┼×ampania regilor Rom├óniei: Care a fost cel mai popular spumant rom├ónesc din prima jum─âtate a secolului XX jpeg

┼×ampania regilor Rom├óniei: Care a fost cel mai popular spumant rom├ónesc din prima jum─âtate a secolului XX

Istoria celei mai populare ╚Öampanii rom├óne╚Öti a primei jum─ât─â╚Ťi a veacului al XX-lea este de-a dreptul frapant─â! Paradoxal, de istoria moderniz─ârii Rom├óniei este legat─â ╚Öi povestea ╚Öampaniei!

C├ónd domnitorul Carol I a venit ├«n Rom├ónia ├«n 1866, spa╚Ťiul acesta era un melanj de Orient fanariot ╚Öi insule de Europ─â. De aceea, Carol I, secondat de liberalii lui Ion C. Br─âtianu, a patronat procesul de modernizare pe parcursul lungii sale domnii. ├Än ╚Ťar─â au venit, r├ónd pe r├ónd, numero╚Öi speciali╚Öti ╚Öi firme din Occident ╚Öi nu numai. Hohenzollernul de la Bucure╚Öti era o garan╚Ťie c─â afacerile ╚Öi vie╚Ťile lor vor fi protejate.

Printre numero╚Öii antreprenori ╚Öi investitori, ca s─â utiliz─âm terminologia prezentului, care au ales s─â r─âspund─â chem─ârilor lui Carol I s-au aflat ╚Öi c├ó╚Ťiva sa╚Öi din Bra╚Öov care apar╚Ťineau unor familii cu oarecare stare ╚Öi care au decis s─â vin─â ╚Öi s─â fac─â afaceri ├«n t├ón─ârul stat rom├ón. A contat ╚Öi faptul c─â, la 1879, Bra╚Öovul era deja legat de Bucure╚Öti printr-o linie de cale ferat─â care permitea deplasarea m─ârfurilor cu rapiditate. Numai negustorii bra╚Öoveni ╚Ötiau c├ót lobby f─âcuser─â ├«nc─â de prin 1850 pentru aceast─â leg─âtur─â vital─â pentru afacerile lor...

  Odat─â cu crearea Domeniilor Coroanei, cu ridicarea ╚Öi inaugurarea Castelului Pele╚Ö ╚Öi cu prezen╚Ťa familiei regale la Sinaia au ap─ârut o mul╚Ťime de oportunit─â╚Ťi. Regele Carol I a f─âcut un pas vizionar: a concesionat unor cet─â╚Ťeni str─âini zeci de hectare din domeniul regal cuprins ├«n zona Sinaia-Predeal, ├«n schimbul unor chirii modice. Ace╚Öti str─âini veneau ├«n Vechiul Regat cu capital, tehnologii ╚Öi cu ╚Ötiin╚Ťa utiliz─ârii instrumentelor moderniz─ârii. Ei aveau s─â-i ├«nve╚Ťe pe rom├óni, s─â-i ├«ncurajeze s─â participe la crearea unei economii na╚Ťionale puternice.

├Än plus, o fereastr─â de oportunitate politic─â ╚Öi legislativ─â ÔÇô r─âzboiul vamal dintre Rom├ónia ╚Öi Austro-Ungaria ╚Öi Legea de ├Äncurajare a Industriei Na╚Ťionale au reprezentat ra╚Ťiunile pentru care o m├ón─â de sa╚Öi din Bra╚Öov au ales s─â se mute ├«n Vechiul Regat ╚Öi s─â ├«nceap─â de pe la 1880 o serie de afaceri. Fra╚Ťii Carol ╚Öi Samuel Schiel, Peter Scheeser, fra╚Ťii Wilhelm, Heinrich ╚Öi Ludwig Rhein, Carl Ganzert au fost bra╚Öovenii care au r─âspuns chem─ârii lui Carol I, intuind c─â afacerile lor vor ├«nflori.

