Reformele lui Cuza: schimbarea la fa╚Ť─â a Rom├óniei jpeg

Reformele lui Cuza: schimbarea la fa╚Ť─â a Rom├óniei

Dup─â alegerea colonelului Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei (5 ianuarie 1859) ╚Öi al Valahiei (24 ianuarie 1859), Principatele Rom├óne, noul stat creat atunci, a militat pentru recunoa╚Öterea grani╚Ťelor ╚Öi statalit─â╚Ťii sale, lucru ce se ├«nt├ómpla ├«n 1861, c├ónd cap─ât─â numele de Rom├ónia. Acest nou stat a fost recunoscut de Marile Puteri, prin protec╚Ťia direct─â a lui Napoleon al III-lea al Fran╚Ťei.

Imperiul Otoman ╚Öi Austria ├«naintaser─â proteste vehemente sub pretextul ├«nc─âlc─ârii Conven╚Ťiei de la Paris, Austria afl├óndu-se ├«n r─âzboi cu Fran╚Ťa. Evident, protestul a r─âmas f─âr─â urm─âri negative pentru Principate. Cuza a fost ales ca domn datorit─â faptului c─â nu poseda ambi╚Ťii personale ╚Öi era de partea unioni╚Ötilor. Turcii ofereau ╚Öi ei o oarecare recunoa╚Ötere, printr-un ÔÇťfirmanÔÇŁ pe care Cuza ├«l numi ÔÇťactÔÇŁ ╚Öi care prevedea o unire pe o perioad─â viager─â a domniei lui domnitorului.

Capitala se afla la Bucure╚Öti ╚Öi avea un singur guvern ╚Öi o singur─â adunare. Ora╚Öul era numit ÔÇťInima Rom├ónieiÔÇŁ la acea perioad─â, adopt├ónd din 1869 ├«n heraldica sa, vulturul ╚Öi zimbrul. Arhivele statului s-au centralizat ├«n Bucure╚Öti. Po╚Öta Rom├ón─â ╚Öi-a deschis sedii ├«n ├«ntreaga ╚Ťar─â, fiind ├«nfiin╚Ťat─â ╚Öi o direc╚Ťie central─â a po╚Ötelor. ├Än domeniul sanitar au fost de asemenea reforme de centralizare a institu╚Ťiilor sanitare de pe cuprinsul Rom├óniei. Tot atunci au ap─ârut ╚Öi primele comisii moderne de statistic─â ╚Öi eviden╚Ť─â a popula╚Ťiei, centraliz├óndu-se ├«ntr-o baz─â comun─â de date toate informa╚Ťiile cet─â╚Ťene╚Öti.

Prin motiva╚Ťia cultural─â ╚Öi lingvistic─â dintre Moldova ╚Öi Valahia a fost posibil─â aceast─â unire, fapt ce a reprezentat un proces complex din punct de vedere institu╚Ťional. Acest lucru a silit pe noul domnitor s─â ini╚Ťieze o serie de reforme interne. Bine├«n╚Ťeles c─â au existat ╚Öi anumite for╚Ťe ce se opuneau noului plan al lui Cuza, ├«n principal guvernul din acea perioad─â fiind ├«n contradic╚Ťie cu aceast─â serie de reforme interne. O alt─â institu╚Ťie ce se opunea reformelor a fost Adunarea Legiuitoare, ce avea reprezentan╚Ťi din r├óndul boierilor, bisericii, burghezimii ╚Öi bancherilor. ╚Öi liberalii Rosetti ╚Öi Br─âtianu se opuneau reformelor lui Cuza, consider├óndu-l pe domnitor un despot ce se ├«mpotrivea proclam─ârii republicii.

Ani plini de reforme

Dup─â mandatele de prim-mini╚Ötrii ale lui Barbu Catargiu ╚Öi Cre╚Ťulescu ╚Öi e╚Öuarea lui Cuza ├«na-╚Öi ├«ncepe programul politic, se va forma un nou guvern, condus de Mihail Kog─âlniceanu, ce va ini╚Ťia ca prim─â reform─â:secularizarea averilor m─ân─âstire╚Öti (decembrie 1863). Astfel, Biseric─â va deveni o institu╚Ťie de stat ca ╚Öi celelalte, f─âr─â vreun drept aparte. Asta ├«nsemna c─â o mare parte din propriet─â╚Ťile funciare ce apar╚Ťineau Bisericii au fost trecute ├«n proprietatea ╚Ť─âranilor, mai exact a cincea parte din p─âm├óntul ╚Ť─ârii. Faptul c─â Biserica poseda o oarecare autonomie fa╚Ť─â de vechiul regim, a contribuit la acest lucru.

