Rom├ónia, o piedic─â ├«n calea instituirii ÔÇ×dictaturii proletariatuluiÔÇŁ ├«n ├«ntreaga Europ─â jpeg

Rom├ónia, o piedic─â ├«n calea instituirii ÔÇ×dictaturii proletariatuluiÔÇŁ ├«n ├«ntreaga Europ─â

Lenin, ca ╚Öi Tro╚Ťki, dar nu ca Stalin mai t├órziu, consider─â c─â regimul bol╚Öevic nu va supravie╚Ťui ├«n Rusia dac─â nu se instituie ├«n ├«ntreaga Europ─â, ├«n special ├«n Germania, ÔÇ×dictatura proletariatuluiÔÇŁ. Adep╚Ťi convin╚Öi ai ÔÇ×revolu╚Ťiei permanenteÔÇŁ, cei doi lideri bol╚Öevici preconizau, pur ╚Öi simplu, aruncarea Europei ├«n aer.

Condi╚Ťiile le erau deosebit de prielnice, haosul de dup─â r─âzboi, milioanele de oameni dispera╚Ťi, frustra╚Ťi, ├«nfometa╚Ťi, solda╚Ťi b├óntuind ╚Öoselele unor state ce nu mai existau, autorit─â╚Ťi incapabile s─â gestioneze situa╚Ťia economic─â ╚Öi social─â favorizau succesul unor agitatori de profesie, finan╚Ťa╚Ťi rege╚Öte de Kremlin, care g─âseau u╚Öor o mas─â de manevr─â pe care s─â o ├«ndemne la proteste, greve, puciuri. ├Äns─ârcinat cu destabilizarea Rom├óniei a fost numit Cristian Racovski, considerat specialistul Sovietelor ├«n problemele Balcanilor.

Ales la ╚Öefia Rumcerodului (Sovietul muncitorilor, solda╚Ťilor ╚Öi marinarilor) cu sediul la Odessa, Racovski a ordonat arestarea membrilor consulatului rom├ón de acolo, precum ╚Öi rechizi╚Ťionarea bunurilor cet─â╚Ťenilor rom├óni afla╚Ťi ├«n refugiu ├«n ora╚Ö. Ac╚Ťiunile lui Racovski ├«mpotriva Rom├óniei au e╚Öuat datorit─â interven╚Ťiei ferme a Armatei Rom├óne ├«n Basarabia, astfel ├«nc├ót ├«n ianuarie 1919 ├«l g─âsim mutat ├«n func╚Ťia de pre╚Öedinte al Consiliului Comisarilor Poporului din Ucraina. Din aceast─â pozi╚Ťie, fostul lider al social-democra╚Ťiei rom├óne a ├«ncercat s─â distrug─â de-abia ap─ârutul nou stat na╚Ťional unitar rom├ón, ordon├ónd un atac ├«mpotriva ╚Ť─ârii noastre, care trebuia s─â-╚Öi dea m├óna peste trupul Rom├óniei cu armata bol╚Öevic─â maghiar─â a lui Bela Kun.

Bela Kun, Jacques Sadoul, Leon Trotsky, Mikhail Frunze, Sergey Gusev 1920 jpg jpeg
B├ęla Kun, Jacques Sadoul, Lev Tro╚Ťki, Mihail Frunze ╚Öi Serghei Gusev pl─ânuiesc ÔÇ×revolu╚Ťia mondial─âÔÇŁ

╚śi totu╚Öi, chiar ╚Öi ├«n aceste vremuri de urgie, o parte a social-democra╚Ťiei rom├óne╚Öti a scris, poate, cea mai frumoas─â pagin─â din istoria ei. ├Än toamna anului 1917, sec╚Ťia rom├ón─â a Partidului Social-Democrat din Ungaria, pentru a-╚Öi marca individualitatea, ia numele de ÔÇ×Comitetul Central Rom├ón al Partidului Social-Democrat din UngariaÔÇŁ. Este doar primul pas. La 31 octombrie 1918, la ini╚Ťiativa liderului socialist Ion Fluera╚Ö, se constituie pe baze paritare ÔÇô ╚Öase reprezentan╚Ťi ai Partidului Na╚Ťional Rom├ón ╚Öi ╚Öase ai Partidului Social-Democrat (Iosif Jumanca, Ion Fluera╚Ö, Tiron Albani, Enea Grapini, Iosif Renoiu ╚Öi Basil Surdu) ÔÇô Consiliul Na╚Ťional Rom├ón, organism menit s─â coordoneze eforturile celor dou─â partide ├«n conducerea luptei pentru realizarea unit─â╚Ťii na╚Ťionale. Un elocvent exemplu de maturitate ╚Öi de responsabilitate politic─â!