Satul Azuga la începutul secolului XX

Azuga 1901 jpg jpeg

Ace╚Öti ├«ntreprinz─âtori curajo╚Öi au venit ╚Öi s-au a╚Öezat ├«n principal la Azuga. Ce era Azuga pe la 1886? Un loc care unui Ovidiu modern i-ar fi ad├óncit depresia! C─âtunul era ├«nconjurat doar de p─âduri ╚Öi animale s─âlbatice care mi╚Öunau ├«n jurul celor 10-20 de case aflate aici. Pentru sa╚Öii bra╚Öoveni, Azuga avea s─â fie instrumentul elocvent care proba ├«nsu╚Öirile pozitive pentru care etnicii germani erau at├ót de admira╚Ťi ├«n ╚Ťara noastr─â. ├Än doar dou─â decenii, se ╚Ötia ╚Öi la Paris de satul cel mai industrializat al Regatului Rom├óniei. Nu ├«nt├ómpl─âtor, ├«ntr-o bro╚Öur─â din 1910, profesorul Nicolae Basilescu spunea despre Azuga c─â este ÔÇ×un Manchester al Rom├ónieiÔÇŁ, o onorant─â compara╚Ťie cu Manchesterul care, dintr-o mic─â a╚Öezare, devenise la ├«nceputul secolului al XIX-lea un mare centru urban gra╚Ťie av├óntului industriei textile.

De departe cei mai ├«nsemna╚Ťi membri ai acestei veritabile colonii germane aveau s─â fie fra╚Ťii Wilhelm August, Heinrich Daniel ╚Öi Ludwig Rhein, care au creat un adev─ârat imperiu industrial ╚Öi financiar. Una dintre cele mai mari fabrici de postav din ╚Ťar─â, ridicat─â la 1886, apoi o fabric─â de mobil─â, un depozit de vinuri ├«nfiin╚Ťat ├«n 1892 ╚Öi transformat ├«n jurul anului 1902 ├«n fabric─â de ╚Öampanie, o fabric─â de bere inaugurat─â la ├«nceputul secolului al XX-lea au reprezentat contribu╚Ťia fra╚Ťilor Rhein ├«n cadrul procesului de industrializare a ╚Ť─ârii din vremea primei mari moderniz─âri a Rom├óniei.

Wilhelm August Rhein (1847-1923), cel mai mare dintre fra╚Ťi, a fost ╚Öi cel care a deschis drumul familiei spre Vechiul Regat. Atestat─â ├«n Transilvania ├«nc─â din veacul al XVII-lea, familia Rhein era una de me╚Öteri post─âvari. La 1882, Wilhelm Rhein figura ├«n actele Camerei de Comer╚Ť ╚Öi Industrie din Bra╚Öov ca fiind proprietar al unei fabrici de postav. El ╚Öi-a sporit averea prin c─âs─âtoria cu Wilhelmine Scheeser, care provenea tot dintr-o familie de post─âvari. De altfel, ├«mpreun─â cu familia Scheeser, Wilhelm Rhein avea s─â ├«nfiin╚Ťeze Fabrica de postav de la Azuga ├«n anul 1886, ├«nchiz├ónd fabrica de la Bra╚Öov ╚Öi mut├ónd afacerea principal─â a familiei ├«n Vechiul Regat.

├Än 1892, Wilhelm Rhein ob╚Ťinea cet─â╚Ťenia rom├ón─â ╚Öi ├«n c├ó╚Ťiva ani avea s─â devin─â cel mai ├«nsemnat industria╚Ö de pe Valea Prahovei, un om foarte bogat cu afaceri ╚Öi ├«n Bra╚Öov, apreciat de comunitatea de germani din administra╚Ťia regal─â ╚Öi de ├«nsu╚Öi Regele Carol I care, de altfel, l-a decorat pe Wilhelm Rhein, dar ╚Öi pe fra╚Ťii s─âi, ├«n semn de apreciere pentru contribu╚Ťia la dezvoltarea ╚Ť─ârii.

