România la Centenar: Cum arată bilanțul acestui secol românesc?
Să rememorăm fapte și evenimente întâmplate în acest secol. State apărute pe scena istoriei în 1918 nu mai există. Iugoslavia s-a destrămat în urma unui șir de războaie sângeroase. Cehoslovacia s-a separat pașnic. Ţările Baltice care și-au câștigat independenţa tot la sfârșitul Primului Război Mondial au dispărut înglobate în URSS și abia după 1990 au reușit să-și recâștige libertatea. Polonia a fost sfâșiată între URSS și Germania nazistă. A reapărut pe hartă, dar după voia lui Stalin a fost mutată ceva mai la Vest.
România Mare a sucombat în iunie 1940 ca efect direct al acordului Ribbentrop-Molotov. URSS a ocupat Basarabia și nordul Bucovinei, a urmat pierderea Ardealului de Nord, după Dictatul de la Viena, și pierderea Cadrilaterului prin acordul de la Craiova cu Bulgaria. Basarabia pierdută în 1940 și din nou în 1944 este acum Republica Moldova. Nordul Bucovinei și sudul Basarabiei în Ucraina. Cadrilaterul în Bulgaria.
În Bucovina de Nord, demografic, majoritatea nu mai este românească. Nici în Bugeac. Nu a fost înţelept pentru România să-și alipească judeţele din Cadrilater în urma celui de-Al Doilea Război Balcanic. Nu a dus decât la nașterea unei adversităţi puternice cu vecinul de peste Dunăre.
Iar dacă ne referim la Basarabia, Republica Moldova este, totuși, un stat românesc. Chiar dacă geopolitica joacă peste Prut un rol primordial, românii de acolo au puterea potenţială de a decide pentru viitorul lor. Dacă vor dori să o facă, asta e altă discuţie.
Transilvania și toate provinciile unite cu România prin Declaraţia de la 1 Decembrie de la Alba Iulia sunt în graniţele României așa cum s-a stabilit acum o sută de ani. Nu a fost de la sine înţeles că neapărat se va întâmpla așa la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Trecând prin războaie, regimuri totalitare și răsturnări geopolitice, România a supravieţuit. Reintegrarea în Occident, alături de Aliaţii care au făcut posibilă realizarea României Mari, a reprezentat a doua mare reușită.
Ce nu am reușit? După 1989, de la revenirea la o societate democratică, nu am fost preocupaţi deloc de valori și de meritocraţie. Clasa politică s-a degradat de la an la an și singurul ei scop a rămas extragerea de dividende din poziţiile de conducere ocupate. Idealurile și interesele naţionale au fost abandonate, iar spaţiul public a rămas dominat de fals, impostură, incultură și analfabetism. Lucruri elementare ca bunul- simţ și responsabilitatea nu se mai regăsesc între calităţile necesare pentru ocuparea unei demnităţi publice. Lupta oarbă pentru privilegii și pentru impunitate ţine loc de proiect naţional. Consecinţa directă este că o bună parte dintre români a emigrat, fapt fără precedent în istoria naţională.
Din păcate, nu este pentru prima dată în istoria noastră când perioade de avânt și conjuncturi favorabile sunt risipite, iar apoi să fie plătite scump.
Nici Marea Unire nu a fost urmată de coerenţă, sobrietate, dedicaţie pentru binele comun. Ameninţările din afară, alunecarea lumii către o zonă primejdioasă în anii interbelici au fost ignorate. S-au vândut iluzii, considerându-se că nimic rău nu se poate întâmpla, că ţara este doar un prilej pentru satisfacerea orgoliilor și a intereselor personale. Iar când ceasul a venit, România s-a găsit, din nou, nepregătită. Declaraţiile patriotarde despre apărarea fiecărei brazde din pământul strămoșesc s-au dovedit doar vorbe în vânt. Societatea era divizată, statul – incapabil să se apere. Milioane de cetăţeni români au fost lăsaţi de izbeliște. Istoria a fost necruţătoare și pentru că am fost nesăbuiţi.
Încheind acest secol, suntem pe cale să repetăm greșelile generaţiilor anterioare. Societatea nu este mai unită, mai coezivă și mai solidară, pentru că nu are valorile care să-i dea rezistenţă. Ameninţările care vin din toate părţile într-o lume tot mai confuză și mai vulnerabilă nu ne găsesc nici mai puternici, nici mai uniţi. Depinde de noi, românii, să ne ridicăm deasupra slăbiciunilor. Dar pentru asta e nevoie să ne cunoaștem istoria și să gândim pentru viitor.