Regimul lui Castro: Saturn care ├«┼či devoreaz─â propriii copii? jpeg

Regimul lui Castro: Saturn care ├«┼či devoreaz─â propriii copii?

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Raluca Alexandra Popescu

Ce regim ├«┼či mai poate revendica ast─âzi statutul de a fi sfidat cea mai mare putere din lume, de a-l fi umilit pe pre┼čedintele John F. Kennedy ├«n momentul tentativei de invazie din 1961, din Golful Porcilor, de a fi adus planeta ├«n pragul r─âzboiului nuclear, ┼či care s─â-┼či fi trimis solda┼úi s─â lupte pe mai multe continente ├«ncerc├ónd s─â re├«nnoieasc─â ideea de revolu┼úie?

Ultim─â colonie spaniol─â, emancipat─â ├«n 1898 ╚Öi devenit─â de ├«ndat─â colonie a Statelor Unite, Cuba este o insul─â care a ├«ncercat s─â-┼či schimbe direc┼úia, dorind s─â apar┼úin─â unei Eurasii socialiste care se ├«ntindea din Germania p├ón─â ├«n Vietnam.[1]Sloganul regimului avea s─â fie ÔÇ×Socialismul sau moarteaÔÇŁ iar manifestul politic exponen┼úial al ÔÇ×castroismuluiÔÇŁ va deveni discursul ÔÇ×Istoria m─â va achitaÔÇŁ al lui Castro, din timpul procesului de la Santiago din 1953.

La ├«nceput, sovieticii ├«l suspectau pe Castro ca era un fel de ÔÇ×cal troianÔÇŁ al americanilor, a c─ârui ÔÇ×Mi┼čcareÔÇŁ venise la putere ├«n Cuba ├«n urma unei opera┼úiuni CIA. ├Än 1959, KGB-ul avea ├«ntr-adev─âr motive s─â-l considere pe Fidel Castro un agent de penetrare plasat cu abilitate de americani ├«n blocul sovietic. Directoratul 2 din KGB vedea ├«n Castro o c├órti┼ú─â infiltrat─â abil de CIA ├«n lag─ârul comunist.[2]Un prieten de-ai lui Fidel Castro, Carlos Franqui, consemna ├«n cartea Family portrait with Fidelurm─âtoarele:ÔÇ×CIA, care apare public drept inamicul lui Fidel, ├«n realitate i-a fost ├«ntotdeauna un aliatÔÇŁ, iar Orlando Bosh, care a luptat ├«mpotriva lui Castro ├«n anii 1960, a avertizat mediile emigran┼úilor cubanezi din Florida s─â nu se ├«ncread─â ├«n afirma┼úiile CIA dac─â vor s─â lupte ├«mpotriva lui Castro.[3]

De unde provin aceste suspiciuni ale sovieticilor? ├Än adolescen┼ú─â, Castro a fost ini┼úiat de iezui┼úi ├«n structura secret─â de spionaj Convivio ├«ntemeiat─â de Alberto de Castro, structur─â care va schimba informa┼úii secrete cu serviciile de spionaj americane din spa┼úiul caraibian. Prin intermediul Ordinului Iezui┼úilor ┼či al societ─â┼úii lor secrete, Castro va ├«ntemeia leg─âturi cu diplomatul american William A. Wieland, ┼čeful ÔÇ×Biroului CaraibianÔÇŁ din Departamentul de Stat, func┼úie de┼úinut─â de acesta dup─â 1952. Leg─âturile lui Castro cu Wieland au atras aten┼úia KBG-ului.