Regele Carol I al României (cu chipiu alb) și Arhiducele Franz-Ferdinand al Austro-Ungariei (dreapta)

Regele Carol Franz Ferdinand jpg jpeg

Despre Regele Carol I se vorbe╚Öte adeseori ca fiind promotor al moderniz─ârii, ╚Öi mai pu╚Ťin de calitatea sa de ÔÇ×participantÔÇŁ la acest proces. Dincolo de Domeniile Coroanei ╚Öi de organizarea acestora ca o veritabil─â institu╚Ťie-model, cum a definit-o Nicolae Noica ├«ntr-una dintre lucr─ârile domniei sale, suveranul, prin intermediul secretarului s─âu personal, Louis Basset, a sprijinit procesul de industrializare a ╚Ť─ârii prin investirea ├«n fabricile sa╚Öilor de la Azuga, cump─âr├ónd ac╚Ťiuni din banii proprii la fabricile de postav, bere ╚Öi ╚Öampanie. Astfel, familia regal─â va r─âm├óne legat─â de industria de la Azuga p├ón─â la abdicarea Regelui Mihai. ├Än mod evident, regele a oferit nu doar o sum─â de bani, ci un uria╚Ö capital de ├«ncredere ├«n afacerile familiei Rhein, iar aceast─â ├«ncredere i-a fost r─âspl─âtit─â ╚Öi, mai ales, confirmat─â.

La 1900, vinul Rhein uime╚Öte Parisul, iar Depozitul de vinuri al fra╚Ťilor Rhein devine Furnizor al Cur╚Ťii Regale

La c├ó╚Ťiva ani dup─â pornirea fabricii de postav, Wilhelm Rhein a realizat c─â pe fundalul dezvolt─ârii industriei ╚Öi turismului pe Valea Prahovei era nevoie ╚Öi de un centru care s─â produc─â ╚Öi s─â distribuie b─âuturi alcoolice pentru restaurantele, cantinele ╚Öi c├órciumile din zon─â, care deveneau tot mai numeroase. Peste 1.500 de muncitori ╚Öi alte c├óteva sute de turi╚Öti reprezent├ónd elita ╚Ť─ârii erau clien╚Ťi siguri ╚Öi bun-platnici. A╚Öa c─â a ├«nfiin╚Ťat un depozit de vinuri. Activitatea se baza pe cump─ârarea de struguri de la podgoriile din zona Dealul Mare, dar ╚Öi de vin de la podgoreni, pe care apoi ├«l prelucra la Azuga.

Depozitul de vinuri s-a dovedit a fi o afacere profitabil─â, chiar dac─â ├«n acei ani filoxera f─âcuse ravagii ├«n viile din Rom├ónia. Cei mai afecta╚Ťi erau proprietarii r─âma╚Öi f─âr─â surse de venit ╚Öi care trebuiau s─â g─âseasc─â bani ca s─â replanteze podgoriile atinse de filoxer─â, iar marii c├ó╚Ötig─âtori erau intermediarii, cei care cump─ârau struguri ╚Öi vinuri ╚Öi le vindeau apoi ├«n toat─â ╚Ťara. Pentru Wilhelm ╚Öi Heinrich Daniel Rhein, implicarea ├«n producerea ╚Öi comercializarea de vinuri sub marca Rhein a reprezentat o ╚Öcoal─â care avea s─â le fie util─â ├«n demersul de producere a primei ╚Öampanii rom├óne╚Öti.

Un pas care avea s─â se dovedeasc─â a fi decisiv pentru afacerea cu vinuri l-a reprezentat participarea cu c├óteva sortimente de vinuri Rhein la Expozi╚Ťia Universal─â de la Paris din 1900. Al─âturi de vinurile aduse de proprietarii de podgorii ╚Öi de produc─âtorii din Rom├ónia, printre vinurile premiate la 1900 la Paris s-au num─ârat ╚Öi sortimentele de vin alb, ro╚Öu ╚Öi muscat din recoltele 1894 ╚Öi 1896, produse sub marca Rhein. O onorant─â medalie de bronz era oferit─â vinurilor Rhein&Cie din micul s─âtuc de la Azuga, unde vinurile erau transportate cu c─âru╚Ťele a╚Öa cum se obi╚Önuia ├«n vremurile de demult. Fra╚Ťii Rhein aveau de ce s─â fie mul╚Ťumi╚Ťi, inclusiv fabrica de postav Rhein&Scheeser primise medalii ╚Öi recompense la Paris.

