Reprezentări timpurii ale Bunei Vestiri

Buna Vestire este prima dintre sărbătorile Maicii Domnului, consemnată în vechile documente, datând din timpul împăratului Iustinian, cu celebrare pe 25 martie.

Reprezentările vizuale pe această temă își au originile în Evangheliile canonice (Luca I, 26-38), la care se adaugă elemente simbolice din Vechiul Testament, dar au fost incluse ulterior și alte elemente legate de contextul teologic, cultural, geografic și spiritual al diferitelor epoci. În toate bisericile ortodoxe, Buna Vestire este pictată pe iconostas, în registrul praznicelor împărăteşti.

Buna Vestire din Catacombele Priscillei din Roma, considerată prima reprezentare a scenei

Scena Bunei Vestiri s-a schimbat din punct de vedere compozițional odată cu trecerea timpului. Însă rădăcinile ei ne îndreaptă către arta paleocreștină a catacombelor din Roma. Modurile de reprezentare ale scenei au evoluat de la artă naivă către reprezentări tot mai realiste și grade tot mai ridicate de artisticitate, simbolism și substrat dogmatic.

De la compoziții statice la dinamice, de la fundal neutru la diferite cadre în care sunt plasate personajele (natural, arhitectural, de interior), până la scene încărcate de elemente simbolice, cele două personaje iconice au fost astfel plasate în diferite contexte narative (simple, ce subliniează strict actul vestirii, apoi tot mai complexe și încărcate de detalii și simboluri), iar poziționarea celor doi în compoziție s-a schimbat. Dacă în primele reprezentări Arhanghelul apărea în stânga, a început apoi să apară mereu în partea dreaptă a scenei.

Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri se găsește în Catacombele Priscilei, din Via Salaria, nordul Romei, monument paleocreștin, care a servit ca loc de înhumare din secolul al II-lea până în secolul al IV-lea. Fresca datează din prima jumătate a secolului al III-lea și face parte dintr-un ansamblu.

Buna Vestire din Catacombele Priscillei din Roma, cea mai timpurie reprezentare a scenei

Vedem o reprezentare foarte simplă sub raport compozițional, al formelor și culorilor, comparativ cu alte scene din ansamblu. Istoricii au fost uimiți de faptul că Arhanghelul este reprezentat fără aripi, asemeni unui om. El poartă tunică și are mâna ridicată, trimițând la semnul vorbirii. Fecioara Maria apare în veșminte romane și e așezată într-un jilț cu spătar înalt, ascultându-l pe cel dinaintea ei.

Printre reprezentările timpurii se mai numără mozaicul (foto sus) de pe arcul triumfal al Bisericii Santa Maria Maggiore (secolul al V-lea), în care apare pentru prima dată porumbelul, ca simbol al Duhului Sfant, apoi o pictură pe un sarcofag din secolul al VI-lea, al familiei Pignatta (azi la Muzeul din Ravenna), iar din secolul al XII-lea datează Buna Vestire de la Ustiug (azi la Galeria Tretiakov din Moscova), realizată de un iconar din Novgorod, în care putem vedea personajele plasate pe un fond neutru, realizat doar cu foiță de aur. În partea de sus apare Dumnezeu Tatăl și silueta lui Iisus pe pieptul Fecioarei, pe maforionul roșu.

Buna Vestire de la Ustiug (secolul al XII lea, azi la Galeria Tretiakov, Moscova)

În secolul al VI-lea apare și schimbarea pozițiilor personajelor în cadrul scenei. Fecioara Maria apare de acum în partea dreaptă. Narațiunea vizuală va începe astfel să corespundă cu direcția de citire și scriere în limbile greacă și latină (de la stânga la dreapta), astfel încât privirea să ajungă și să rămână pe imaginea Fecioarei.

Arhanghelul apare de obicei singur, înaintea Fecioarei, dar mai există și reprezentări în care apar mai mulți îngeri, ca în mozaicul Bisericii Santa Maria Maggiore (sec. V). În mozaicul roman, ca și în fresca din Catacombele Priscilei, Fecioara Maria apare șezând, cu picioarele pe un podium, dar din secolul al VI-lea, începe să fie redată în picioare.

- - -

În spaţiul românesc, sărbătoarea Bunei Vestiri (Blagoveştenia) se suprapune cu Ziua Cucului, o altă sărbătoare din calendarul popular, zi în care această pasăre-simbol cânta pentru prima oară, vestind venirea primăverii.

Etnologul Ion Ghinoiu nota că „dacă în ziua de Blagoveştenie timpul va fi frumos, tot anul are să fie bun. Şi cum va fi vremea în ziua de Buna Vestire, aşa va fi şi de Paşti. Iar dacă de Buna Vestire se află şi frunză verde, atunci anul va fi cu belşug“.

Simion Florea Marian nota în „Sărbătorile la români”, din mărturia unui țăran român, că „Blagoveștenia o așteaptă oamenii cu mare bucurie ca sa audă cucul cântând. Cucul cam pe la Buna Vestire până la Sân Petru avea multe misiuni de îndeplinit; el trebuia sa ne spună viitorul sau să ne aducă știri despre iubiții și iubitele noastre”. Toţi oamenii satului așteptau să audă prima cântare a cucului.

Un material MNCR / Documentare: Cosmina Marcela Oltean