├Än ciuda protestelor venite de la mitropolitul Moldovei, Sofronie Miclescu, ╚Öi din partea c─âlug─ârilor greci, Cuza a stabilit ╚Öi un venit de 10% asupra reprezentan╚Ťilor bisericii ╚Öi tot ce ╚Ťine de aceasta. Protestele c─âlug─ârilor greci erau de a╚Öteptat, ╚Ötiindu-se faptul c─â m─ân─âstirile din Muntele Athos primeau fonduri de la mitropoli╚Ťii rom├óni ├«nc─â din secolul al XVI-lea.

Dup─â reformele lui Cuza, slujbele ├«n greac─â au fost interzise, cu excep╚Ťia a trei biserici ├«n tot statul. Cuza a mai interzis de asemenea ╚Öi t─âierea p─âdurilor m─ân─âstire╚Öti, ├«n mod abuziv, de c─âtre c─âlug─ârii cei lacomi de avere. Egumenii greci erau de altfel obliga╚Ťi prin decret s─â restituie toate bunurile ╚Öi obiectele de cult Bisericii Rom├óne ce ╚Ťinea de stat. De exemplu, episcopul cel nebun, pe nume Filotei, de la Buz─âu, ce st─âp├ónea o avere considerabil─â, r─âmase f─âr─â bunurile sale urm├ónd a fi demis ╚Öi ├«nlocuit din func╚Ťie. Un lucru asem─ân─âtor a p─â╚Ťit ╚Öi mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, pentru c─â a avut curajul s─â protesteze ├«mpotriva lui Cuza, urm├ónd a fi demis ╚Öi el din func╚Ťie ╚Öi trimis ├«n surghiun la Slatina, la un alt exilat, pe nume Veniamin.

La 2 mai 1864, Cuza va dizolva Adunarea Legiuitoare, ╚Öi va ini╚Ťia o nou─â constitu╚Ťie ╚Öi o nou─â lege electoral─â, ├«n urma Conven╚Ťiei de la Paris;schimb─ârile au fost sus╚Ťinute de popor printr-un referendum. Alexandru Ioan Cuza va da decretul oficial de executare a legii averilor m─ân─âstire╚Öti, impuse de Kog─âlniceanu. Lucrurile acestea l─ârgeau autoritatea lui Cuza ╚Öi reducea din puterea corpului legislative, compus din Camer─â ╚Öi Senat. Se va crea Consiliul de Stat pentru preg─âtirea legilor interne, legile fiind reprezentate de ÔÇťdecretele domne╚ÖtiÔÇŁ. Puterea legislative era de╚Ťinut─â de cele dou─â camere:Adunarea Electiv─â ╚Öi Corpul Ponderator (Senatul), fapt ce asigur─â trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la cel bicameral. Senatul se compunea din 64 de membri, ce erau ale╚Öi ├«n majoritate de c─âtre domnitor.

├Än materie legislativ─â, domnitorul putea s─â aib─â ini╚Ťiativa actelor normative, elaborate de Consiliul de Stat. ├Än aceste condi╚Ťii, Corpurile legiuitoare aveau rolul de a le aproba, ├«nt─ârind puterea domnitorului.

Legea electoral─â ├«mp─âr╚Ťea aleg─âtorii ├«n dou─â categorii:aleg─âtori direc╚Ťi ╚Öi aleg─âtori primari. Aleg─âtorii direc╚Ťi erau to╚Ťi cei care ╚Ötiau carte, pl─âteau o contribu╚Ťie de cel pu╚Ťin patru galbeni ╚Öi ├«mpliniser─â v├órsta de 25 de ani. Aleg─âtorii primari erau ne╚Ötiutori de carte, dar care pl─âteau o contribu╚Ťie stabilit─â pe categorii, de la 48 la 110 lei. Cei care nu aduceau nici o contribu╚Ťie b─âneasc─â erau exclu╚Öi de la vot. Tot ├«n timpul lui Alexandru Ioan Cuza se concepe un cod penal ╚Öi unul civil, dup─â modelul napoleonian francez.