Reclam─â la ╚Öampaniile produse de Rhein & CIE Azuga ap─ârut─â ├«n revista ÔÇ×FurnicaÔÇť ├«nainte de intrarea Rom├óniei ├«n Primul R─âzboi Mondial

reclama sampanie furnica jpg jpeg

Suntem ├«n anii ├«n care tot ceea ce era apreciat ori produs ├«n Fran╚Ťa se bucura de un prestigiu aparte ├«n spa╚Ťiul rom├ónesc. Iat─â de ce, dup─â premierea de la Paris, vinurile Rhein ├«ncep s─â fie tot mai cerute. ├Än 23 noiembrie 1904, prin brevetul nr. 538, firma Rhein&Co Depozit ╚Öi Comer╚Ť de vinuri la Azuga devenea ÔÇ×Furnizor al Cur╚Ťii RegaleÔÇŁ, o recunoa╚Ötere ├«n plus pentru calitatea produselor ╚Öi munca fra╚Ťilor Rhein, iar acest onorant titlu a fost p─âstrat de firma Rhein p├ón─â ├«n 1947, c├ónd Regele Mihai a fost for╚Ťat s─â abdice. A fi furnizor al Cur╚Ťii Regale ├«nsemna, conform Regulamentului de acordare, c─â de╚Ťin─âtorul titlului ÔÇ×prin capacitate ╚Öi moralitate ╚Öi-au dob├óndit un nume nep─âtat ╚Öi o reputa╚Ťie ├«n specialitatea lorÔÇŁ. ├Än noiembrie 1905, ├«n cadrul Expozi╚Ťiei Coloniale de la Londra, vinurile Rhein de la Azuga erau recompensate cu medalia de aur. O nou─â ╚Öi prestigioas─â recunoa╚Ötere.

Lupta pentru titlul de ÔÇ×prima ╚Öampanie rom├óneasc─âÔÇŁ 

Consolidarea burgheziei din spa╚Ťiul urban ╚Öi apeten╚Ťa tot mai crescut─â pentru ╚Öampanie a societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti au condus ├«nc─â din ultimele decenii la ├«ncerc─ârile unor podgoreni de a produce propria ╚Öampanie. ├Än mod evident, lipsa capitalului, a unor speciali╚Öti, a contactelor cu str─âin─âtatea ╚Öi implicit a leg─âturilor cu unii dintre furnizorii din domeniu, precum ╚Öi infrastructura rutier─â ╚Öi feroviar─â deficitar─â s-au dovedit piedici colosale pentru viabilitatea oric─ârei ini╚Ťiative ├«n acest sens.

Ca s─â po╚Ťi s─â produci ╚Öampanie ├«n Rom├ónia ├«nceputului veacului al XX-lea aveai nevoie de bani, utilaje, speciali╚Öti din Fran╚Ťa sau din Germania, ambalaje, mijloace de transport, depozit adecvat pentru stocare, reclam─â ├«n ziare, cunoa╚Öterea unei limbi str─âine ÔÇô pentru c─â mul╚Ťi dintre cei afla╚Ťi pe lan╚Ťul de distribu╚Ťie, produc╚Ťie de utilaje ╚Öi componente diverse erau str─âini. ├Än plus, orice ├«ntreprinz─âtor avea nevoie ╚Öi de un nume care s─â de╚Ťin─â ├«n spatele s─âu o familie cu un capital de ├«ncredere ╚Öi o soliditate financiar─â.

