Rom├ónia ├«ntre Rusia ┼či Bulgaria la ├«nceputul Primei Conflagra┼úii Mondiale jpeg

Rom├ónia ├«ntre Rusia ┼či Bulgaria la ├«nceputul Primei Conflagra┼úii Mondiale

Izbucnirea r─âzboiului mondial ┼či dilemele Rom├óniei. Declararea neutralit─â┼úii

Studiul de fa┼ú─â se ├«ntemeiaz─â ├«n principal pe surse documentare descoperite ├«n arhivele diplomatice de la Quai dÔÇÖ Orsay, Paris┼či militare de la Vincennes ┼či ├«ncearc─â s─â pun─â ├«n lumin─â, printr-o metod─â pe care am putea-o numi ÔÇ×triunghiular─âÔÇŁ-rela┼úiile Rom├óniei cu cele dou─â state slave.

 La 28 iunie 1914 a avut loc atentatul de la Sarajevo, ├«n urma c─âruia i-a c─âzut victim─â prin┼úul mo┼čtenitor al Austro-Ungariei, Franz Ferdinand. Asasinarea prin┼úului-mo┼čtenitor al dublei monarhii a reprezentat sc├ónteia care a dus la declan┼čarea celei dint├ói conflagra┼úii mondiale o lun─â mai t├órziu.

Ulterior, autorit─â┼úile Austro-Ungariei au adresat un ultimatum Serbiei. Aceasta din urm─â nu a acceptat ├«ns─â toate condi┼úiile impuse, iar Austro-Ungaria a declarat r─âzboi Serbiei. Aproape imediat, marile puteri care formau cele dou─â blocuri politico-militare (Antanta ┼či Tripla Alian┼ú─â) ┼či-au declarat r─âzboi reciproc. Conflictul armat a c─âp─âtat dimensiunile ┼či valen┼úele unui r─âzboi la scar─â global─â, ner─âm├ón├ónd limitat la spa┼úiul balcanic. Atacul austro-ungar din 28 iulie 1914, ├«ndreptat ├«mpotriva Serbiei, a marcat debutul primului r─âzboi mondial. ├Äntruc├ót opera┼úiunile militare se desf─â┼čurau ├«n proximitatea frontierelor sale, ├«n fa┼úa Rom├óniei ┼či a autorit─â┼úilor competente din fruntea sa s-au ridicat trei op┼úiuni:s─â intre ├«n r─âzboi al─âturi de Puterile Centrale, s─â se pronun┼úe pentru adoptarea unei pozi┼úii de neutralitate sau, dimpotriv─â, s─â se angajeze militar de partea puterilor care compuneau Antanta ┼či ├«n acest fel, s─â lupte pentru al─âturarea la statul na┼úional a teritoriilor rom├óne┼čti, care atunci se aflau sub domina┼úia Imperiului austro-ungar. Consiliul de coroan─â reunit la Sinaia ├«n 21 iulie/ 3 august 1914 a decis, ├«mpotriva dorin┼úei exprimate de c─âtre regele Carol I, ca Rom├ónia s─â r─âm├ón─â neutr─â ┼či ├«n acela┼či timp s─â adopte toate m─âsurile necesare pentru ap─ârarea frontierelor. Tratatul de alian┼ú─â cu Puterile Centrale din 1883 nu a intrat ├«n vigoare, fiindc─â prevedea casus foederis. Astfel, Rom├ónia avea datoria de a interveni ├«n favoarea dublei monarhii numai dac─â Austro-Ungaria ar fi fost victima unei agresiuni militare. Ori tocmai Viena fusese cea care ini┼úiase agresiunea ├«mpotriva Serviei. Tratatul din 1883 a devenit prin urmare caduc.

