Royal Navy, o mare putere naval─â subminat─â de deciziile conduc─âtorilor jpeg

Royal Navy, o mare putere naval─â subminat─â de deciziile conduc─âtorilor

Marea Britanie a fost st─âp├óna de necontestat a apelor dup─â ├«nfr├óngerea flotei lui Napoleon Bonaparte. Germanii au ├«ncercat s─â conteste acest lucru ├«n prima conflagra╚Ťie mondial─â, dar for╚Ťa tunurilor livrate de firma Krupp n-a fost suficient─â pentru a sparge blocada impus─â de Royal Navy. M─âcelul european n-a decis ├«ns─â cine este st─âp├ónul lumii ╚Öi trebuia s─â fie o nou─â curs─â a ├«narm─ârii ├«n ceea ce s-a numit perioada interbelic─â. 

A fost o perioad─â de relativ─â lini╚Öte prin arsenale, dar comenzile au ├«nceput s─â curg─â din 1926 ╚Öi nu mai era cale de ├«ntors spre pace. Trebuia o simpl─â sc├ónteie ╚Öi a venit la 1 septembrie 1939. Omenirea ├«nc─â nu b─ânuia cu ce se ocupau politicienii atunci c├ónd nu promiteau minciuni ├«n public despre fericire ╚Öi prosperitate. Erau numai lapte ╚Öi miere ╚Öi promiteau solu╚Ťii pentru eliminarea consecin╚Ťelor Marii Crize Economice.

Marinele de r─âzboi erau fundamentale ├«n secolul al XX-lea pentru a ob╚Ťine prestigiu ╚Öi pentru a controla rutele comerciale aduc─âtoare de venit. V├ónz─ârile de armament sofisticat aduceau venituri frumoase firmelor specializate ├«n produc╚Ťia de unelte ale mor╚Ťii. Chiar dac─â diploma╚Ťii tot discutau despre m─âsuri de dezarmare, politicienii hot─ârau s─â taie numai ceea ce era uzat moral ╚Öi fizic pentru a face loc ma╚Öinilor noi ╚Öi mai devastatoare. 

Cuirasatul, o nav─â protejat─â cu straturi groase din o╚Ťel ╚Öi cu tunuri puternice, r─âm├ónea nava capital─â, cea care putea s─â nimiceasc─â orice plutea pe valuri ╚Öi conta cine are proiectilul cel mai mare ╚Öi mai performant. Marea Britanie avea constructori buni, dar calibrul 406 mm a pus probleme tehnice deosebite ╚Öi s-a luat decizia adopt─ârii unei arme de 356 mm. Era periculoas─â ca orice ma╚Öin─ârie militar─â ╚Öi un proiectil a provocat avarii grave cuirasatului Bismarck, dar factorii de decizie din marin─â ╚Öi politic─â au comis o eroare fundamental─â ╚Öi au ├«ngropat prestigiul imperiului pentru totdeauna. 

Este interesant de observat c─â exista deja modelul de calibrul 381 mm ce se afirmase ├«n prima conflagra╚Ťie mondial─â ╚Öi silise partea german─â s─â nu ias─â la o confruntare decisiv─â. Se putea moderniza gura de foc ╚Öi calitatea proiectilului. Normal c─â se putea lucra la sistemele de ochire optice ╚Öi la cele de calculare a traiectoriilor. 

SUA a pariat ├«ns─â pe tunurile de calibrul 406 mm ╚Öi proiectilele erau net superioare celor engleze╚Öti. O ╚Ťint─â putea s─â fie atins─â de un obuz ce avea o mas─â de 1.225 kg ╚Öi este evident c─â amiralii nici nu se g├óndeau s─â compare acest mijloc de distrugere cu cel de 721 kg. Este interesant c─â Londra avea muni╚Ťie de 879 kg, dar a ales s─â parieze pe cea mai u╚Öoar─â. 

Este greu de ├«n╚Ťeles de ce s-a luat o astfel de decizie din moment ce chiar prima variant─â de tun de calibrul 406 mm avea proiectile perforante cu o mas─â de 957,1 kg ╚Öi m─âcar aceast─â caracteristic─â era cunoscut─â speciali╚Ötilor navali. Decizia construirii cuirasatelor din clasa King George V (foto susa fost una corect─â pentru a domina apele europene, dar Londra ├«nclina steagul ├«n fa╚Ťa fostei colonii. Pierderile produse de for╚Ťele germane ├«n r├óndurile Royal Navy au accelerat ascensiunea marinei militare americane la primul loc mondial f─âr─â s─â mai fie nevoie s─â se mai calculeze for╚Ťa noilor nave ce se aflau ├«n ╚Öantiere. Oceanul Atlantic era ├«n posesia noului imperiu maritim.

