Scandalul amoros în Țara Românească. Vodă care și-a trimis la ospiciu nevasta, pentru a trăi cu amanta
Unul dintre cele mai mari scandaluri amoroase din istoria românilor a izbucnit la mijlocul secolului al XIX-lea, avându-i ca actori principali pe Vodă Bibescu și frumoasa spătăreasă Marițica Văcărescu. Domnitorul era atât de îndrăgostit de ea, încât a făcut lucruri inimaginabile.
În anul 1844, domnul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, divorța de soția sa Zoe Brâncoveanu, pentru a se putea căsători cu amanta sa Marițica Ghica.
Scandalul a fost uriaș, mai ales că, la rândul ei, Marițica Ghica era căsătorită și era mamă a patru copii.
În acea perioadă divorțul, mai ales pentru un domnitor, și în atari condiții, era o chestiune rușinoasă, aproape interzisă. Vodă Bibescu a fost însă în stare de lucruri greu de crezut pentru a se putea căsători cu amanta sa, contrar opiniei publice, contrar Adunării Boierești și chiar a Mitropolitului.
Situația era cu atât mai scandaloasă cu cât amanta se mutase în palatul lui Vodă, trăind împreună, în concubinaj, aproximativ patru ani.
Frumoasa boieroaică orfană luată sub aripa protectoare a Ghiculeștilor
Marițica Ghica, cea care i-a aprins călcâiele lui Vodă Bibescu, s-a născut în anul 1815, la București. Se numea de fapt Maria Văcărescu și provenea din ilustrul neam al boierilor Văcărești, aristocrați patrioți, poeți și oameni de cultură. Tatăl ei era Nicolae Văcărescu, iar bunicul său era ilustrul poet și boier patriot Ienăchiță Văcărescu. De altfel și Marițica avea talent literar.
Maria Văcărescu rămâne orfană și este luată sub aripa Ghiculeștilor. Marițica era de o frumusețe extraordinară, spun mărturiile vremii. Totodată era foarte inteligentă, dar și vanitoasă și ambițioasă, dorința ei din copilărie fiind să devină doamnă a țării.
În anul 1834 se căsătorește cu Costache Ghica, dintr-o puternică familie boierească, care a dat țării mai mulți domnitori.
Costache Ghica a fost perceput în epocă ca un incapabil, un dandy al vremurilor sale marcate de începuturile europenizării Principatelor Române. A fost numit însă spătar și colonel al milițiilor valahe, sub supravegherea rusă, în timpul domniei lui Alexandru al II-lea Ghica, fratele vitreg al lui Costache. De altfel, domnitorul Valahiei devine și naș al cuplului Marițica-Costache.
Marițica are patru copii cu Costache, dar lucrurile se schimbă radical atunci când în peisaj apare Gheorghe Bibescu, descendentul unui neam de boiernași de prin Gorj.
Marițica și-a lăsat bărbatul după ce a pierdut alegerile
Gheorghe Bibescu era fiul marelui vornic Dumitru Bibescu și al Catincăi Văcărescu. Gheorghe era foarte inteligent, fiind trimis șapte ani la studii la Paris, întorcându-se doctor în Drept. Nu era un tânăr arătos, din contră, dar se spune că de cele mai multe ori compensa prin inteligență și carismă. În plus, era foarte ambițios.
S-a căsătorit, pe la 24 de ani, cu Zoe Brâncoveanu, o tânără inteligentă și deosebit de cultă. Dar cel mai mult a cântărit averea prințesei Zoe. Era cea mai bogată femeie din Țara Românească. În plus, Gheorghe Bibescu era foarte apreciat de generalul Kiseleff, cel care reprezenta puterea protectoare rusă în Valahia.
Cu Gheorghe Bibescu, Zoe a avut numai puțin de șapte copii. Tânărul Bibescu era foarte ambițios și s-a folosit de relațiile sale, ale soției, de prietenia cu Kiseleff pentru a ajunge pe culmile carierei politice. O oportunitate se ivește atunci când sultanul îl dă jos de pe tron, pe Alexandru al II-lea Ghica.
