, Nicolae Iorga s-a opus extremelor, fie ele de dreapta, fie de stânga, alegând calea unui naționalism moderat, punând un accent deosebit asupra factorului moral. În consecință, Iorga s-a împotrivit permanent ideologiei extremiste propuse de Garda de Fier, intrând în conflict deschis cu Corneliu Zelea Codreanu în prima parte a anului 1938.  

Polemica a pornit de la măsurile luate de regimul autoritar al lui Carol al II-lea, căruia Iorga i se alătură împotriva Mișcării Legionare:în timpul guvernului Miron Cristea, din care a făcut parte și marele istoric, standul cu carte legionară de la faimoasa librărie ”Cartea Românească” a fost închis, precum și cantinele deschise de gruparea de extremă dreapta. Zelea Codreanu a interpretat aceste măsuri ca fiind abuzive și i-a trimis o scrisoare în care îl acuza că ia măsuri împotriva comerțului românesc.

Pe baza scrisorii primite de la Corneliu Zelea Codreanu, Iorga, sfătuit și de Armand Călinescu, atunci încă ministru de interne, se adresează Parchetului Militar care deschide un proces împotriva lui Codreanu, acuzat de ”ultragiu față de un ministru în exercițiu legal al funcțiunii sale”. În ciuda faptului că Iorga își va retrage ulterior plângerea, procesul are loc, Codreanu fiind condamnat la 6 luni de închisoare. Acesta a fost începutul procedurilor în justiție adoptate împotriva lui Codreanu și ale Gărzii de Fier, în urma cărora, la sfârșitul anului, conducătorii mișcării au fost condamnați la închisoare. Pentru că baza primului proces intentat lui Codreanu a fost plângerea depusă de Iorga, după asasinarea acestuia, legionarii au considerat că autorul moral al crimei este însuși Iorga și au ales calea răzbunării.

Scrisoarea lui Corneliu Zelea Codreanu, către Nicolae Iorga

                                   

Pentru profesorul Iorga

Comerţul legionar de la Obor şi de la Lazăr

Astăzi, sâmbătă 26 martie 1938, orele 9 dim., cele două restaurante, de la Obor şi de la Liceul Lazăr, au fost închise de autorităţi.

La cel dintâi s-a prezentat comisarul Şef Furducescu, de la Circ. a 18-a, însoţit de trei comisari ajutori şi de un pluton de jandarmi sub comanda unui sergent.

La cel de al doilea, comisarul şef Malamuceanu, însoţit de doi comisari ajutori, punând în vedere personalului să se retragă, deoarece au ordin să evacueze şi să închidă imediat localul.

Când acum 15 ani în urmă, tineretul manifesta zgomotos împotriva cuceririi iudaice (nu mai zgomotos decât dl. Iorga la 1906), domnii de astăzi ne spuneau:

Nu aşa veţi rezolva problema evreiască.

Apucaţi-vă de comerţ. Faceţi comerţ, ca ei!

Iată, ne-am apucat, cu sufletul plin de speranţe. Cu dor de muncă.

Când aţi văzut însă că pornim, că suntem corecţi, că suntem capabili, că munca noastră e binecuvântată de Dumnezeu, veniţi tot voi, şi distrugeţi acest început de comerţ românesc, poate cel dintâi început serios din vremea noastră, veniţi şi, fără milă, înăbuşiţi aceste încercări, tot avântul nostru şi atâtea speranţe.

Ce epitete pot să vă dau? Ce cuvânt din limba română vi s-ar potrivi? Ne acuzaţi că am greşit în trecut? Dar cine n-a greşit dintre voi? Spuneţi-ne însă ce am greşit acum? Ne scoateţi o crimă din ceea ce voi înşivă ne îndemnaţi ieri să facem?

Vine profesorul Iorga, care striga acum 4 luni, dând alarma în linia comerţului românesc creştin răpus de jidani, şi făcând apel, chiar la violenţa noastră, vine, ne murdăreşte gândurile noastre curate şi ne răpune el pe noi, pe români.

Sub guvernarea fericită şi creştină a I.P.S. Patriarhul Miron, nu mai există în România nici jidani, nici comerţ jidănesc, nici problema jidănească.

Nu mai existăm decât noi, care trebuie să fim nimiciţi prin orice mijloace.

Niciodată nici un cuvânt rău pentru profesorul Iorga. Totdeauna cu respect şi bună cuvinţă.

De câtva timp plouă cu articole de otravă peste noi.

Între bliduri(adică la restaurantele noastre)facem comploturi, punem la cale revoluţii îngrozitoare şi vrem să ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revolverele în mână şi în buzunare.

Ei bine, nu mai pot!

Din marginile puterilor mele omeneşti, cu care te-am respectat, îţi strig:

Eşti un incorect. Eşti un necinstit sufleteşte.

Datoria elementară a unui om corect este să se informeze şi la omul pe care îl judecă, nu numai la agenţii mincinoşi ai domnului Armand Călinescu (care lansaseră ieri pe piaţă că 16 echipe sub conducerea lui Alexandru Cantacuzino vor să-l omoare pe d-sa.).

Eu nu mă pot bate cu d-ta. N-am nici geniul, nici vârsta, nici condeiul şi nici situaţia d-tale.

N-am nimic. D-ta ai totul.

Dar din adâncul sufletului lovit şi nedreptăţit îţi strig şi îţi voi striga din adâncul gropii:eşti un necinstit sufleteşte, căci ţi-ai bătut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate!

 Voi, care ne acuzaţi de violenţă, după ce aţi întrebuinţat în contra noastră cele mai mari violenţe, împingându-ne la disperare şi păcat, voi, cărora dacă cineva v-ar fi dat numai o palmă, aţi fi reacţionat la fel ca mine, fără  ca să mai fi trecut prin chinurile fizice şi umilinţele prin care am trecut noi, voi necinstiţilor sufleteşte, vă vom dovedi acum, că nu vom reacţiona în nici un fel la toate provocările voastre.

Nu să ne înăbuşiţi comerţul nostru, să ne înăbuşiţi avântul, ci ca să ne bateţi la tălpi, să ne trimiteţi în Insula Şerpilor, să ne ucideţi cu pietre, să ne spânzuraţi cu tălpile în sus, şi să ni le bateţi în cuie, să ne supuneţi la cele mai mari umilinţe.

Nu veţi întâmpina nici dvs., Domnule Profesor Iorga şi nici ceilalţi toţi care v-aţi asumat răspunderea unei sângeroase şi nedrepte opresiuni, nu numai o violenţă, ci nici măcar o opunere.

Dar de acum şi până voi închide ochii, domnule Iorga, şi după aceea, te voi privi aşa cum meriţi.

                                                  Bucureşti, 26 martie 1938

Corneliu Zelea Codreanu