Reformele lui Cuza  Țară nouă, legi noi jpeg

Reformele lui Cuza. Țară nouă, legi noi

ÔÇťStarea de fa╚Ť─â a Rom├óniei noastre poate s─â se rosteasc─â ├«ntr-un singur cuv├ónt: revolu╚Ťie, adic─â re├«nnoire ├«n totul...Rom├ónia este dar─â de-a binelea ├«n revolu╚Ťie, revolu╚Ťia este starea ei legal─â, starea ei normal─âÔÇŁ. A╚Öa sintetiza ÔÇťTribuna rom├ón─âÔÇŁ a lui Ion Ionescu (de la Brad) la 7/19 iunie 1859 situa╚Ťia t├ón─ârului stat na╚Ťional rom├ón aflat ├«nc─â la ├«nceputurile sale.

Unirea fiin╚Ťa, dar ├«ntemeiat─â doar pe firul oarecum ╚Öubred al unei duble alegeri pe care n-o recunoscuser─â ÔÇô ├«n luna mai ÔÇô dec├ót cinci dintre puterile garante. Ea se ├«ntemeia ├«ns─â pe o voin╚Ť─â na╚Ťional─â indiscutabil─â, exprimat─â nu numai prin votul celor dou─â Adun─âri elective, ci prin profunda re├«nnoire care fusese declan╚Öat─â prin alegerea domnului celui nou. To╚Ťi doreau rea╚Öezarea lucrurilor, ├«ntemeia╚Ťi, de altfel ╚Öi pe prevederile Conven╚Ťiei de la Paris din august 1858, ╚Öi - ceea ce era mai important - mul╚Ťi se implicau, de╚Öi stipula╚Ťiile electorale limitative restr├óngeau la c├óteva mii de oameni participarea direct─â la vot. Moment de cotitur─â ├«n procesul de unificare statal─â a na╚Ťiunii rom├óne, 24 ianuarie 1859 se impune ╚Öi ca temeiul re├«nnoirii multiforme a ├«ntregii vie╚Ťi a noii ╚Ť─âri.

Totul se ├«ntemeia pe pozi╚Ťiile pe care se situa mi╚Öcarea unionist─â, iar temeiul legal i-l d─âduse Conven╚Ťia prin care fusese pus ├«n vigoare un ├«ntreg ansamblu de principii ├«naintate ale unei societ─â╚Ťi moderne. Responsabilitatea mini╚Ötrilor, inamovibilitatea magistra╚Ťilor, dreptul oric─ârui cet─â╚Ťean dispun├ónd de un venit de 3 000 de galbeni de a ocupa tronul ÔÇô care ├«nceta astfel de a fi un monopol al marii boierimi! ÔÇô , adoptarea oric─ârui impozit numai ├«n temeiul unui vot favorabil al Adun─ârii, egalitatea cet─â╚Ťenilor ├«n fa╚Ťa legii ╚Öi a impozitelor ╚Öi accesul egal la func╚Ťiile publice, desfiin╚Ťarea privilegiilor, a scutirilor ╚Öi a monopolurilor erau cele mai importante prevederi ale acestui statut fundamental pe care puterile garante c─âzuser─â la ├«n╚Ťelegere s─â-l aplice ├«n Principate.

Un domnitor nou, fost revolu╚Ťionar pa╚Öoptist ╚Öi frunta╚Ö unionist, patriot dezinteresat ╚Öi demn ╚Öi o ├«ntreag─â nou─â clas─â politic─â, ├«n care aveau s─â p─âtrund─â ╚Öi elemente din cea veche, dar numai cei care se situau pe pozi╚Ťii liberale ori conservator ÔÇťprogresisteÔÇŁ ÔÇô cum se intitulau, de altfel, ei ├«n╚Öi╚Öi! ÔÇô au intrat ├«ntr-un nou joc al puterii. F─âr─â ├«ndoial─â c─â opiniile au fost deseori divergente, c─â sechele ale vechilor mentalit─â╚Ťi aveau s─â mai fiin╚Ťeze, dar, ├«n ansamblu, cu to╚Ťii au devenit slujitori ai unei societ─â╚Ťi moderne, la parametrii unor ╚Ť─âri ├«naintate ale epocii respective.

