R─âd─âcinile intelectuale ale legionarismului jpeg

R─âd─âcinile intelectuale ale legionarismului

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Emanuel Iavorenciuc

Mi╚Öcarea Legionar─â a fost considerat─â a fi un fenomen politico-religios care a l─âsat urme ad├ónci ├«n istoria acestei ╚Ť─âri, de la sf├ór╚Öitul anilor 1920 p├ón─â ├«n 1945, ╚Öi chiar dup─â aceea1. Rabinul Alexandru ╚śafran o definea ca fiind "alc─âtuit─â din elemente fasciste ╚Öi naziste, dar cu urme de misticism cre╚Ötin ortodox". Legionarii erau - dup─â cum nota Nae Ionescu - ÔÇ×militan╚Ťii revolu╚Ťiei na╚ŤionaleÔÇŁ, cei care m─ârturiseau ├«ncrederea deplin─â ├«n durabilitatea Mi╚Öc─ârii Legionare, asigurat─â printr-o ÔÇ×tr─âire intens─â ╚Öi moarte de martiriÔÇŁ2. Isac Chiva o considera ca fiind "mi╚Öcarea fascist─â rom├óneasc─â", iar cele mai multe calomnii au fost ├«ndreptate asupra personalit─â╚Ťii lui Mircea Eliade ╚Öi a operei sale, care sus╚Ťinea o "ontologie antisemit─â"3.

Al─âturi de aceast─â personalitate, ├«l putem aminti ╚Öi pe Nae Ionescu, care "i-a fascinat pe majoritatea tinerilor intelectuali rom├óni- dintre care ╚Öi pe cel mai important romancier evreu al ╚Ť─ârii, Mihail Sebastian- care ╚Öi-a elaborat scrierile ├«n direc╚Ťia lui Heidegger, Kierkegaard ╚Öi O. Spengler" (Edgar Reichmann). Franco Cardini spunea c─â "Garda de Fier a fost at├ót de str├óns legat─â de tradi╚Ťiile rom├óne╚Öti, ├«nc├ót cercetarea sa istoric─â ar trebui s─â coincid─â cu o cercetare folcloric─â, religioas─â ╚Öi a╚Öa mai departe". Fiind o personalitate cu afinit─â╚Ťi pentru Mi╚Öcarea Legionar─â, Nichifor Crainic spunea: ÔÇ×Toate ideile ├«n leg─âtur─â cu ortodoxia ╚Öi problema na╚Ťional─â cu care se ├«mp─âuneaz─â, le-a luat de la mine. Acum, c├ónd ├«l v─âd c─â d─â t├órcoale legionarilor ├«mi produce sc├órb─â. Este un tip periculosÔÇŁ. (cuvintele lui Crainic, reproduse de C-tin Papanace) Scriitorul Norman Manea era de p─ârere c─â Mi╚Öcarea Legionar─â prin C─âpitan "a comis delicte ├«nsp─âim├ónt─âtoare."

Receptarea problemei ├«n istoriografie s-a f─âcut la nivel interna╚Ťional, pentru faptul c─â destul de t├órziu, s-au g├óndit rom├ónii s─â elaboreze o lucrare despre Mi╚Öcarea Legionar─â. Astfel, putem aminti contribu╚Ťiile fra╚Ťilor Tharaud prin lucrarea LÔÇÖenvoye de LÔÇÖArchange, ap─ârut─â la Paris ├«n 1939, Marcel Bucard, Paul Guiraud prin Codreanu et la Garde de Fer (ÔÇ×...este o mi╚Öcare absolut original─â, ╚Ťelul ei primordial ╚Öi ra╚Ťiunea ei de-a exista fiind ├«n─âl╚Ťarea spiritual─â ╚Öi moral─â a omului, crearea unui om nou, ├«n ruptur─â cu omul democratic actual, care e individualist ╚Öi egoist. Este ├«ncercarea cea mai onest─â ╚Öi mai potrivit─âÔÇŁ), Julius Evola, Francisco Veiga, Faust Bradesco, ╚Ö.a. Anii 1970 nu au consacrat "noii drepte" niciun studiu, iar lucrarea de referin╚Ť─â pentru studierea Legiunii Arhanghelului Mihail este cea a lui Armin Heinen, ap─ârut─â ╚Öi ├«n limba rom├ón─â la editura Humanitas ├«n 1999, Legiunea Arhanghelul Mihail. Mi╚Öcare social─â ╚Öi organiza╚Ťie politic─â.