 La 1900, ├«ncuraja╚Ťi de efervescen╚Ťa din jurul industriei de b─âuturi alcoolice, de poten╚Ťialul de cre╚Ötere a domeniului, Wilhelm ╚Öi Heinrich Rhein s-au implicat ├«n ridicarea unei Fabrici de Bere la Azuga, ├«n care familia regal─â avea s─â fie ac╚Ťionarul cu cele mai multe ac╚Ťiuni. Tot ├«n aceea╚Öi perioad─â, fra╚Ťii Rhein pun ╚Öi bazele primei mari fabrici de ╚Öampanie din Rom├ónia Vechiului Regat. ├Än primul r├ónd, a fost realizat─â o pivni╚Ť─â (func╚Ťional─â ╚Öi azi, aici depozit├óndu-se ╚Öi acum ╚Öampania Rhein), care era o adev─ârat─â minune a tehnicii inginere╚Öti a vremii. Ridicat─â din piatr─â ╚Öi c─âr─âmid─â, pivni╚Ťa principal─â avea o lungime de 85 de metri ╚Öi o l─â╚Ťime de 17 metri, iar sistemul de ventila╚Ťie era realizat prin intermediul a 10 canale ╚Öi a 27 de ventilatoare zidite ├«n bolt─â.

ÔÇ×Recep╚Ťia vinului lini╚Ötit pentru produc╚Ťia de spumantÔÇť, la PIvni╚Ťele Rhein

vin jpg jpeg

Pivni╚Ťa ├«n sine era o proiec╚Ťie a afacerii, ├«ntruc├ót a fost g├óndit─â s─â fie un spa╚Ťiu de depozitare cu o capacitate care s─â permit─â producerea ╚Öi stocarea ├«ntregii cantit─â╚Ťi de ╚Öampanie care putea fi consumat─â ├«n Vechiul Regat. Al doilea pas ├«nsemnat a fost acela de a aduce utilaje, de a contracta produc─âtori de sticle, de staniol, de dopuri ╚Öi mecanisme pentru ├«ncapsularea acestora, apoi tipografii care s─â tip─âreasc─â etichete, ateliere care s─â produc─â l─âzi ╚Öi cutii pentru transportul ╚Öampaniei. Niciun detaliu nu a fost neglijat ├«n acest sens. Fra╚Ťii Rhein au c─âl─âtorit ├«n Germania ╚Öi ├«n Fran╚Ťa, unde s-au informat asupra procesului de produc╚Ťie, au ├«ncheiat contracte de livrare de sticle, staniol, dopuri, utilaje cu firme ├«n special din Germania, de asemenea, au recrutat ╚Öi un ÔÇ×maestru pentru fabrica de ╚ÖampanieÔÇŁ, ├«n persoana lui Gotfried Eber, care a lucrat aici p├ón─â ├«n 1905, fiind ├«nlocuit, cel mai probabil ├«n acela╚Öi an, cu Wilhelm Mott, viitorul concurent din perioada interbelic─â. Acest demers legat de materiile prime ╚Öi de personalul calificat din str─âin─âtate ar─âta preocuparea pentru calitate a fra╚Ťilor Rhein, care doreau ca produsul lor s─â fie egalul celor din Occident.

├Än octombrie 1902, ├«n Pivni╚Ťele Rhein au fost depozitate 40.000 de sticle, primul tiraj industrial de ╚Öampanie produs ├«n Rom├ónia. ┼×ampania era denumit─â ÔÇ×Rhein SecÔÇŁ ╚Öi avea s─â intre pe pia╚Ť─â ├«ncep├ónd cu luna octombrie a anului 1905. Metoda de ob╚Ťinere a ╚Öampaniei era cea numit─â ÔÇ×champenoiseÔÇŁ, care presupunea, printre altele, o lung─â perioad─â de stocare, iar pe durata timpului petrecut ├«n pivni╚Ťe, sticlele erau supuse unor opera╚Ťiuni periodice etc.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×┼×ampania regilor. Rom├óniei. Istoria celei mai populare ╚Öampanii rom├óne┼čti din prima jum─âtate a secolului XXÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 37 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 23 decembrie 2021 - 25 martie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

HS 37 jpg jpeg