Lipsa de încredere a României în Rusia

├Än perioada ulterioar─â declar─ârii neutralit─â┼úii, diploma┼úia rom├óneasc─â a purtat tratative cu ambele grup─âri beligerante, dar cu prec─âdere cu Antanta. De ea se legau speran┼úele Rom├óniei de realizare a idealului na┼úional, care implica, ├«n ├«mprejur─ârile de atunci, al─âturarea Transilvaniei, Bucovinei  ┼či Banatului la Vechiul Regat. De preluarea Basarabiei nu putea fi vorba, aceast─â provincie fiind incorporat─â Imperiului Rus al Romanovilor, iar Rusia f─âcea parte din Antanta. Provincia dintre Prut ┼či Nistru fusese ├«nglobat─â ├«n Imperiul ┼úarist ├«n 1812, dup─â r─âzboiul ruso-turc dintre anii 1806-1812. ├Än 1856, Congresul de pace de la Paris a decis ca jude┼úele sud-basarabene Cahul, Bolgrad ┼či Ismail s─â revin─â statului rom├ón. ├Äns─â, dup─â un scurt interludiu de administra┼úie rom├óneasc─â, ce a durat p├ón─â ├«n 1878, Rusia s-a ├«nst─âp├ónit din nou asupra ├«ntregii Basarabii, Rom├ónia prelu├ónd ├«n schimb Dobrogea ┼či Delta Dun─ârii. La finele r─âzboiului ruso-turc din 1877-1878, vecinul r─âs─âritean al Rom├óniei a dovedit din nou o atitudine ostil─â, armata rus─â ├«ncerc├ónd s─â ocupe p─âr┼úi din teritoriul rom├ónesc.

 Rusia a continuat ┼či mai t├órziu s─â manifeste puternice tendin┼úe hegemonice. Preten┼úiile sale cu privire la Constantinopol ┼či Str├ómtorile Bosfor ┼či Dardanele erau evidente. ├Än plus, politica sa de a se erija ├«n protectoare a statelor ┼či popoarelor slave ┼či (sau) ortodoxe din regiunea balcanic─â, a creat mereu, pe parcursul veacului al XIX-lea ┼či la ├«nceputul secolului al XX-lea, premisele unei hegemonii. Statutul de ÔÇ×protectorÔÇŁ al Rusiei legitima imixtiunile, interven┼úiile ┼či ingerin┼úele sale, inclusiv ├«n treburile interne ale Principatelor Rom├óne. A┼ča-numitul protectorat ┼úarist asupra ┼ó─ârilor Rom├óne a fost institu┼úionalizat prin conven┼úia de la Akerman din 1826 ┼či, cu prec─âdere, prin tratatul de la Adrianopole din 1829. Ulterior, cu prilejul aceluia┼či Congres de pace de la Paris, protectoratul unilateral exercitat de c─âtre Rusia asupra Moldovei ┼či ┼ó─ârii Rom├óne┼čti a fost substituit cu garan┼úia colectiv─â a marilor puteri europene. Cu toate acestea, Rusia a continuat, sub masca fostului  statut de protectoare, s─â ├«ncerce s─â ├«┼či impun─â domina┼úia asupra Balcanilor ┼či s─â acapareze noi teritorii.

world war i 1914 1918 infantry unit 0 jpg jpeg

Aderarea Rom├óniei la blocul Antantei ├«n cea dint├ói conflagra┼úie mondial─â a fost am├ónat─â ┼či datorit─â prezen┼úei Imperiului ┼úarist ├«n alian┼ú─â, atitudinea nesincer─â din trecut a acestuia c├ónt─ârind foarte mult. Domina┼úia asupra ora┼čului Constantinopol ┼či controlul Bosforului ┼či Dardanelelor reprezentau obiectivele de r─âzboi ale Imperiului Romanovilor, dar drumul ru┼čilor spre Str├ómtori trecea prin Rom├ónia, un motiv ├«n plus de ├«ngrijorare pentru oficialit─â┼úile rom├óne. A┼čadar, la ├«nceputul conflictului mondial, raporturile Rom├óniei cu Rusia nu erau tocmai cordiale, ├«n pofida vizitei ┼úarului Nicolae al II-lea la Constan┼úa, ├«n iunie 1914. Dac─â Republica Francez─â reprezenta statul din tab─âra Antantei care ├«┼či dorea cel mai mult dob├óndirea concursului Rom├óniei ├«n r─âzboi, Imperiul ┼úarist era destul de reticent ├«n aceast─â privin┼ú─â, unele cercuri ruse agre├ónd mai degrab─â varianta unei colabor─âri militare cu Bulgaria, mai ales ├«n condi┼úiile ├«n care Bucure┼čtiul ├«┼či afirmase voin┼úa de a dispune de ├«ntreaga libertate de alegere a momentului ac┼úiunii.