Lupta s-a dat privind dimensiunile ╚Öi limitele unor reforme, dar acestea ├«n sine au fost unanim acceptate. ÔÇťPe terenÔÇŁ re├«nnoirea a fost aplicat─â ╚Öi de lupt─âtori ai mi╚Öc─ârii unioniste care au devenit slujitori ai noului stat. De la ├«nceputul anului 1859 ╚Öi p├ón─â ├«n spre toamna anului urm─âtor au fost numi╚Ťi 2 000 de noi slujba╚Öi, ceea ce ÔÇô av├ónd ├«n vedere dimensiunile relativ restr├ónse ale aparatului de stat din acea vreme ÔÇô eviden╚Ťia propor╚Ťiile schimb─ârii.

Baza reformelor: dubla alegere și recunoașterea ei

Reformele au avut un larg c├ómp de desf─â╚Öurare ╚Öi au transformat ├«n mod evident cele dou─â ╚Ť─âri ├«ntr-un stat unitar ╚Öi modern. ├Än perspectiva istoric─â, aceste reforme, de la cele mai m─ârunte la cele majore, apar ca av├ónd o ├«nsemn─âtate tot at├ót de mare ca ╚Öi actul propriu-zis al Unirii, concretizat ├«n dubla alegere, punct de plecare ├«n procesul de formare ╚Öi organizare a statului modern rom├ón. Temeiul tuturor reformelor l-a reprezentat de s─âv├ór╚Öirea unific─ârii realizate prin dubla alegere.

Prima etap─â l-a re prezentat legalizarea dublei alegeri, iar a doua a ├«nsemnat trecerea de la domnia personal─â la unificarea politico-administrativ─â, care a fost ├«ncununat─â prin ob╚Ťinerea legaliz─ârii ei la Conferin╚Ťa de la Constantinopol din septembrie 1861 ╚Öi prin firmanul eliberat ├«n temeiul hot─âr├órilor acestei reuniuni. Este marele merit al ├«nf─âptuitorilor statului na╚Ťional de a fi procedat la contopirea celor dou─â ╚Ť─âri ╚Öi nu la o simpl─â al─âturare federal─â. Prin aceasta a fost creat─â o structur─â statal─â greu distructibil─â, lucru, de altfel, demonstrat de cei 150 de ani care s-au scurs de atunci. Aceast─â unire definitiv─â a fost ├«nscris─â, cum spunea domnitorul ├«n proclama╚Ťia sa, ÔÇť├«n datinele na╚ŤiunilorÔÇŁ.

Primele reforme

Reformele realizate au ├«mbr─â╚Ťi╚Öat ├«ntreaga via╚Ť─â a societ─â╚Ťii din Principate. Egalitatea ├«n fa╚Ťa legii ╚Öi a impozitelor (prin supunere la contribu╚Ťii a unor categorii p├ón─â atunci privilegiate ╚Öi scutite), des fiin╚Ťarea privilegiilor, ├«mbun─ât─â╚Ťirea ╚Öi modernizarea aparatului judiciar, organizarea serviciilor de statistic─â, o nou─â lege a recrut─ârii prin care ÔÇô cel pu╚Ťin formal ÔÇô obliga╚Ťiile militare erau generalizate, reorganizarea serviciilor de lucr─âri publice s-au ├«nscris printre reformele realizate ├«n prima parte a domniei lui Alexandru Ioan Cuza.