├Än Rom├ónia, sunt demne de re╚Ťinut lucr─ârile lui: Zigu Ornea (de╚Öi evreu, a scris o istorie a Mi╚Öc─ârii Legionare, Anii treizeci) - ÔÇ×Antisemitism f─âr─â evreiÔÇŁ- ca ╚Öi principal concept Gheorghe Buzatu (lucrarea lui este structurat─â pe mai multe p─âr╚Ťi, ├«ncep├ónd cu cronologia dreptei Rom├óne╚Öti, participan╚Ťii Mi╚Öc─ârii, simpatizan╚Ťii acesteia, urmate de ni╚Öte studii asupra unor momente importante ale ei), T─ânase Tiberiu (care studiaz─â Mi╚Öcarea Legionar─â sub raportul rela╚Ťiilor externe ╚Öi interne), Bogdan Munteanu (elaboreaz─â un studiu al acesteia, o compila╚Ťie de documente edificatoare pentru schi╚Ťarea ideologiei legionare, definindu-se ca ╚Öi un elogiu adus membrilor ei), ╚Ö.a. ╚śi nu ├«n ultimul r├ónd, nu trebuie uitate contribu╚Ťiile lui Oliver Jens Schmitt ╚Öi cele ale Tatianei Niculescu-Bran, cea din urm─â ├«nscriindu-se ├«n dimensiunile unui eseu istoric.

ÔÇ×Democra╚Ťia din Rom├ónia ar fi echivalat cu o caricatur─â, rodul bolnav al unor spirite fosilizate.ÔÇŁ (Vasile Marin)

R─âd─âcinile intelectuale ale legionarismului: a) antisemitismul

Ap─ârut─â ca ╚Öi o mi╚Öcare neocavalereasc─â ├«nflorit─â ├«n Europa ├«n prima jum─âtate a secolului al XX-lea4, legionarismul s-a ├«nscris ├«n suita de revolu╚Ťii de la ├«nceputul anilor 1920. Pe fondul mi╚Öc─ârilor de extrem─â dreapt─â din Germania (au fost comise 354 de asasinate), Polonia (Gabriel Narutowicz este protagonistul unui atentat mortal din anul 1922), Iugoslavia (gruparea ORMI ╚Öi-a extins execu╚Ťiile cu ajutorul unui nou mod de represiune politic─â, a pistolarilor politici)5, Ungaria (preluarea puterii de c─âtre amiralul Horthy), Italia (cu interven╚Ťia lui B. Musollini), Spania (Primo de Rivera preia puterea), Bulgaria (generalul ╚Üankov organizeaz─â o lovitur─â de stat), Turcia (Kemal Ataturk declar─â republica)6, Portugalia (Salazar preia puterea), Rom├ónia anilor ╩╝20 reprezenta un mediu prielnic pentru apari╚Ťia unei mi╚Öc─âri na╚Ťionale de extrem─â dreapt─â cu o dominant─â antisemit─â7. Astfel c─â, una dintre ├«nsu╚Öirile predominante ale Mi╚Öc─ârii Legionare a fost antisemitismul.