Relaţii româno-bulgare mai degrabă încordate

Acela┼či lucru se poate preciza despre rela┼úiile Rom├óniei cu vecinul meridional, Regatul bulgar, rela┼úii caracterizate de o tensiune latent─â dup─â al doilea r─âzboi balcanic. Alian┼úa balcanic─â din 1912, care repurtase victoria asupra Imperiului Otoman s-a rupt, al doilea conflict care a zdruncinat arealul balcanic opun├ónd Bulgaria fo┼čtilor alia┼úi, Serbia ┼či Grecia. Interesant─â este atitudinea Rom├óniei ├«n al doilea r─âzboi balcanic. Ea a jucat un rol de element ponderator ├«n func┼úionarea balan┼úei de putere a arealului balcanic, ini┼úial men┼úin├óndu-se ├«n mod premeditat ├«n expectativ─â, ├«n rezerv─â ┼či intervenind numai atunci c├ónd Bulgaria, prin ac┼úiunile sale, punea sub semnul ├«ntreb─ârii echilibrul de putere ┼či risca s─â modifice raportul de for┼úe ├«n regiune, devenind hegemon. Datorit─â dinamicii sale deosebite ┼či din pricina instabilit─â┼úii sporite, regiunea balcanic─â a fost calificat─â drept butoiul cu pulbereal Europei. Evident c─â autorit─â┼úile de la Bucure┼čti au decretat mobilizarea, intervenind ├«mpotriva Bulgariei, av├ónd girul marilor puteri, Fran┼úa ┼či Rusia, aceasta din urm─â fiind convins─â de Paris s─â accepte interven┼úia rom├ón─â ├«n Bulgaria. Implicarea Rom├óniei ├«n al doilea conflict balcanic are o semnifica┼úie aparte, suger├ónd ├«ndep─ârtarea de Imperiul dualist austro-ungar, deoarece Bulgaria era perceput─â ca stat protejat al dublei monarhii. Ac┼úiunea anti-bulgar─â a Regatului Rom├ón constituia, ├«ntr-o manier─â voalat─â, un afront, un act de inamici┼úie la adresa Austro-Ungariei.

Dup─â ├«nfr├óngerea Bulgariei ├«n cel de-al doilea r─âzboi balcanic, la care a contribuit decisiv Rom├ónia, aceasta din urm─â s-a afirmat ca putere regional─â, dealtfel cea mai important─â putere a zonei. Organizarea conferin┼úei de pace la Bucure┼čti, concretizat─â prin semnarea tratatului din 10 august 1913, f─âr─â ca reprezentan┼úii marilor puteri s─â fie prezen┼úi, constituia o dovad─â peremptorie a recunoa┼čterii statutului privilegiat al Rom├óniei, care dob├óndea de la Bulgaria Dobrogea de Sud (Cadrilaterul), statul ├«nvins fiind constr├óns s─â procedeze ┼či la ced─âri teritoriale ├«n avantajul Greciei ┼či Serbiei. Cercurile diriguitoare de la Bucure┼čti vor ac┼úiona constant ├«n favoarea prezerv─ârii statu-quo-ului statornicit prin tratatul din 1913. La insisten┼úele Fran┼úei, Rusia a renun┼úat s─â mai ac┼úioneze ├«n direc┼úia revizuirii acestui tratat. Dar fire┼čte, Bulgaria a manifestat pregnante inten┼úii revizioniste. Resentimentele, dorin┼úele revan┼čarde ┼či ranchiuna bulgarilor puteau r─âbufni oric├ónd cu energie ┼či violen┼ú─â.