Aveau s─â urmeze reorganizarea departamentelor, legile pentru construirea de c─âi ferate, constituirea Consiliului Superior al Instruc╚Ťiunii Publice, un regulament de naviga╚Ťie, organizarea Corpului inginerilor civili, reorganizarea ╚ścolii de silvicultur─â ╚Öi o serie de m─âsuri premerg─âtoare unei seculariz─âri a averilor m─ân─âstire╚Öti, care au reprezentat o etap─â a doua a reformelor ├«ncheiat─â ├«n ultimele luni din 1863.

Chestiunea agrară și secularitarea

Dar cea mai de seam─â reform─â care trebuia ├«nf─âptuit─â era cea a rela╚Ťiilor agrare. Problema fusese pus─â cu acuitate ├«n timpul revolu╚Ťiei din 1848 ╚Öi nu mai suferea ├«nt├órziere, deoarece nerezolvarea ei paraliza ansamblul procesului de re├«nnoire. De altfel, Conven╚Ťia de la Paris recomandase ╚Öi ea s─â se treac─â ÔÇťf─âr─â ├«nt├órziereÔÇŁ la ÔÇťrevizuirea legii care reglementeaz─â raporturile dintre proprietarii p─âm├óntului ╚Öi cultivatoriÔÇŁ. ├Än vara anului 1862, avuseser─â loc ├«n Adunarea Rom├óniei dezbateri ├«nver╚Öunate, ├«n condi╚Ťiile ├«n care majoritatea era de╚Ťinut─â de conservatori, care, totodat─â, formaser─â la 24 ianuarie/ 5 februarie 1862, guvernul unic sub conducerea lui Barbu Catargiu. Proiectul adoptat a reflectat pozi╚Ťiile dreptei conservatoare, dar domnitorul a refuzat s─â-l sanc╚Ťioneze, problema r─âm├ón├ónd mai departe deschis─â. Solu╚Ťia avea s─â fie g─âsit─â pe o cale nou─â, dup─â lovitura de stat din mai 1864.

Dar, p├ón─â atunci, guvernul a fost ├«ncredin╚Ťat lui Mihail Kog─âlniceanu (foto), abil om politic, care a ├«ncercat s─â g─âseasc─â un temei de ├«n╚Ťelegere na╚Ťional─â. Cea dint├ói reform─â ╚Öi ea de ├«nsemn─âtate primordial─â pe care b─ârbatul de stat o va realiza, ob╚Ťin├ónd un vot aproape unanim al Adun─ârii, a fost cea a seculariz─ârii bunurilor m─ân─âstire╚Öti. Prin legea seculariz─ârii, adoptat─â la 13/25 decembrie 1863, aceste bunuri au fost trecute ├«n proprietatea statului.

Mihail Kogalniceanu jpg jpeg

A fost recuperat de c─âtre acesta un sfert din teritoriul na╚Ťional, aflat p├ón─â atunci, ├«n cea mai mare parte, ├«n posesia unor a╚Öez─âminte religioase str─âine. Guvernul Kog─âlniceanu a reu╚Öit, de asemenea, s─â primeasc─â voturi majoritare ╚Öi pentru alte ini╚Ťiative ale sale. Au fost ├«nfiin╚Ťate ╚ścoala superioar─â de ╚Ötiin╚Ťe ╚Öi ╚ścoala superioar─â de litere, care transformate ├«n anul urm─âtor ├«n facult─â╚Ťi vor oferi temeiul ├«nfiin╚Ť─ârii Universit─â╚Ťii de la Bucure╚Öti (dup─â cea de la Ia╚Öi, ├«nfiin╚Ťat─â ├«nc─â din 1860).

O nou─â lege a pensiilor, crearea Cur╚Ťii de Conturi, legea organiz─ârii armatei - adoptat─â cu o mic─â majoritate de Adunare -, legea contabilit─â╚Ťii, legea consiliilor jude╚Ťene, Codul penal ╚Öi legea instruc╚Ťiunii publice, crearea Consiliului de Stat au fost, de asemenea, concretiz─âri ale activit─â╚Ťii guvernului Kog─âlniceanu.

