Scrisoarea lui Mihai Viteazul către împăratul Rudolf al II-lea
În vara anului 1600, Mihai Viteazul era în culmea gloriei sale: era încă din 1594 unul dintre elementele dinamice ale Ligii Sfinte, domn al Ţării Româneşti, guvernator imperial al Transilvaniei şi stăpânitor al Moldovei, încurajat până atunci în acţiunile sale de papa Clement al VIII-lea şi de împăratul Rudolf al II-lea.
La 12 septembrie 1600, împăratul Rudolf al II-lea recunoştea lui Mihai Viteazul dreptul de a guverna pe viaţă Transilvania. Dar tot atunci situaţia sa alunecă spre declin. Pus în faţa revoltei nobililor maghiari din Transilvania, cu sprijinul generalului George Basta, Mihai este învins în bătălia de la Mirăslău (18/28 septembrie), pierzând astfel controlul Transilvaniei, în curând polonezii reiau stăpânirea Moldovei şi impun chiar şi în Ţara Românească un domn supus lor, pe Simion Movilă.
Obligat să ia calea pribegiei, Mihai îi scrie împăratului Rudolf al II-lea pentru a solicita ajutor şi azil pentru soţia şi fiul său. Deşi în anul următor, 1601, este primit în audienţă la Praga şi primeşte sprijinul cerut pentru acţiunea militară împotriva lui Sigismund Bathory în Transilvania şi Simion Movilă în Ţara Românească, Mihai devine un personaj incomod pentru imperiali, imprevizibil şi capabil să urmeze propriile interese.
La Arhivele Naţionale ale Românei se păstrează, în colecţia Microfilme Austria, copii ale scrisorilor, scrise în limba latină, identificate de istorici şi arhivişti români în arhivele din Viena, unele dintre ele fiind publicate în cadrul volumelor „Mihai Viteazul în conştiinţa europeană” în perioada 1982-1990.
20-21 septembrie 1600, Praga. Propunere şi rugăminte (Propositio et supplicatio) adresate de Mihai, voievodul Ţării Româneşti, către împăratul Rudolf al II-lea şi răspunsul acestuia. Documentele conţin informaţii despre împrejurările în care Mihai a cedat Transilvania, captivitatea sa, cererea de azil pentru fiul şi soţia sa, cererea unor cetăţi şi locuri: Chioar, Gheorghieni, Wecz, Timişoara.
Foto: Arhivele Naţionale ale Românei, colecţia Microfilme Austria, rola 202, cadrele 466-501, după originalele păstrate la Viena, Kriegsarchiv, Hofkriegs Kanzeleiarchiv, XV/5
Mai multe pentru tine...