De laDivide et imperala principiul compensa┼úiilor teritoriale. Apropierea de Rusia ┼či ├«ncerc─âri de atingere a unui modus vivendicu Bulgaria

├Än tentativa lor de a ob┼úine un avantaj militar ┼či psihologic ├«n fa┼úa preopinentului, cele dou─â tabere rivale (Antanta ┼či Puterile Centrale) au c─âutat s─â ├«┼či atrag─â concursul ┼ú─ârilor care p├ón─â ├«n acea clip─â au g─âsit de cuviin┼ú─â s─â r─âm├ón─â ├«n neutralitate sau ├«n expectativ─â. Antanta a purces la demersuri asidue pentru c├ó┼čtigarea sprijinului ┼ú─ârilor care gravitau, cel pu┼úin de jure, ├«n sfera de influen┼ú─â a Puterilor Centrale, cazurile Rom├óniei, Bulgariei ┼či Italiei fiind elocvente. Aceast─â tactic─â, sinonim─â cu principiul divide et impera, ce viza destr─âmarea sau m─âcar sl─âbirea taberei rivale, se constituie ├«ntr-o p├órghie clasic─â de men┼úinere sau restabilire a balan┼úei de putere. Antanta, (├«n special Rusia ┼či Fran┼úa), a proiectat recrearea blocului balcanic care fiin┼úase ├«n 1912 ├«mpotriva Turciei, de aceast─â dat─â el urm├ónd s─â includ─â ┼či Rom├ónia.

Dac─â raporturile Rom├óniei cu Rusia erau departe de a putea fi socotite drept rela┼úii de ├«ncredere ┼či prietenie, cele rom├óno-bulgare s-au caracterizat, ├«n general, printr-o evolu┼úie sinuoas─â, care s-a ├«ncheiat cu intrarea celor dou─â ┼ú─âri ├«n tabere beligerante opuse. ├Än Bulgaria, guvernul condus de Vasil Radoslavov privea cu circumspec┼úie o alian┼ú─â cu celelalte state balcanice. ┼óin├ónd cont de orientarea predilect─â ├«n favoarea Puterilor Centrale a majorit─â┼úii clasei politice bulgare ┼či a opiniei publice, Bulgaria va sf├ór┼či prin a se al─âtura blocului militar respectiv. Politica extern─â a guvernului Radoslavov a tins s─â normalizeze raporturile cu vecinii. ├Än urma celui de-al doilea conflict balcanic, se deterioraser─â ┼či raporturile Sofiei cu Belgradul ┼či Atena, nu doar cu Bucure┼čtiul. Concesiile teritoriale la care a fost constr├óns─â s─â consimt─â Bulgaria ├«n favoarea ├«nving─âtorilor au generat exacerbarea spiritului revizionist bulgar. Ini┼úial, inten┼úiile revizioniste nu s-au manifestat dec├ót la nivel diplomatic, prin discu┼úii ┼či tratative. Av├ónd ├«n vedere cre┼čterea considerabil─â a rolului Rom├óniei ├«n sud-estul Europei dup─â tratatul de la Bucure┼čti, autorit─â┼úilor bulgare nu le putea fi indiferent─â pozi┼úia pe care vecinul de la nord de Dun─âre o va adopta ├«n desf─â┼čurarea ulterioar─â a evenimentelor.