Ca ╚Öi date statistice cu care vom opera8, avem recens─âm├óntul din 1930. Dup─â religia pe care au declarat-o, num─ârul etnicilor evrei din Rom├ónia era de 756.930. Evreii reprezentau 30% din popula╚Ťia ora╚Öelor Bucovinei, 27% din popula╚Ťia urban─â a Basarabiei ╚Öi 23,6% din popula╚Ťia ora╚Öelor Moldovei. Totodat─â 14,3% din totalul popula╚Ťiei urbane a Rom├óniei o constituiau etnicii de origine iudaic─â. ├Än ora╚Öele Chi╚Öin─âu ╚Öi Cern─âu╚Ťi, de exemplu, evreii reprezentau 52,6% ╚Öi respectiv 44,9% din num─ârul total al locuitorilor, exist├ónd chiar ╚Öi sigle ├«n limba ebraic─â.

Una dintre cauzele de la care a pornit prigonirea evreilor ├«n Rom├ónia a fost a╚Öa-zisa "numerus clausus". Direc╚Ťia prin care s-a infiltrat Mi╚Öcarea a fost ╚Ť─âr─ânimea, ├«n fa╚Ťa c─âreia s-a pus accent pe ortodoxism, pe raportul inexistent ├«ntre alogeni ╚Öi autohtoni. Partidul Na╚Ťional-Democrat ├«nfiin╚Ťat de Nicolae Iorga ╚Öi de Alexandru C. Cuza ├«n 1910, a dezvoltat un curent antisemit, prin folosirea tenden╚Ťioas─â a termenului de "jidan". Caracteristicile acestui partid au stat la baza ├«nfiin╚Ť─ârii unei mi╚Öc─âri na╚Ťionaliste, nicidecum a Mi╚Öc─ârii Legionare. ├Än raport cu aceasta, cea ce a contribuit cov├ór╚Öitor la activarea mi╚Öc─ârii a fost revolu╚Ťia rus─â, pus─â pe seama unui grandios complot evreiesc9. Abia pe 4 martie 1923, A. C. Cuza ├«nfiin╚Ťeaz─â LANC (Liga Ap─âr─ârii Na╚Ťional Cre╚Ötine) cu Uniunea Cre╚Ötin─â, un program care dorea: expulzarea evreilor din ╚Ťar─â, din armat─â, oferirea c─âminelor doar studen╚Ťilor cre╚Ötini, ╚Öcoli ├«n care s─â ├«nve╚Ťe doar studen╚Ťii ortodoc╚Öi, etc. Legionarismul a avut un program doctrinar care s-a conturat ├«n timp, definindu-se ├«ntre anii 1936-1937.

Sursa antisemitismului legionar se cuib─ârea ├«n izvoarele europene, de la cel austro-ungar p├ón─â la cel francez, german ╚Öi rus. Stilul lor de a ac╚Ťiona nu era unul original, ci s-a inspirat din complexitatea atmosferei revolu╚Ťionare existente ├«n Europa pe atunci10. Principala component─â a r─âd─âcinii ideologice legionare o reprezint─â anti-sionismul, dorin╚Ťa extermin─ârii pl─âgii societ─â╚Ťii.

Mi╚Öcarea Legionar─â ╚Öi antisemitismul promovat de aceasta s-a cultivat pe terenul fertil al Bucovinei, acolo unde un student la medicin─â pe nume Ion Banea publica un articol intitulat ÔÇ×Bucovina ╚Öi jidaniiÔÇŁ, realiz├óndu-se dezideratul-cheie al na╚Ťionalismului exacerbat: ├«nl─âturarea evreilor din Bucovina11. Corneliu Zelea Codreanu, zis ╚Öi C─âpitanul, ├«nt─ârea pozi╚Ťia legionarilor fa╚Ť─â de evrei: ÔÇ×Nu suntem ├«mpotriva minorit─â╚Ťii ungare, germane, bulgare sau ruse. ├Än ╚Ťara noastr─â suntem numai ├«mpotriva evreilorÔÇŁ12., fapt demonstrat prin faptul c─â ╚Öefii Mi╚Öc─ârii Legionare au dat ordin ca produsele agricole s─â fie achizi╚Ťionate numai de la negustori cre╚Ötini. Locul evreilor nu era ├«n societatea rom├óneasc─â.