Castro a preferat s─â-┼či construiasc─â propria mi┼čcare revolu┼úionar─â, echipa recrut├óndu-╚Öi-o din r├óndurile aripii reformiste ┼či radicale a Partidului Ortodox, evit├ónd participarea comuni┼čtilor grupa┼úi ├«n PSP (Partidul Socialist al Poporului). ÔÇťNu aveam prejudec─â┼úi ├«n leg─âtur─â cu comuni┼čtii. ├Äns─â ├«mi era clar c─â Partidul Comunist era foarte izolat ┼či mi-ar fi fost greu s─â-mi transpun planurile revolu┼úionare ├«n r├óndurile lor. De aceea a trebuit s─â aleg:fie s─â devin un membru disciplinat al Partidului Comunist, fie s─â ├«nfiin┼úez eu ├«nsumi o organiza┼úie revolu┼úionar─â care s─â poat─â ac┼úiona ├«n condi┼úiile din Cuba.ÔÇť[4]

Castro vedea ├«n marxism-leninism o ÔÇťpiatr─â de edificiu pentru propria sa construc┼úie social-revolu┼úionar─â fidelist─âÔÇŁ.[5]Cu toate astea, unii dintre cei mai apropia┼úi camarazi ai s─âi, pe care i-a recrutat pentru mi┼čcare, erau tineri cu influen┼úe comuniste, printre ace┼čtia num─âr├óndu-se ╚Öi propriul s─âu frate, Ra├║l, care devine ├«n 1953 membru al Tineretului Comunist.

538px Fidel Castro   MATS Terminal Washington 1959 jpg jpeg

Din cauza extinderii alarmante a comunismului ├«n Cuba, mai ales ├«n r├óndurile armatei, din ce ├«n ce mai supus─â ├«ndoctrin─ârii marxiste, mul┼úi dintre tovar─â┼čii de lupt─â credincio┼či lui Castro l-au acuzat c─â a tr─âdat revolu┼úia ┼či s-au opus dictaturii ro┼čii. ÔÇ×Sunt ├«mpotriva oric─ârei forme de dictatur─âÔÇŁ spunea Pedro Luis Diaz, comandantul Fo┼úelor Aeriene rebele, ├«n proclama┼úia sa din 29 iunie 1959, fie c─â ea se nume┼čte tujillist─â, batistist─â sau comunist─â.Atitudinea mea, de ieri, de azi ┼či de m├óine a demonstrat ┼či va demonstra c─â, iubind libertatea, nu voi fi de acord niciodat─â cu un sistem dictatorial ┼či, mai ales, cu sistemul cel mai inuman din  lume:comunismul.ÔÇŁHuber Matos Benitez, un alt erou al Armatei rebele, i-a adresat lui Fidel Castro un emo┼úionant mesaj de avertisment:ÔÇťDac─â alt─âdat─â ┼úi-ai ap─ârat poporul, dac─â alt─âdat─â ai facut ca poporul s─â se ridice ├«n numele ra┼úiunii ┼či al drept─â┼úii, acum, Fidel, ├«┼úi distrugi opera ┼či ├«┼úi ├«ngropi revolu┼úia.ÔÇŁ[6]

├Ämpotriva lui Castro au fost organizate numeroase comploturi, dat├ónd din perioada studen┼úiei:de la gangsterii politici de la Universitatea din Havana, la sf├ór┼čitul anilor ÔÇÖ40, la acoli┼úii dictatorului Batista ┼či p├ón─â la cubanezii exila┼úi ├«n Florida, ├«n cooperare cu CIA ┼či Mafia.

Rolando Cubela va fi recrutat ├«n anii ÔÇÖ60 de serviciile secrete americane cu scopul de a-l asasina pe Castro. La ├«nceputul lui 1960 opereaz─â ├«n Mun┼úii Escambray din Cuba central─â o mi┼čcare de gheril─â ÔÇťAl doilea Front Na┼úionalÔÇŁ anti-Castro, al c─ârei comandant era un fost tovar─â┼č de arme lui Castro ┼či Guevara, un anume Eloy Guti├ęrrez Menoyo. Aceast─â mi┼čcare de gheril─â va fi ├«nfr├ónt─â ┼či dizolvat─â abia ├«n 1965.[7]├Än 1968 are loc o alt─â tentativ─â de r─âsturnare de la putere a lui Fidel Castro la care a participat Vadim Lestov.