0020n064 jpg jpeg

├Än vara anului 1914, existau totu┼či ┼či unele tendin┼úe de realizare a unei apropieri rom├óno-bulgare, reamintindu-se bunele raporturi dintre cele dou─â state ├«n perioada de dinaintea p─âcii din 1913. ├Äncordarea ┼či r─âceala care au survenit ├«n mod incontestabil dup─â august 1913 au fost amplificate un an mai t├órziu prin unele incidente de frontier─â. Cercurile guvernamentale rom├óne, atente la atitudinea oficialit─â┼úilor bulgare ┼či la cea a marilor puteri, au r─âspuns negativ la propunerile guvernului bulgar ca acest caz s─â fie anchetat de o comisie interna┼úional─â, propun├ónd crearea unei comisii mixte rom├óno-bulgare cu acest rost. Rom├ónia ┼či Bulgaria au oscilat ├«ntre cele dou─â blocuri beligerante, tr─âg├ónd n─âdejde c─â obiectivele lor de politic─â  extern─â vor fi ├«ndeplinite. Ele s-au declarat neutre, adopt├ónd o politic─â de expectativ─â ┼či de taton─âri. At├ót ├«n Rom├ónia, c├ót ┼či ├«n Bulgaria, a devenit, din acea clip─â, deosebit de evident─â separarea cercurilor politice dup─â aderarea lor la una sau alta dintre cele dou─â grup─âri combatante. Dac─â ├«n Rom├ónia era preponderent curentul pro-antantist, dimpotriv─â, ├«n Bulgaria, activitatea cercurilor filo-germane era foarte puternic─â ┼či chiar autorit─â┼úile ├«nclinau spre Puterile Centrale.

Pozi┼úia Rusiei fa┼ú─â de Rom├ónia s-a modificat destul de brusc. Dac─â imediat dup─â declara┼úia de neutralitate, autorit─â┼úile ruse au p─ârut s─â fie mul┼úumite cu varianta adoptat─â la Bucure┼čti, ├«n 23 iulie/5 august 1914, Stanislas Poklevski-Koziell, ministrul ┼úarist de la Lega┼úia Petrogradului a ├«naintat guvernului Ion I. C. Br─âtianu un proiect de conven┼úie militar─â ruso-rom├ón─â. Acest proiect stipula angajarea Rom├óniei cu toate for┼úele ├«ntr-o cooperare cu Rusia ├«mpotriva Imperiului austro-ungar. Colaborarea militar─â ar fi debutat odat─â cu data semn─ârii acordului, ├«n schimbul asum─ârii obliga┼úiei de c─âtre Rusia de a nu ├«nceta r─âzboiul ├«mpotriva Austro-Ungariei ├«nainte ca teritoriile aflate sub domina┼úia dublei monarhii ┼či locuite de popula┼úie rom├óneasc─â s─â fie al─âturate Coroanei rom├óne. La r├óndul s─âu, Rom├ónia urma a se angaja s─â nu ├«ncheie pace cu Austro-Ungaria dec├ót numai cu consim┼ú─âm├óntul Rusiei ┼či concomitent cu aceasta. Statele majore generale rom├ón ┼či rus vor fi ├«ns─ârcinate s─â se pun─â de acord asupra modalit─â┼úilor cooper─ârii, iar respectiva conven┼úie urma s─â r─âm├ón─â ├«n vigoare p├ón─â la ├«ncheierea p─âcii ├«ntre Rusia ┼či Austro-Ungaria. Premierul Br─âtianu a avut de enun┼úat o obiec┼úie asupra formei propunerii ruse, remarc├ónd ├«n mod just c─â o conven┼úie militar─â nu putea fi dec├ót rodul unui tratat politic. Ori respectivul proiect viza doar cooperarea militar─â.

Proiectul de conven┼úie l─âsa la latitudinea Rom├óniei momentul ├«n care va purcede la declan┼čarea opera┼úiilor militare pentru eliberarea teritoriilor rom├óne┼čti ├«ncorporate imperiului dualist. Limitele respectivelor teritorii aveau s─â fie determinate ulterior. La temelia stabilirii frontierelor, urma s─â stea principiul majorit─â┼úii popula┼úiei. Ministrul de externe, Serghei Sazonov, a declarat c─â Rusia va fi dispus─â s─â garanteze integritatea teritorial─â din acel moment a Rom├óniei, ├«n cazul unui eventual atac bulgar ├«n timpul cooper─ârii militare rom├óno-ruse.