HMS Duke of York gunners A 021168 jpg jpeg

Cursa pentru tridentul lui Neptun se ducea ├«n trei, SUA, Japonia ╚Öi Marea Britanie, dar Londra a pariat gre╚Öit ╚Öi a deschis drumul Washington-ului spre st─âp├ónirea m─ârilor. Se poate spune c─â imperiul asiatic a venit ├«n competi╚Ťie cu gurile de foc de calibrul 457 mm de pe cuirasatele Musashi ╚Öi Yamato

Corect, dar acestea au intrat t├órziu ├«n dotare, abia ├«n anul 1942, ╚Öi erau pu╚Ťine ├«n raport cu nevoile flotei. Dac─â se mi╚Öcau cet─â╚Ťile plutitoare pe lungile distan╚Ťe oceanice, ├«nghi╚Ťeau prea mult petrol ╚Öi afectau cantit─â╚Ťile necesare celorlalte unit─â╚Ťi ale marinei ╚Öi avia╚Ťiei. Celelalte zece nave definite drept cuirasate erau moderne numai ├«n propor╚Ťie de 20% ╚Öi este greu de ├«n╚Ťeles ce c─âutau niponii ├«n lupta mondial─â cu o astfel de dotare. Au fost suficiente dou─â confrunt─âri artileristice (Guadalcanal ╚Öi Leyte) pentru ca marina nipon─â de nave blindate s─â devin─â istorie ╚Öi poate atunci amiralii au ├«n╚Ťeles cu ce for╚Ťe metalurgice ╚Öi chimice s-au confruntat. 

Cuirasatele uria╚Öe n-au fost utile nici ├«n lupta cu avia╚Ťia prin faptul c─â aveau o artilerie antiaerian─â pu╚Ťin performant─â. Capitolul proiectare a fost deficitar ├«n arhipelagul nipon din cauz─â c─â nu exista concuren╚Ťa s─âlbatic─â dintre firme pentru ob╚Ťinerea contractelor de stat.

Un alt mic detaliu ar fi trebuit s─â dea de g├óndit proiectan╚Ťilor britanici: turelele nu asigurau o mobilitate a tunurilor pe ╚Ťint─â. USS North Carolina (foto jos) avea o vitez─â dubl─â de rotire a celor trei piese de artilerie dintr-o turel─â ╚Öi acestea puteau fi ridicate mai repede pentru a cre╚Öte b─âtaia. Caracteristicile au fost men╚Ťinute la toate navele americane cuirasate ╚Öi erau esen╚Ťiale pentru urm─ârirea unei ╚Ťinte mobile din r─âzboiul naval. Nici m─âcar navele germane Bismarck ╚Öi Tirpitz nu se descurcau mai bine ├«n condi╚Ťiile folosirii unor guri de foc mai u╚Öoare. Nici tab─âra nipon─â n-a reu╚Öit s─â proiecteze instala╚Ťiile de for╚Ť─â performante pentru manevrarea eficient─â a turelelor ╚Öi a tunurilor.

1024px USS North Carolina NYNY 11306 6 46 jpg jpeg

US Navy a devenit regina apelor pentru c─â adversarii n-au ales ceva puternic ╚Öi u╚Öor de produs ├«n serie. For╚Ťa tunurilor grele a fost dublat─â de eficien╚Ťa portavioanelor ╚Öi concuren╚Ťa n-a mai avut vreo ╚Öans─â p├ón─â-n zilele noastre. Uniunea Sovietic─â a ├«ncercat s─â se prind─â ├«n competi╚Ťie ╚Öi a tocat o avere pe vapoare pu╚Ťine ╚Öi net inferioare calitativ. 

Iosif Stalin a ├«ncercat s─â copieze cuirasatele americane cu tunuri de calibrul 406 mm ╚Öi acestea au fost introduse ├«n produc╚Ťia de serie ├«nainte de atacul german din iunie 1941. Lovitura Panzerelor a fost devastatoare ╚Öi niciodat─â nu s-a mai reu╚Öit revenirea din ╚Öoc. Liderul de la Kremlin a pl─ânuit dup─â 1945 lansarea unor vapoare dotate cu piese de calibrul 305 mm, dar nici acestea n-au mai fost finisate. Nu este de mirare c─â nu s-a dat ordinul pentru ├«nceperea unui nou r─âzboi pentru realizarea revolu╚Ťiei mondiale. Acum s-a prins ├«n hor─â China ╚Öi nu este de mirare de ce toac─â resursele subsolului cu o energie demn─â de o cauz─â mai bun─â. Obiectivul utopic de revolu╚Ťie mondial─â a r─âmas ├«n creierul liderilor comuni╚Öti ╚Öi a╚Öa o s─â fie ├«n veacul vecinilor. Omul este condamnat s─â fie ve╚Önic rob al maniilor induse de mor╚Ťi.

Londra n-a mai avut creiere vizionare la nivel planetar, ci energiile au fost absorbite pe problemele europene ╚Öi declan╚Öarea r─âzboiului ├«n 1939 a ├«nsemnat sf├ór╚Öitul vizibil al dinozaurului ce controlase resursele planetei ├«n secolul al XIX-lea. Nici portavioanele n-au fost proiectate corect ╚Öi competi╚Ťia a fost pierdut─â ╚Öi la acest capitol care implica resurse materiale peste puterile statului insular.