Marițica, femeie ambițioasă îl îndeamnă pe Costache Ghica să se înscrie la alegerile din 1842-1843, pentru a ajunge domn în locul fratelui său vitreg.
Bibescu, cu toate influența, reușește să câștige alegerile, dar și să fie numit de sultan, drept domnitor al Țării Românești. Era primul domnitor român, după epoca fanariotă.
La încoronarea lui Bibescu, Marițica ar fi apărut la ceremonie în toată splendoarea. Gheorghe Bibescu s-a îndrăgostit iremediabil de superba prințesă valahă.
Și-a trimis nevasta la spitalul de nebuni pentru a putea trăi cu amanta
Deși era scandalos, având în vedere că cei doi iubiți erau căsătoriți și aveau, fiecare în parte, mai mulți copii, cu partenerii lor, Gheorghe Bibescu era atât de aprins după Marițica încât era în stare de orice. Inclusiv să-și trimită nevasta la ospiciu. Și nu fără motiv. La câțiva ani după căsătorie, Zoe Brâncoveanu a început să dea semne de alienare. Se îmbrăca în alb și mergea prin casă cu un buchet de flori în mână, schimbându-i-se brusc dispoziția, fără motiv. Specialiștii spun că avea o formă de tulburare bipolară.
Marițica, îndrăgostită la rândul ei, a cerut divorțul de Costache Ghica.
Deși Costache nu avea nimic împotrivă, obținerea divorțului era dificilă pentru că nu exista niciun motiv clar. La Bibescu lucrurile erau și mai complicate. Deși a cerut divorțul susținând că Zoe Brâncoveanu are probleme psihice, patriarhul Neofit, dar și Adunarea s-a opus, instigată de Ghiculeștii supărați de așa rușine pățită. Bibescu s-a răzbunat, înlocuindu-l pe Costache din funcția de spătar.
Cei doi, Marițica și Gheorghe Bibescu, au trăit patru ani ca amanți. Vodă Bibescu și-a trimis nevasta mai mult prin sanatorii, la Viena și Paris, pentru a putea trăi cu amanta chiar în Palatul Domnesc.
Scandalul era uriaș. Vodă Bibescu era puternic criticat mai ales de patriarh, dar și de boierii care spuneau că strică renumele țării. La rândul ei, Marițica era ignorată de toate doamnele din înalta societate. Mai mult amanta va naște un copil lui Bibescu, fiind trimisă să nască în Germania.
A cheltuit o avere, a mituit otomani, a schimbat Mitropoliți, numai pentru Marițica
Vodă Bibescu era efectiv înebunit după Marițica. Și nimic nu părea să-l poată opri din a se căsători cu ea. Din cauza problemelor cu Mitropolitul Neofit, Gheorghe Bibescu cere dezlegare de la Patriarhia Ecumenică. Patriarhul Ecumenic a refuzat, la rândul lui, acordarea divorțului. Bibescu i-a mituit pe otomani și l-a schimbat până și pe Mitropolit.
Meletie al III-lea, cel numit cu mita dată de Bibesc,u i-a dat în cele din urmă dezlegarea căsătoriei.
În 1845, Gheorghe Bibescu s-a putut căsători cu Marițica. Nunta a avut loc pe 9 septembrie 1845, la Focșani. A fost o nuntă fastuoasă, pentru care s-a cheltuit mult.
Se spune că Marițica ajunsă doamnă a Țării Românești le-a plătit cu vârf și îndesat umilința încasată de la doamnele din înalta societate.
Vodă Bibescu nu avea să stea mult pe tron. Forțat de împrejurările din 1848 să plece, Gheorghe Bibescu și Marițica fug la Viena, apoi se stabilesc, în exil, la Paris.
Căsătoria lor avea să dureze 15 ani. Marițica moare, de cancer, la vârsta de 44 de ani.