Constituirea blocului balcanic proiectat s-a izbit de mari dificult─â┼úi. Fiecare stat viza s─â ob┼úin─â totul spre propriul profit, chiar cu riscul de a leza interesele vecinilor s─âi. Pe de alt─â parte, Puterile Centrale urm─âreau, la r├óndul lor, s─â creeze un front bulgaro-turco-rom├ón sub propriul control. Atragerea Bulgariei ├«n alian┼úa balcanic─â, sub patronajul Rusiei ┼či Fran┼úei, nu era posibil─â dec├ót prin promisiunea c─â vor fi realizate aspira┼úiile sale na┼úionale. ├Än acest sens, era necesar s─â i se garanteze extinderea teritoriului, nu doar ├«n dauna Turciei, ci ┼či pe seama Rom├óniei, Serbiei ┼či Greciei, acest lucru implic├ónd mari sacrificii din partea acestora. Pentru a oferi teritorii Bulgariei ┼či a o determina s─â adere la alian┼úa balcanic─â, trebuia ca Serbiei s─â ├«i fie smuls─â o mare parte din Macedonia, Rom├óniei s─â i se r─âpeasc─â Cadrilaterul, iar Greciei Kavalla, ├«mpreun─â cu Seres ┼či Drama. Nemul┼úumirea statelor care astfel ar fi fost deposedate de teritorii avea s─â fie limitat─â sau ├«nl─âturat─â prin unele compensa┼úii. Pentru Rom├ónia, de pild─â, compensa┼úiile teritoriale urmau a fi c─âutate ├«n Transilvania ┼či Bucovina., pentru Grecia ├«n Epir, iar pentru Serbia, ├«n Bosnia ┼či Her┼úegovina. De aceast─â dat─â, balan┼úa de putere ar fi fost prezervat─â prin intermediul principiului compensa┼úiilor teritoriale.

Pentru a se ob┼úine o atitudine pa┼čnic─â din partea Bulgariei, ministrul plenipoten┼úiar al Rom├óniei la Paris, Emil Lahovari a propus s─â se uziteze ├«n ceea ce o privea a┼ča-numitul du┼č sco┼úian, adic─â s─â fie combinate promisiunile de teritorii cu amenin┼ú─ârile. Drept mijloc de amenin┼úare, Rusia trebuia s─â trimit─â la Varna nave de r─âzboi ├«mpreun─â cu un corp de debarcare recrutat din r├óndul trupelor din Caucaz.

Guvernul rom├ón a declinat propunerea Rusiei de a coopera militar, declar├ónd c─â ├«n acea faz─â a r─âzboiului, trebuia s─â ├«┼či rezerve eforturile pentru men┼úinerea echilibrului balcanic. Rom├ónia inten┼úiona s─â supravegheze atitudinea Bulgariei ├«n acele prime luni de conflict.

├Äns─â la 18 septembrie/1 octombrie 1914 s-a semnat o conven┼úie ├«ntre Rusia ┼či Rom├ónia, ultima asum├óndu-┼či angajamentul de a r─âm├óne ├«n neutralitate. ├Än schimbul neutralit─â┼úii sale binevoitoare-care s─â implice stoparea transporturilor de materiale de r─âzboi pentru Turcia pe teritoriul s─âu, precum ┼či ├«nlesnirea transporturilor ruse menite s─â ajung─â ├«n Serbia-Rom├ónia primea garan┼úii referitoare la integritatea sa teritorial─â. ├Än plus, i se recuno┼čtea dreptul de a ├«ncorpora provinciile din Austro-Ungaria locuite de o popula┼úie majoritar─â rom├óneasc─â, precum ┼či consim┼ú─âm├óntul de a dispune de ├«ntreaga putere de decizie asupra momentului oportun pentru ocuparea respectivelor provincii. ├Äntr-o convorbire cu plenipoten┼úiarul Rom├óniei la Petrograd, Constantin Diamandi, diplomatul rus, baronul Maurice Schilling a abordat ┼či chestiunea unei posibile p─âci separate cu Austro-Ungaria. ├Än opinia sa, ideea nu era respins─â de c─âtre cercurile conduc─âtoare ┼úariste, cu condi┼úia ca dubla monarhie s─â consimt─â la concesii ├«n favoarea Serbiei.