ÔÇ×Sociali╚Ötii (Iosif Jumanca, Ion Fluera╚Ö si al╚Ťii) au ├«n╚Ťeles c─â obiectivele lor social-economice nu puteau fi ob╚Ťinute dec├ót ├«ntr-un stat na╚Ťional, ├«n cadrul c─âruia, prin unificarea partidelor socialiste, avea s─â se creeze un partid socialist puternic, ├«n m─âsur─â s─â promoveze interesele muncitorimii ╚Öi ale ╚Ť─âr─ânimii. Este un semn al maturit─â╚Ťii lor politice faptul de a nu fi cedat la c├óntecul de siren─â al sociali╚Ötilor ungari ╚Öi de a fi acordat prioritate na╚Ťionalului fa╚Ť─â de social.ÔÇŁ (Florin Constantiniu) 

Socialiștii organizează greve în București

Dincoace de mun╚Ťi ├«ns─â, sociali╚Ötii f─âceau ce ╚Ötiau ei mai bine, greve ╚Öi demonstra╚Ťii. La nici dou─â s─âpt─âm├óni de la ├«mplinirea idealului na╚Ťional, pe 13 decembrie 1918, liderii st├óngii rom├óne╚Öti coordoneaz─â, ÔÇ×din umbr─âÔÇŁ, adic─â de la Odessa, de unde primeau indica╚Ťiile, banii, manifestele trimise de Racovski. Strategul din Bucure╚Öti era ├«ns─â Alecu Constantinescu, ajutat de Ilie Moscovici, David Finkelstein, I.C. Frimu, Leon Lichtblau (complicele lui Max Goldstein ├«n atentatul de la Senat, doi ani mai t├órziu) etc.

Totul trebuia s─â ├«nceap─â cu o grev─â ╚Öi cu o demonstra╚Ťie a muncitorilor tipografi, urmate de provocarea de dezordini, ocuparea g─ârii ╚Öi a po╚Ötei, ├«ntreruperea curentului electric ╚Öi preluarea puterii. Manifestele tip─ârite cu acest prilej nu l─âsau loc de interpret─âri:

ÔÇ×Revolu╚Ťia nu mai poate fi oprit─â. Un fluier de siren─â numai, un strig─ât: La Arme! ╚śi sute de mii de muncitori ╚Öi muncitoare vom n─âv─âli pe str─âzi, vom ridica din tr─âsuri ╚Öi tramvaie baricade, vom pune ├«n mi╚Öcare tunurile, mitralierele, pu╚Ötile, grenadele, vom ocupa ministerele, poli╚Ťiile, po╚Ötele, telegrafele, g─ârile, caz─ârmile ╚Öi vom pune m├óna pe conducerea Statului!ÔÇŁ. 

Un scenariu oarecum asem─ân─âtor puciului bol╚Öevic din 7 noiembrie 1917, de la Sankt Petersburg. Doar c─â Ionel Br─âtianu nu era Kerenski, astfel ├«nc├ót riposta for╚Ťelor de ordine este ferm─â. Generalii ╚śtef─ânescu ╚Öi M─ârgineanu, primul, prefectul Poli╚Ťiei, al doilea, ╚Öeful Garnizoanei Bucure╚Öti, av├ónd acceptul lui Br─âtianu, au ripostat drastic. La intersec╚Ťia C─âii Victoriei cu strada Ion C├ómpineanu, coloanele de manifestan╚Ťi s-au ciocnit cu for╚Ťele de ordine. Au c─âzut mor╚Ťi (16 ├«n varianta oficial─â, 102 ├«n varianta comunist─â de mai t├órziu) ╚Öi r─âni╚Ťi. Leg─âturile organizatorilor manifesta╚Ťiei cu Sovietele sunt indubitabil probate de procurori ├«n timpul procesului. Alecu Constantinescu este condamnat la moarte, al╚Ťi c├ó╚Ťiva acuza╚Ťi, la diferite termene de munc─â silnic─â, dar majoritatea sunt achita╚Ťi, din ra╚Ťiuni politice.

Chiar dac─â rebeliunea din 13 decembrie a fost ├«nfr├ónt─â, situa╚Ťia Rom├óniei r─âm─âsese precar─â, mai cu seam─â dup─â venirea la putere ├«n Ungaria a comuni╚Ötilor condu╚Öi de Bela Kun (fost soldat al armatei austro-ungare, c─âzut prizonier la ru╚Öi ╚Öi convertit la bol╚Öevism).