Prin ÔÇťlegea instruc╚Ťiunii publiceÔÇŁ de la 1864, se proclama obligativitatea ╚Öi gratuitatea ├«nv─â╚Ť─âm├óntului primar. Atunci s-au stabilit trei grade de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt:primar, secundar ╚Öi superior. ├Änv─â╚Ť─âm├óntul primar era de patru ani, cel secundar de ╚Öapte ani, iar cel superior s─âu universitar de trei ani.

├Än planul justi╚Ťiei, au luat fiin╚Ť─â urm─âtoarele instan╚Ťe judec─âtore╚Öti:judec─âtoriile de plas─â, tribunalele jude╚Ťene, cur╚Ťile de apel, cur╚Ťile de jura╚Ťi sau Curtea de Casa╚Ťie, care era totodat─â ╚Öi instan╚Ť─â de recurs. Elena Cuza, so╚Ťia domnitorului, va ├«nfiin╚Ťa ÔÇťAzilul de feteÔÇŁ ce-i va purta numele.

Crearea Universit─â╚Ťilor ╚Öi a Armatei

Prima universitate din ╚Ťar─â ia na╚Ötere ├«n 1860, la Ia╚Öi ╚Öi va purta numele domnitorului. A doua va fi cea din Bucure╚Öti, din 1864. Tot la Bucure╚Öti va fi ├«nfiin╚Ťat─â ╚Öi ╚Öcoala Na╚Ťional─â de Arte Frumoase, sub conducerea lui Theodor Aman. De asemenea, o ╚Öcoal─â de medicin─â veterinar─â va fi inaugurat─â.Se va ├«nfiin╚Ťa ╚Öi ╚Öcoala Superioar─â de ╚Ötiin╚Ťe ╚Öi ╚Öcoala Superioar─â de Litere, pun├ónd bazele Universit─â╚Ťii de Stat din Bucure╚Öti. Prin ajutorul acestor noi institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, se va trece de la ortografia chirilic─â la cea latin─â.

├Än timpul lui Cuza va lu─â fiin╚Ť─â, ├«n mod oficial, Armata Na╚Ťional─â Rom├ón─â. Aceasta avea ordinul ╚Öi menirea s─â apere integritatea statului de orice atac str─âin. Concentrarea unit─â╚Ťilor militare avea loc ├«n tab─âra de la Flore╚Öti. Tot atunci s-a ├«nfiin╚Ťat ╚Öi Ministerul de R─âzboi  ╚Öi Arsenalul Armatei ╚Öi s-au pus bazele ├«nv─â╚Ť─âm├óntului militar.Cuza a├«nfiin╚Ťat Garda Na╚Ťional─â, aflat─â sub comanda sa, m─âsur─â ├«n care corpul legislativ a v─âzut o sc─âpare spre un despotism absolutist, fapt ce contravenea Conven╚Ťiei de la Paris.

1 111 jpg jpeg

Un alt tip de reform─â, a fost reprezentat─â de ordinul fiscalit─â╚Ťii, unde au fost instituite o serie de impozite personale cet─â╚Ťene╚Öti, ├«n special cele funciare. Astfel, statul adopta o reform─â modern─â ├«n ceea ce prive╚Öte fiscalitatea. Tot atunci se organiza ╚Öi serviciul vamal, la fel ╚Öi cursul monetar, precum ╚Öi ├«nfiin╚Ťarea unei linii de telegraf ce asigur─â leg─âtura direct─â cu Rusia.

Reforma agrar─â a fost practic propus─â de conservatori, dar ini╚Ťiat─â de Cuza. Prin legea rural─â din august 1864, peste 400.000 de familii de ╚Ť─ârani au primit p─âm├ónt, iar aproximativ 60.000 de al╚Ťi ╚Ť─ârani au primit teren pentru cas─â ╚Öi gr─âdin─â. Prin aceast─â reform─â agrar─â ce lua sf├ór╚Öit ├«n anul urm─âtor, s-a desfiin╚Ťat orice urm─â de feudalism, fapt ce a dat na╚Ötere unei perioade de ├«nceput a dezvolt─ârii capitaliste rom├óne╚Öti. Con╚Ötiin╚Ťa ╚Ť─âr─ânimii evolua, urm├ónd ca produc╚Ťia agricol─â a ╚Ť─ârii s─â creasc─â ├«ntr-un ritm semnificativ.