Problema concesiilor pentru Regatul rom├ón nu era prev─âzut─â ├«n cazul ├«ncheierii unei p─âci separate. Deci, tratativele de pace separat─â desf─â┼čurate ulterior de c─âtre guvernul rus au relevat ├«nc─âlcarea acordului din 18 septembrie/1 octombrie 1914. Rom├ónia continua s─â manifeste temeri ├«n privin┼úa atitudinii Bulagariei, a proiectelor acesteia, care r─âm├óneau mereu impenetrabile.

La 7 octombrie 1914, ministrul Bulgariei la Bucure┼čti, Radev, a reafirmat fa┼ú─â de Jean-Camille Blondel, omologul s─âu francez, ideea c─â Bulgaria se va men┼úine ├«n neutralitate chiar dac─â Rom├ónia va intra ├«n ac┼úiune. Dac─â acord─âm credit cuvintelor reprezentantului Sofiei, Bulgaria nu decisese s─â atace Serbia p├ón─â ├«n acel moment, pentru a evita astfel un conflict cu Antanta. De altfel, bulgarii nu ar fi putut lupta, chipurile, ├«mpotriva ru┼čilor, iar dorin┼úa lor era s─â ajung─â la un acord cu Rom├ónia. ├Äns─â aceasta din urm─â nu ar fi fost receptiv─â la ini┼úiativele bulgare. Av├ónd ├«n vedere aceste realit─â┼úi, Blondel credea c─â, de fapt, dac─â executivul rom├ón ar dori sincer s─â ajung─â la un modusvivendicu Bulgaria, acest lucru ar fi posibil prin arbitrajul Rusiei. Din p─âcate, guvernului rom├ón nu ├«i sur├ódea ideea unui asemenea acord, ┼úin├ónd s─â invoce pericolul bulgar pentru a explica inactivitatea sa. O ├«n┼úelegere cu Bulgaria nu era posibil─â dec├ót prin cedarea Cadrilaterului, ori Bucure┼čtiul excludea de la bun ├«nceput aceast─â alternativ─â. Totu┼či, spre sf├ór┼čitul lui octombrie 1914, Sazonov preconiza conturarea unei alian┼úe cu Rom├ónia ┼či Bulgaria, dac─â vecinul sudic al Rom├óniei ar consim┼úi s─â intervin─â militar ├«mpotriva Turciei. Unii diploma┼úi rom├óni, precum ministrul de la Petrograd intuiau o posibil─â ac┼úiune simultan─â:Bulgaria ├«n Tracia, iar Rom├ónia ├«n Transilvania. Deputatul na┼úionalist rus Krupenski a procedat chiar la propuneri concrete ├«n cadrul unei ┼čedin┼úe a Dumei. El  sugera un ÔÇťbargainingÔÇŁ, o practic─â destul de r─âsp├óndit─â ├«n negocierile diplomatice. A pledat pentru retrocedarea Basarabiei c─âtre Rom├ónia, iar ├«n schimb Rusia ┼či-ar fi asigurat domina┼úia asupra Str├ómtorilor, ├«n vreme ce Bulgaria ar fi intrat ├«n posesia liniei Turtucaia-Balcic. Toate p─âr┼úile aveau s─â fie astfel mul┼úumite.

Ministrul de externe rus, Sazonov, dorea cu ardoare realizarea unei ├«n┼úelegeri s├órbo-bulgare, ├«ns─â ┼čansele de reu┼čit─â erau mici din pricina contenciosului macedonean ┼či a resentimentelor prea recente dintre cele dou─â p─âr┼úi care f─âceau apropierea pu┼úin probabil─â. ├Än orice caz, diploma┼úia Antantei era convins─â c─â o implicare militar─â a Bulgariei ar antrena angajarea Rom├óniei. Cert este c─â ├«n 27 octombrie 1914, Rom├ónia era nelini┼čtit─â ├«n privin┼úa Str├ómtorilor ┼či dorea s─â ob┼úin─â asigur─âri sau chiar angajamente ├«n aceast─â privin┼ú─â. Reprezentantul diplomatic rom├ón la Petrograd, Constantin Diamandi a sugerat s─â fie decretat─â neutralitatea comercial─â a Str├ómtorilor ┼či a Constantinopolului, precum ┼či acordarea dreptului de liber─â trecere at├ót pe timp de pace, c├ót ┼či de r─âzboi, deopotriv─â pentru toate tipurile de nave.

