Românism sau europenism? gif

Românism sau europenism?

A.    Ortodoxism ╚Öi anti-europenismÔÇö Nichifor Crainic, Sensul tradi╚Ťiei

[ÔÇŽ] Romanticii afirmau poporul ╚Öi legenda na╚Ťionalp─â ÔÇ×intelectuali╚ÖtiiÔÇť t─âg─âduiesc poporul ╚Öi ├«╚Öi fac din legenda latinist─â argumentul anex─ârii lor la cultura francez─â. Ceea ce ei numesc europenism, nu e dec├ót fran╚Ťuzism;ceea ce ei numesc intelectualism ╚Öi ra╚Ťionalism, nu e dec├ót adaptarea la o anumit─â direc╚Ťie din cultura francez─â ╚Öi totdeodat─â abdicarea de la autohtonism. [ÔÇŽ]

nichifor crainic jpg jpeg

Dac─â menirea poporului rom├ónesc este aceea de a crea o cultur─â dup─â chipul ╚Öi asem─ânarea lui, afirma╚Ťia aceasta implic─â ╚Öi solu╚Ťia unei orient─âri. Cine preconizeaz─â orientarea spre Occident roste╚Öte un non-sens. Orientarea cuprinde ├«n sine cuv├óntul Orient ╚Öi ├«nseamn─â ├«ndreptarea spre Orient, dup─â Orient. Altarele se a╚Öeaz─â spre Orient, icoanele c─âminului se a╚Öeaz─â pe peretele dinspre Orient, ╚Ť─âranul c├ónd se ├«nchin─â pe c├ómp se ├«ntoarce spre Orient. Zicala spune pretutindeni c─â lumina vine de la R─âs─ârit. ╚śi cum noi ne afl─âm geografic ├«n Orient ╚Öi cum, prin religia ortodox─â, de╚Ťinem adev─ârul luminii r─âs─âritene, orientarea noastr─â nu poate fi dec├ót spre Orient, adic─â spre noi ├«n╚Öine, spre ceea ce suntem prin mo╚Ötenirea de care ne-am ├«nvrednicit.

Mo╚Ötenim un p─âm├ónt r─âs─âritean, mo╚Ötenim p─ârin╚Ťi cre╚Ötini ÔÇö soarta noastr─â se cuprinde ├«n aceste date geo-antropologice. [ÔÇŽ] Pe linia acestei directive a tradi╚Ťiei autohtone ÔÇ×G├óndireaÔÇť mo╚Ötene╚Öte ÔÇ×Sem─ân─âtorulÔÇť. Dou─â idei principale se desfac din mi╚Öcarea sem─ân─âtorist─â:ideea istoric─â ╚Öi ideea folkloric─â. Genialul animator al mi╚Öc─ârii ├«i prescria un scop precis fa╚Ť─âde care nu admitea discu╚Ťie:unitatea politic─â a rom├ónilor. [ÔÇŽ]

Acelui care va scrie o filozofie a istoriei noastre, ortodoxia ├«i va da cheia ├«n╚Ťelesului acestei istorii. [ÔÇŽ].

(Chimet, IV, p.169ÔÇô179)

B.    Critica ortodoxismului ╚Öi ap─ârarea europenismuluiÔÇö preciz─ârile publicate de Mihai Ralea ├«n revista ÔÇ×KalendeÔÇť (1929)

Preciz─âri

Intelectualism, ortodoxism, misticism:cuvinte ╚Öi formule noi pentru realit─â╚Ťi vechi. Acum dup─â r─âzboi vechea disput─â se formuleaz─â ├«ntre ortodoxism tradi╚Ťionalist ╚Öi europenism progresiv. Defini╚Ťia fenomenului specific rom├ónesc nu st─â, la noi, ├«n trecut. N-o putem g─âsi pe calea tradi╚Ťionalismului. Suntem cu to╚Ťii de acord c─â n-am tr─âit ├«nc─â momentul na╚Ťional culminant, c─â trecutul nostru e impur ╚Öi ├«nstr─âinat ╚Öi c─â a╚Ötept─âm realizarea noastr─â sufleteasc─â integral─â de la viitor. Rom├ónismul, adic─â ceea ce e particular, unic rom├ónesc, nu e f─âcut, nu e ├«nchegat ├«nc─â, ci cu o formul─â bergsonian─â, e pe cale de a se face. E ├«nc─â ├«n acea devenire care se dibuie╚Öte, se caut─â pe sine. [ÔÇŽ]

Ralea jpg jpeg

Numai prin cultivarea formelor superioare suflete╚Öti, prin ad─âparea la culturile apusului vom crea cultura rom├óneasc─â, adic─â instrumentul de percep╚Ťie, care s─â ne indice, s─â ne spue cine ╚Öi ce suntem. Specific na╚Ťional f─âr─â con╚Ötiin╚Ť─â╚Öi f─âr─â ra╚Ťiune nu e posibil. ├Änt├ói s─â ne cultiv─âm ╚Öi pe urm─â ne vom ├«n]elege. Adic─â ne vom ├«n╚Ťelege pe m─âsur─â ce ne vom crea. Specificitatea na╚Ťional─â e o oper─â de desprindere, iar percep╚Ťia diferen╚Ťierii nu se poate ob╚Ťine dec├ót prin ra╚Ťiune. ├Äncep├ónd a fi buni europeni, vom sf├ór╚Öi prin a fi buni rom├óni ÔÇö Rom├ónismul se ├«nva╚Ť─âprin europenism. [ÔÇŽ] Suprim├ónd ├«ns─â orice posibilitate de evolu╚Ťie cultural─â, orice tentativ─â de civilizare, scobor├óndu-ne din contra ├«n jos, c─âtre faza instinctului, a animaliz─ârii cresc├ónde, a obscurantismului triumf─âtor, vom ├«neca ├«n ├«ntuneric amorf orice veleitate de distinc╚Ťiune na╚Ťional─â. Misticismul, cu formula lui rom├óneasc─â recent─â, ortodoxismul, suprim─â compara╚Ťiile paralele, individualiz─ârile, contopind totul ├«n neant.

(Chimet, IV, p. 317ÔÇô318)

Preluat din Bogdan Murgescu, Istoria României în texte, Editura Corint, 2001