Tat─âl lui Corneliu Z. Codreanu era un cunoscut lupt─âtor antisemit13, iar mama sa, o nem╚Ťoaic─â veritabil─â14. Credin╚Ťa ├«n acele teorii conspira╚Ťioniste ale presiunii iudaice universale, a ├«nt─ârit pozi╚Ťia ideologic─â codrenist─â. C─âpitanul ap─ârea ca ╚Öi un haiduc, gata s─â-╚Öi apere cu pre╚Ťul propriei sale vie╚Ťi, integritatea na╚Ťiunii rom├óne. ├Än aceste ├«mprejur─âri ideologice, evreul era invadatorul modern, aidoma turcilor din Evul Mediu ╚Öi fanario╚Ťilor din premodernitate. Caracterul clar antisemit este ilustrat ├«n traducerea ├«n rom├óne╚Öte a celebrelor ÔÇ×Protocoale ale ├Än╚Ťelep╚Ťilor SionuluiÔÇŁ din ini╚Ťiativa preotului ortodox Ion Mo╚Ťa, care se consider─â c─â ar fi fost un document fals, ├«ntocmit de poli╚Ťia secret─â ruseasc─â Ohrana15.

Cei care au fost pu╚Öi ├«n gard─â fa╚Ť─â de ac╚Ťiunile evreilor, au fost ╚Ť─âranii. Ei erau principalii adversari ai lor, fiindc─â li se spunea c─â starea mizerabil─â ├«n care se afl─â se datoreaz─â doar interven╚Ťiei sioni╚Ötilor ├«n preluarea fr├óielor muncilor agricole ╚Öi industriale. ╚Ü─âranii se organizau ├«n batalioane, angrenate ├«ntr-o ÔÇ×cruciad─â cre╚Ötin─â, anti-evreiasc─â ╚Öi antimasonic─âÔÇŁ16. Nu numai ╚Ť─âranii erau chema╚Ťi la arme ├«mpotriva evreilor, ci ╚Öi tinerii dezam─âgi╚Ťi de realit─â╚Ťile politice de la finalul anilor 1920. Datorit─â acestora, se ├«nregistreaz─â ├«n 1930, primul val de violen╚Ťe antisemite comise, cu un ecou na╚Ťional.

├Än Rom├ónia interbelic─â, nucleul ideologic al Legiunii Arhanghelul Mihail era antisemitismul. A. C. Cuza (1857-1947), profesor de economie politic─â, considera c─â: ÔÇ×din cauza vie╚Ťii parazitare a religiei lor ╚Öi a amestecului rasial degenerat, trebuie s─â fie expulza╚Ťi din ╚Ťar─âÔÇŁ17.

Anticomunismul lui Octavian Goga va degenera ├«ntr-un antisemitism furibund, cu accente discursive ╚Öi publiciste din ce ├«n ce mai joase. Democra╚Ťia devenise un fel de lux inutil, concretizat printr-un set de principii lipsite de con╚Ťinut, modelul na╚Ťionalist autoritar fascin├óndu-i din ce ├«n ce mai mult. Ideea na╚Ťional─â era principiul esen╚Ťial pe care trebuia s─â se bazeze totul. Evreii erau exclu╚Öi, privi╚Ťi ca un corp str─âin, percepu╚Ťi drept un factor de permanent─â instabilitate, care trebuia, treptat, anihilat. Violen╚Ťa a ├«nso╚Ťit aceste manifest─âri, iar faptele consemnate ├«n documente ╚Öi m─ârturii cu adev─ârat viabile nu pot fi negate dec├ót de spiritele lipsite de o minim─â onestitate intelectual─â18. Atacarea democra╚Ťiei nu putea fi un fapt trecut cu vederea, ├«ntruc├ót C─âpitanul rezona c─â legionarismul nu are nici o leg─âtur─â cu punerea ├«n primejdie a acesteia. Altminteri, defini╚Ťia pe care o d─â legionarul Vasile Marin democra╚Ťiei din Rom├ónia conchide tot: ÔÇ×Democra╚Ťia din Rom├ónia ar fi echivalat cu o caricatur─â, rodul bolnav al unor spirite fosilizate.ÔÇŁ Scenariul respingerii elementului str─âin de c─âtre legionarism, se ├«nscria pe lista disputei dintre tradi╚Ťionalism ╚Öi modernitate, dezbatere de idei amintit─â ╚Öi de Keith Hitchins.