├Än noiembrie 1914, un nou eveniment a inflamat ┼či mai mult spiritele ├«n regiunea balcanic─â. Zona era oricum destul de fr─âm├óntat─â, pe de o parte din cauza r─âzboiului austro-ungaro-s├órb ┼či pe de alt─â parte, din pricina intereselor profund divergente, care ├«n loc s─â aduc─â laolalt─â statele balcanice, din contr─â, acutizau contradic┼úiile ┼či rivalit─â┼úile dintre ele. Proclama┼úia ┼úarului rus Nicolae al II-lea, din 8 noiembrie 1914, a generat o escaladare a disensiunilor ┼či a provocat nelini┼čte, ├«n principal la Bucure┼čti.

Aceast─â proclama┼úie exprima speran┼úa c─â r─âzboiul ruso-turc se va finaliza marc├ónd triumful programului hegemonic ini┼úiat de Petru cel Mare. S-au r─âsp├óndit mari temeri c─â Rusia s-ar putea ├«nst─âp├óni asupra M─ârii Negre ┼či a Str├ómtorilor. Drept urmare, Blondel a dorit o explica┼úie oficial─â din partea guvernului rus, care s─â pun─â cap─ât acestor supozi┼úii, pentru a nu permite s─â planeze nicio ├«ndoial─â asupra principiilor libert─â┼úii ┼či interna┼úionaliz─ârii Str├ómtorilor Bosfor ┼či Dardanele.

Atunci c├ónd guvernul rom├ón a solicitat explica┼úii Rusiei ├«n ce prive┼čte respectiva proclama┼úie, cercurile conduc─âtoare ruse au manifestat o atitudine plin─â de dispre┼ú afirm├ónd c─â Rom├ónia nu era ├«ndrept─â┼úit─â s─â participe la reglementarea unor chestiuni de prim─â importan┼ú─â.

Astfel, rela┼úiile rom├óno-ruse ┼či rom├óno-bulgare au fost destul de reci, aceast─â realitate constituind o cauz─â e┼čecului de reconstituire a blocului balcanic. Interesele na┼úionale particulare au r─âmas prioritare ┼či au fost mult prea importante pentru a mai face loc concesiilor. Dialogul ┼či negocierile s-au dovedit ineficiente ├«n tentativa de aducere ├«n aceea┼či tab─âr─â a tuturor statelor din regiunea balcanic─â. Rom├ónia va persista ├«n starea de neutralitate pentru ├«nc─â mai bine de un an, iar Bulgaria, chiar dac─â diploma┼úia Antantei a depus eforturi sus┼úinute s─â o atrag─â, va sf├ór┼či prin a se ralia Puterilor Centrale ├«n octombrie 1915, dup─â ce Turcia s-a al─âturat, de asemeni, aceluia┼či bloc militar ├«nc─â din noiembrie 1914.

Surse documentare :

Arhivele Naţionale ale României, Fonduri Casa Regală, Diamandi.

Archives du Minist├Ęre des Affaires Etrang├Ęres Fran├žais;S├ęrie Guerre 1914-1918, Sous-S├ęries:Roumanie.

Service Historique de lÔÇÖArm├ęe de Terre, S├ęrie Attach├ęs Militaires en Roumanie

Documents diplomatiques concernant le rapports entre lÔÇÖAutriche ÔÇô Houngrie et la Roumanie:22 Juillet 1914 ÔÇô 27 Ao├╗t 1916, Imprimerie I. R. De la Cour et LÔÇÖEtat, Vienne, 1916.

Documents diplomatiques fran├žais (1871-1914), Imprimerie Nationale, Paris, MCMXXXVI.