Cum ╚Ť─âranii nu aveau banii necesari pentru a cump─âra terenurile de p─âm├ónt, statul intervenea ├«n aceast─â problem─â ╚Öi astfel ╚Ť─âr─ânimea se angaja s─â pl─âteasc─â datoria c─âtre stat ├«ntr-o perioad─â de 30 de ani. Vechii proprietari urmau s─â fie desp─âgubi╚Ťi ├«ntr-un termen de 10-15 ani. ╚Ť─âranii primeau p─âm├ónt ├«n func╚Ťie de bunurile lor ├«n natur─â, cum ar fi vite, cai etc.  Aceast─â ├«mp─âr╚Ťire a terenului ├«n scop agricol se f─âcea ╚Öi dup─â criterii geografice, de exemplu ├«n Moldova dintre Carpa╚Ťi ╚Öi Prut ╚Öi C├ómpia Rom├ón─â, suprafe╚Ťele erau mai mari, astfel c─â ╚Ť─âranii din acele zone puteau primi o suprafa╚Ť─â de teren mult mai ├«ntins─â, fa╚Ť─â de cei din zonele de munte. De exemplu, se putea oferi o suprafa╚Ť─â de 1600 mp ├«n zona de c├ómpie ╚Öi 1200 mp ├«n zona de munte. ╚Ť─âranilor li s-a permis ╚Öi dreptul la p─âdure, pentru a aduna lemne de foc, necesare ├«nc─âlzirii pe timp de iarn─â ├«n mod special.

Se desfiin╚Ťau ╚Öi taxele pl─âtite de ╚Ť─ârani boierilor sub diverse forme precum dijme (claca sau zilele de meremet), urm├ónd a fi introdus un tarif de impozitare la nivel na╚Ťional, c─âtre stat. ╚Ť─âranii care aveau p─âm├ónt mai mult puteau s─â v├ónd─â o parte din el altor ╚Ť─ârani care aveau o suprafa╚Ť─â mai pu╚Ťin ├«ntins─â, ├«n special celor ce primiser─â teren doar pentru cas─â ╚Öi gr─âdin─â. Lipsa unor m─âsur─âtori profesioni╚Öti de teren a dus la diferite dispute. Aceast─â reform─â agrar─â practic a ├«mpiedicat o posibil─â r─âscoal─â ╚Ť─âr─âneasc─â ╚Öi a asigurat domnitorului sprijinul loial al ╚Ť─âr─ânimii. Tot atunci a ├«nceput ╚Öi construc╚Ťia de c─âi ferate, ├«ncep├ónd cu ruta Bucure╚Öti-Giurgiu. Prin aceast─â serie de reforme na╚Ťionale, s-au pus bazele ├«nfiin╚Ť─ârii statului na╚Ťional rom├ón modern.

├Än 1864, se promulgau legi ce priveau organizarea administra╚Ťiei, iar jude╚Ťele ╚Öi comunele erau administrate de consilii alese pe baza votului cenzitar. Astfel, mai multe comune formau o plas─â, iar mai multe pl─â╚Öi un jude╚Ť. ├Än fruntea administra╚Ťiei jude╚Ťene era numit un prefect, ├«n timp ce ├«n fruntea unei plase un subprefect. Primarii conduceau comunele.

├Än 1866, Cuza va fi silit s─â abdice de la tron, ├«n urma coaliz─ârii la putere a unor indivizi ce aveau alte interese de ordin interna╚Ťional ╚Öi aserveau statul centrelor de conducere externe.Dup─â alc─âtuirea locotenen╚Ťei domne╚Öti, format─â din Lascar Catargiu ce reprezenta Moldova ╚Öi conservatorii, Nicolae Golescu al ╚Ť─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi liberalilor precum ╚Öi colonelul Nicolae Haralambie, ce reprezenta armata, principele german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen venea pe tronul Rom├óniei, urm├ónd a fi uns rege al acesteia la 10 mai 1881.

Bibliografie:

1. Alexandru Vlahu╚Ť─â, Din trecutul nostru ÔÇťIstoria Rom├ónilorÔÇŁ, Editura Cartea Rom├óneasc─â 1924, p. 219-224
2.Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, Editura Ministerului de Culte, București. 1929, p.288-293
3. Nicolae Iorga, Istoria Românilor pentru poporul românesc, Editura Minerva, București, 1993, p. 122-129
4. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Rom├óne, Editura Episcopiei Dun─ârii de Jos, Gala╚Ťi, 1996, p. 376-384