b) fascismul

 Mai mult sau mai pu╚Ťin, o alt─â r─âd─âcin─â ideologic─â a Mi╚Öc─ârii Legionare a fost fascismul, promovat ├«n Italia de B. Musollini. Unii istorici consider─â c─â aceasta a avut o influen╚Ť─â hot─âr├ótoare ├«n cristalizarea spectrului ideologic, dar al╚Ťii nu ├«i acord─â o veritabil─â importan╚Ť─â. Caracteristicile fascismului au fost teoretizate de Umberto Eco, care sus╚Ťinea c─â Fascismul a fost centrat pe cultul tradi╚Ťiilor, pe ira╚Ťionalism, na╚Ťionalism, elitism (promovat de Thomas Carlyle, Fr. Nietzsche, Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto, ╚Ö.a.), cultul mor╚Ťii, populism, dar ╚Öi limbajul de lemn19. Unele dintre acestea erau specifice ╚Öi Mi╚Öc─ârii Legionare. Neagu Djuvara sus╚Ťinea autohtonia acestei mi╚Öc─âri de extrem─â dreapt─â, dar organizarea ╚Öi ac╚Ťiunile erau preluate de la marile mi╚Öc─âri de dreapta de pe cuprinsul Europei20.

 O interesant─â radiografie a ideologiei Mi╚Öc─ârii apar╚Ťine autoarei Mioara Cremene, care consider─â c─â na╚Ťionalismul legionarilor era de tip fascist, dar mi╚Öcarea ├«n sine nu se baza pe fascismul musollian, ci era de fapt un catharsis al sufletului pe calea m├óntuirii neamului rom├ón, indicat─â de Evanghelii. M─ârturiile posterit─â╚Ťii au ar─âtat c─â orice sprijin acordat unei mi╚Öc─âri de extrem─â dreapt─â, duce inevitabil la e╚Öec ╚Öi crim─â21 (N. Djuvara), iar singura gre╚Öeal─â pe care ╚Öi-a ├«nsu╚Öit-o na╚Ťionalismul a fost acceptarea partidului unic22. S-ar putea spune c─â structura psihic─â a lui Corneliu Z. Codreanu era asem─ân─âtoare cu cea a lui Adolf Hitler, pentru faptul c─â am├óndoi aveau o voin╚Ť─â extraordinar─â, tr─âs─âtur─â xenofob─â, aceea╚Öi g├óndire orientat─â ├«ntr-o singur─â direc╚Ťie23.


Horia Sima 0 jpg jpeg

A╚Öadar, influen╚Ťa fascist─â al─âturi de cea nazist─â au mers m├ón─â ├«n m├ón─â, tras├ónd liniile directoare ale politicii ╚Öi manevrelor Mi╚Öc─ârii. Reprezentan╚Ťii ei, printre care ├«i amintim pe: C. Z. Codreanu, Ionel Mo╚Ťa, Horia Sima (foto sus), Faust Br─âdescu, Radu Gyr, Virgil Maxim, Petre P. Panaitescu24 ╚Öi al╚Ťii, au fost considera╚Ťi precursorii eliber─ârii Rom├óniei claustrate, prin metodele fasciste ╚Öi naziste. Chiar ╚Öi C─âpitanul nota c─â: ÔÇ×╚Üelul final al neamului-Este via╚Ťa? Dac─â este via╚Ťa, atunci nu intereseaz─â mijloacele pe care neamurile le ├«ntrebuin╚Ťeaz─â spre a o asigura! ╚Üelul final nu este via╚Ťa!ÔÇŁ25