Dizolvarea Adunării și Statutul Dezvoltător

Aducerea ├«n dezbatere a reformei agrare a dus ├«ns─â la izbucnirea unui violent conflict ├«ntre guvern ╚Öi majoritatea Adun─ârii, ostil─â solu╚Ťiei propus─â de guvern pe care ╚Öi domnitorul o sus╚Ťinea. A urmat dizolvarea Adun─ârii pe calea unei lovituri de stat. Poporului i s-a supus spre aprobare, prin plebiscit, Statutul dezvolt─âtor al Conven╚Ťiei de la Paris ╚Öi o nou─â lege electoral─â.

Lovitura de stat a sporit puterea domnitorului ╚Öi totodat─â a ├«nl─âturat monopolul politic al conservatorilor asupra majorit─â╚Ťii Adun─ârii. Sanc╚Ťiunea poporului prin plebiscit ╚Öi recunoa╚Öterea noii st─âri de lucruri de c─âtre puterea suzeran─â ╚Öi puterile garante a creat posibilitatea decret─ârii legii rurale ├«n sensul programului pa╚Öoptist, desfiin╚Ť├óndu-se rela╚Ťiile feudale ├«n agricultur─â ╚Öi proced├óndu-se la o ├«mpropriet─ârire a ╚Ť─âr─ânimii p├ón─â atunci cl─âca╚Öe.

Prin legea din 14/26 august 1864, peste 400 000 de familii de ╚Ť─ârani au fost ├«mpropriet─ârite cu locuri de munc─â, iar aproape al╚Ťi 60 000 de s─âteni au primit locuri de cas─â ╚Öi gr─âdin─â. Prin reforma din 1864 se ├«ntregea pe plan social actul istoric din ianuarie 1859.

Marile Reforme

Ultimii ani ai domniei lui Cuza au fost apoi caracteriza╚Ťi prin adoptarea altor reforme, care ├«n ansamblu s-au ├«ncadrat procesului de modernizare. A fost adoptat sistemul metric, a fost decretat Codul civil, s-au afirmat drepturile autocefale ale Bisericii rom├óne fa╚Ť─â de Patriarhia din Constantinopol, s-au luat m─âsuri contra jurisdic╚Ťiei consulare, s-a promulgat legea instruc╚Ťiunii publice, dup─â ce, ├«n iulie 1864, se crease Universitatea din Bucure╚Öti.

A fost ├«nfiin╚Ťat─â ╚ścoala de Poduri ╚Öi ╚śosele (viitoarea Politehnic─â), au fost create Camerele de Comer╚Ť. S-au repus ├«n vigoare taxele de export. Legea pentru consiliul permanent al instruc╚Ťiunii publice, ca ╚Öi legea pentru contractarea unui ├«mprumut de 158 de milioane destinat lichid─ârii chestiunii m─ân─âstirilor ├«nchinate, legea pentru numirea mitropoli╚Ťilor ╚Öi episcopilor, legea pensiilor gradelor militare inferioare, introducerea monopolului tutunului, concesionarea c─âii ferate Bucure╚Öti-Giurgiu s-au num─ârat printre realiz─ârile anului 1865. ├Än ansamblu, domnia lui Alexandru Ioan Cuza are o ├«nsemn─âtate primordial─â prin aceea c─â a pus bazele statului unitar, dar totodat─â ╚Öi ale statului modern.

Reformele au avut ╚Öi limite, unele au fost incomplete ori au trebuit ├«mbun─ât─â╚Ťite, dar oricum temeiurile Rom├óniei moderne ╚Öi implicit ale Rom├óniei contemporane stau ├«n perioada de aprig─â ├«nfruntare dintre nou ╚Öi vechi, dintre for╚Ťele ├«naintate ╚Öi cele conservatoare din anii 1859-1866. Reformele realizate ├«n timpul ÔÇŁdomnului UniriiÔÇŁ au deschis drum larg mersului ├«nainte na╚Ťiunii rom├óne ╚Öi au creat premise pentru viitoare ├«mpliniri.