Revendicarea Bucovinei de către URSS a stârnit o adevărată furtună din partea lui Hitler jpeg

Revendicarea Bucovinei de către URSS a stârnit o adevărată furtună din partea lui Hitler

Dac─â ├«n privin╚Ťa Poloniei, Finlandei ╚Öi a ╚Ü─ârilor Baltice protocolul sovieto-german a fost respectat ╚Öi a func╚Ťionat, ├«n cazul Basarabiei, lucrurile s-au complicat. ╚śi nu at├ót din pricina Basarabiei, c├ót a Bucovinei. La 23 iunie 1940, Molotov ╚Öi von Schulenburg (ambasadorul german ├«n Uniunea Sovietic─â - n. r.) au avut o ├«ntrevedere, iar ministrul de Externe sovietic a men╚Ťionat ╚Öi Bucovina, al─âturi de Basarabia. Revendicarea a st├órnit o adev─ârat─â furtun─â, iar Hitler, furios, i-a cerut explica╚Ťii ÔÇô oferite neconving─âtor ÔÇô ministrului s─âu de Externe. 

├Än r─âspunsul oficial al Berlinului la cererile sovietice se sublinia c─â problema Bucovinei este una nou─â (ein Novum), reamintind c─â aceast─â provincie a apar╚Ťinut coroanei austriece ╚Öi c─â are o ├«nsemnat─â popula╚Ťie german─â. Schulenburg a subliniat c─â Berlinul era direct interesat de o solu╚Ťionare pa╚Önic─â a diferendului cu Rom├ónia, pentru a nu periclita livr─ârile de petrol ╚Öi de materii prime. ├Än cele din urm─â s-a ajuns la un compromis, ╚Öi anume cedarea nordului Bucovinei.

Hitler a primit revendicarea lui Stalin ÔÇ×ca o palm─â ├«n obrazÔÇŁ. Hermann Neubacher, ministru plenipoten╚Ťiar ├«ns─ârcinat special cu problemele economice ├«n Europa de Sud-Est, m─ârturisea: ÔÇ×Rusia a f─âcut o mare gre╚Öeal─â. Hitler este jignit ╚Öi el nu uit─â niciodat─âÔÇŁ. Ribbentrop, la r├óndul s─âu, nota c─â ÔÇ×el [Hitler - n.n.] a receptat acest pas ca un semn al presiunii ruse spre vestÔÇŁ. ├Än discu╚Ťiile cu anturajul s─âu militar, Hitler calificase ac╚Ťiunile sovietice din ╚Ü─ârile Baltice ╚Öi din Rom├ónia ca ÔÇ×primul atac rus ├«mpotriva Europei OccidentaleÔÇŁ.

├Äntr-o discu╚Ťie cu Contele Ciano, ministrul de Externe al Italiei, la 7 iulie 1940, cancelarul german s-a opus oric─ârei ac╚Ťiuni a Romei ├«n Balcani: ÔÇ×Dac─â Italia ar ataca Iugoslavia, Ungaria s-ar n─âpusti imediat asupra Rom├óniei, deoarece n-ar mai avea s─â se team─â de vecinul iugoslav. ├Än cazul unui atac al Ungariei ├«mpotriva Rom├óniei, ru╚Öii ar deveni, ne├«ndoielnic, din nou activi, trec├ónd Dun─ârea ╚Öi ├«ncerc├ónd s─â stabileasc─â leg─âtura cu Bulgaria. [...] Ru╚Öii ar ├«nainta astfel spre Bizan╚Ťul istoric, Dardanele ╚Öi ConstantinopolÔÇŁ.

Ilustra╚Ťie publicat─â ├«n vara anului 1940 cu raptul teritorial suferit de Rom├ónia

Basarabia 28 iunie 1940 jpg jpeg

Schimbarea intervenit─â ├«n percep╚Ťia URSS de c─âtre Hitler ÔÇô din partener de conjunctur─â, ├«n poten╚Ťial adversar ÔÇô a determinat ├Änaltul Comandament al Armatei de Uscat (OKH) s─â ├«ntocmeasc─â, la ├«nceputul lunii iulie 1940, primul studiu asupra unei campanii ├«mpotriva Rusiei Sovietice (planul Lossberg). Hitler a discutat, ├«n ultimele zile ale lunii iulie, cu generalul Alfred Jodl (╚Öeful de Stat Major al ├Änaltului Comandament al Armatei ÔÇô OKW) probabilitatea unei campanii ├«mpotriva URSS, chiar ├«n toamna anului 1940.