Num─ârul cresc├ónd de atentate ┼či acte de sabotaj ale c─âror principali ini┼úiatori sunt cubanezii ├«n exil ├«n colaborare cu CIA Florida vor conduce la m─âsuri drastice ├«mpotriva opozan╚Ťilor revolu┼úiei. Dup─â victoria revolu┼úiei, Raul Castro, Guevarra ┼či Camilo Cienfuegos au ├«nceput construc┼úia unui aparat de securitate denumit FAR Fuerzas Armadas Revolucionarias, for┼úele armate revolu┼úionare. Ulterior, cu sprijinul KGB, Castro va organiza serviciul secret DGI Direcc├şon General de Inteligencia. Ramiro Valdes, ministrul de interne, va crea o poli┼úie politic─â, G2, iar pe lang─â aceast─â for┼ú─â de mili┼úie, se va ├«nfiin┼úa din toamna lui 1980 ┼či o a treia trup─â de protec┼úie, CDR ÔÇôComitetele pentru Ap─ârarea Revolu┼úiei.[8]

Prin anii ÔÇÖ60, Fidel Castro ├«l gra┼úiaz─â pe Eloy Gutti├ęrrez Menoyo, ┼čef al unei minigherile importante din SUA, sau pe Rolando Cubela, care preg─âtea un atentat ├«mpotriva lui. Revolu┼úia, explica Fidel ├«n 1963, n-o s─â ajung─â precum Saturn, s─â-┼či devoreze proprii copii. Un sfert de veac mai t├órziu, familia revolu┼úionar─â se afl─â confruntat─â cu o astfel de ac┼úiune. Fidel nu-l iart─â de plutonul de execu┼úie pe generalul Arnaldo Ochoa, veteran al interven┼úiilor secrete ale Cubei ├«n r─âzboaiele din Lumea a Treia. El este ├«mpu┼čcat ├«mpreun─â cu un alt ofi┼úer, colonelul Antonio, zis ÔÇťTonyÔÇŁ, de la Guarida Font, fost responsabil al unui serviciu ├«ns─ârcinat cu deturnarea embargoului commercial al SUA ┼či veteran al trupelor speciale coordonate de Cuba cu scopul de a exporta revolu┼úia din Caraibe. Ambii sunt executa┼úi cu adjunc┼úii lor:, c─âpitanul Jorge Mart├şnez Vald├ęs ┼či comandantul Amado Padr├│n Trujillo.[9]

Ideologia construit─â de Fidel Castro, denumit─â de cubanezi ÔÇťfidelismÔÇŁ, este ceva mai mult dec├ót un simplu model al comunismului de sorginte sovietic─â. Ea reprezint─â un amestec ├«ntre g├óndirile lui Marx, Engels ┼či Lenin, Che Guevarra, Jos├ę Mart├ş ┼či, ├«n mare m─âsur─â, Fidel Castro.

[1]Jean-Fran├žois Fogel, Bertrand Rosenthal, Sf├ór┼čit de secol la  Havana, Ed.Rao, 1999, p.18.

[2]Thomas Powers, The Man who kept the secrets, apud Vladimir Alexe, De la Stalin la Saddam:secrete          biografice, Ed.Antet, 1999.

[3]Vladimir Alexe, De la Stalin la Saddam:secrete biografice, Ed.Antet, 1999, pp. 94-95.

[4]Fidel Castro, My early years, p.124.

[5]Volker Skierka, Fidel Castro:O biografie, Victoria Books,   2011, p.50.

[6]Yves Guibert, Castro lÔÇÖinfid├Ęle, Ed. de la Table Rond, 1961, pp.120 ┼či 131, apud Sergiu Grossu, ├Än spatele cortinei de bambus. De la Mao-Tzedun la Fidel Castro, Ed. Vremea, Bucure┼čti, 2005.

[7]Volker Skierka, op. cit, p. 64.

[8]Ibidem. pp. 111-112.

[9]Jean-Fran├žois Fogel, Bertrand Rosenthal, op. cit, pp. 26-27.