ÔÇ×Noul regim (de la Budapesta ÔÇô n.n.) nu era dec├ót o anex─â a Sovietelor din Moscova, cu care stabilea de ├«ndat─â o leg─âtur─â str├óns─â de colaborare. ├Äntre ostilitatea comuni╚Ötilor la r─âs─ârit ╚Öi la apus, situa╚Ťia Rom├óniei devenea tot mai critic─â.ÔÇŁ (Gheorghe Br─âtianu)

├Äntre 2-6 martie 1919 se constituie la Moscova Cominternul, Interna╚Ťionala Comunist─â, menit─â s─â o ├«nlocuiasc─â pe cea de-a II-a, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n 1889, dar dezavuat─â de Lenin pe motiv de colabora╚Ťionism cu guvernele statelor aflate ├«n r─âzboi, ├«n special Germania ╚Öi Fran╚Ťa. La congresul de constituire, ÔÇ×figuraÔÇŁ de mari lideri o fac Lenin, Tro╚Ťki, Racovski ╚Öi Zinoviev, ultimul fiind ales ╚Öi pre╚Öedinte al Cominternului. Lui Racovski, ca vechi militant socialist, dar ╚Öi ca ╚Öef al guvernului de la Kiev, i se ├«ncredin╚Ťeaz─â conducerea Biroului Sud, ce urma s─â se ocupe de zona Balcanilor, inclusiv de Rom├ónia.

Al II lea congres al Cominternului jpg jpeg
Vladimir Ilici Lenin la al II-lea Congres al Cominternului

├Än realitate, Cominternul nu era dec├ót o sec╚Ťie a partidului bol╚Öevic, iar partidele comuniste ce urmau s─â adere la Comintern nu erau altceva dec├ót filiale ale acestuia ├«n ╚Ť─ârile respective. Bol╚Öevicii, de altfel, nici nu ├«ncercau s─â ascund─â adev─âratele scopuri ale Cominternului: ÔÇ×lupta prin toate mijloacele posibile, inclusiv lupta armat─â, pentru r─âsturnarea burgheziei mondiale ╚Öi pentru formarea unei republici sovietice interna╚Ťionale, ca un stadiu de tranzi╚Ťie c─âtre abolirea definitiv─â a statuluiÔÇŁ.

România, între bolșevicii ruși și cei ungari

Nori negri planau deasupra României. În aprilie, trupele maghiare atacă în Transilvania, o lună mai târziu sovieticii lui Racovski trec Nistrul și ocupă Tighina.

ÔÇ×Documentele sovietice arata c├ót de ample ╚Öi de minu╚Ťioase au fost preg─âtirile pentru a ataca Rom├ónia ╚Öi a face jonc╚Ťiunea ├«ntre Armata Ro╚Öie ╚Öi for╚Ťele ungare. Dac─â aceste planuri ar fi fost puse ├«n practic─â, este pu╚Ťin probabil c─â Armata Rom├ón─â, abia ie╚Öit─â din r─âzboi, ar fi putut rezista.ÔÇŁ (Florin Constantiniu) 

Salvarea Rom├óniei a luat atunci, ├«n prim─âvara lui 1919, chipul generalului albgardist Anton Denikin (1872-1947), a c─ârui viguroas─â ofensiv─â ├«ndreptat─â spre Moscova l-a f─âcut pe Lenin s─â-i telegrafieze lui Racovski ╚Öi s─â-i ordone imperativ, sub sanc╚Ťiunea pedepsei capitale, s─â ├«nceteze atacul ├«mpotriva ╚Ť─ârii noastre ╚Öi s─â-╚Öi redirec╚Ťioneze armatele ├«mpotriva ├«naint─ârii albilor. Bela Kun nu-i va ierta niciodat─â lui Racovski aceast─â schimbare de strategie. Vor sf├ór╚Öi am├óndoi sub gloan╚Ťele c─âl─âilor lui Stalin, ├«n anii ÔÇ×Marii TeroriÔÇŁ.

La 25 iulie 1919, Armata Rom├ón─â trece la contraatac ├«mpotriva trupelor maghiare, iar la 4 august ocup─â Budapesta. Soarta ÔÇ×revolu╚Ťiei mondialeÔÇŁ se jucase pe malurile Tisei, iar Lenin pierduse. Asta nu va ├«nsemna ├«ns─â c─â liderul sovietic va renun╚Ťa la visul s─âu. Un an mai t├órziu, atac─â Polonia, ╚Öi primele succese ale Armatei Ro╚Öii reaprind speran╚Ťele liderilor de la Kremlin. Odat─â Polonia ├«nfr├ónt─â, drumul spre centrul Europei era larg deschis, iar Germania, deja zguduit─â de convulsii politice ╚Öi economice, va c─âdea ca un fruct copt prad─â bol╚Öevismului. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Cine au fost primii comuni┼čti rom├óniÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 232 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.


Historia 232 jpg jpeg
Cump─âr─â acum!