Cancelarul german a prezentat un tablou sumbru al interven╚Ťiilor sovietice; el era convins c─â, de la ├«nceput, Stalin urm─ârise, prin ├«n╚Ťelegerea cu Germania, s─â gr─âbeasc─â izbucnirea r─âzboiului pe continent ╚Öi c─â avea planuri agresive, inclusiv bombardarea sau ocuparea, ├«n cursul toamnei, a perimetrului petrolifer rom├ónesc, ceea ce ar fi adus Germania la discre╚Ťia Uniunii Sovietice, ├«n privin╚Ťa aprovizion─ârii cu petrol. Considera c─â Stalin avea acelea╚Öi obiective ca ╚Öi ╚Ťarii ru╚Öi: st─âp├ónirea Finlandei, Poloniei, Bulgariei ╚Öi a str├ómtorilor ╚Öi considera c─â un conflict germano-sovietic e inevitabil.

România, mărul discordiei între Hitler și Stalin

Temerea c─â Rusia poate ocupa regiunea petrolifer─â Ploie╚Öti ofer─â r─âspunsul implic─ârii directe a lui Hitler ├«n negocierile rom├óno-maghiare privind Transilvania, de╚Öi ini╚Ťial a refuzat orice amestec. Dar teama c─â ac╚Ťiunea comun─â a Budapestei ╚Öi Moscovei va duce la pr─âbu╚Öirea statului rom├ón ╚Öi la pierderea valoroaselor resurse l-a convins s─â se implice activ pentru a evita orice conflict care s─â afecteze interesele germane. Acordarea de garan╚Ťii Rom├óniei dup─â arbitrajul de la Viena trebuie privit─â prin aceea╚Öi cheie interpretativ─â.

La 31 august, Hitler explica sensul garan╚Ťiei ├«n fa╚Ťa ata╚Öa╚Ťilor militari dintr-o serie de ╚Ť─âri europene. Potrivit jurnalului generalului Halder, F├╝hrerul a spus, ├«n ceea ce prive╚Öte Rom├ónia, c─â la Moscova trebuie s─â se ╚Ötie c─â ÔÇ×Germania acord─â Rom├óniei o ├«nsemn─âtate hot─âr├ótoare ╚Öi c─â nu se va da ├«n l─âturi de la nimic pentru a ap─âra interesele germane, c─â Rom├ónia este inviolabil─âÔÇŁ.

La Moscova, acordarea de garan╚Ťii Rom├óniei de c─âtre puterile Axei a provocat o nemul╚Ťumire pe care oficialii sovietici nu ╚Öi-au ascuns-o. Chiar a doua zi dup─â arbitrajul de la Viena, Molotov s-a ├«nt├ólnit cu von Schulenburg. Dup─â ce, ironic, a ╚Ťinut s─â precizeze c─â aflase mai multe din pres─â dec├ót din comunicarea guvernului german despre cele petrecute la Viena, ministrul de Externe sovietic a acuzat Germania c─â ├«nc─âlcase articolul 3 din tratatul de neagresiune, ÔÇ×neconsult├óndu-se cu guvernul sovietic ├«ntr-o chestiune de interes reciprocÔÇŁ.

La 9 septembrie, ambasadorul german a ├«nm├ónat r─âspunsul oficial, care preciza c─â ÔÇ×Basarabia reprezentase limita zonei sovietice de interes, men╚Ťionat─â ├«n pactul germano-sovieticÔÇŁ. Molotov a fost nemul╚Ťumit. Rom├ónia devenise m─ârul discordiei care punea ├«n pericol ╚Öi a╚Öa fragila alian╚Ť─â dintre Berlin ╚Öi Moscova.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Rom├ónia, casus belli? Germania ╚Öi Rusia 1939-1941ÔÇť, publicat ├«n num─ârul 35 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 30 iunie - 29 septembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

HS 35 jpg jpeg