Oamenii care ne conduc- spunea ├«ntr-un articol publicat Mircea Eliade- nu mai v─âd luntrea statului nostru ╚Öi e condus─â de ni╚Öte pilo╚Ťi orbi. S├órbii se consolideaz─â ├«n Banat, ungurii ├«n Transilvania, ucrainenii ├«n Bucovina ╚Öi Basarabia, bulgarii ├«n Dobrogea, evreii ├«ntr-o bun─â parte a ╚Ť─ârii, iar rom├ónii pierd teren26. Societatea de dup─â r─âzboi nu mai este la fel. ╚śi ├«ntr-un astfel de conglomerat etnic, s-a n─âscut na╚Ťionalismul de extrem─â dreapt─â.

c) na╚Ťionalismul

A treia r─âd─âcin─â ideologic─â a fost na╚Ťionalismul. Caracterul na╚Ťionalist s-a afirmat pe mai multe direc╚Ťii: orientat spre primatul Bisericii Ortodoxe Rom├óne, spre istoria na╚Ťional─â ╚Öi personalit─â╚Ťile care au f─âurit-o, spre integritatea p─âm├óntului rom├ónesc ╚Öi a principiului rom├ónismului, oglindit ├«n iubirea de patrie ╚Öi jertfa suprem─â.

├Än ceea ce prive╚Öte prima direc╚Ťie de afirmare, putem atribui Mi╚Öc─ârii Legionare nenum─ârate aspira╚Ťii spirituale ╚Öi o mistic─â profund cre╚Ötin─â. De aceea, Corneliu Zelea Codreanu se ├«nroleaz─â ├«n octombrie 1919 ├«n Garda Con╚Ötiin╚Ťei Na╚Ťionale din Ia╚Öi. ├Äns─â╚Öi denumirea Legiunii Arhanghelul Mihail, ne duce cu g├óndul la o simbolistic─â teologic─â. Se afirm─â faptul c─â denumirea dat─â Legiunii, a coincis cu descoperirea de C. Z. Codreanu ├«n 1924 ├«n ├«nchisoarea de la V─âc─âre╚Öti, a icoanei Arhanghelului Mihail care ucide balaurul. Ulterior, structura Mi╚Öc─ârii reflecta imaginea legiunilor romane/angelice, conduse de C─âpitan/Arhanghelul Mihail. De aici a pornit, drumul c─âtre defini╚Ťia omului nou, homo religiosus, care nu era dec├ót omul profan, trecut printr-o purificare a sufletului. (dovad─â fiind discursurile pro-cre╚Ötine ale lui C.Z. Codreanu)

├Än memoriile sale, C─âpitanul amintea faptul c─â purta zilnic dialoguri cu mor╚Ťii ╚Öi cu sfin╚Ťii. Era convins c─â a fost ales de Dumnezeu s─â conduc─â poporul rom├ón pe c─âi mai s─ân─âtoase27. Rolul cresc─âtor al Bisericii a fost dat ╚Öi de lupta legionarilor ├«mpotriva evreilor ╚Öi a iudeo-masonilor, considera╚Ťi a fi exponen╚Ťii care ├«ntineaz─â puritatea ortodoxismului28. Data de 10 decembrie a anului 1922 a fost un moment decisiv pentru lupta ├«mpotriva alogenilor: este declarat─â ziua r─âzboiului sf├ónt al studen╚Ťimii na╚Ťionaliste ├«mpotriva evreilor din ├«nv─â╚Ť─âm├óntul superior din Rom├ónia.

Caracterul teologico-na╚Ťionalist este redat ╚Öi de proclama╚Ťia pe care C.Z. Codreanu o face ├«nainte de constituirea Legiunii Arhanghelului Mihail, la 24 iunie 1927:

ÔÇ×Ast─âzi, Vineri 24 Iunie 1927, ora zece seara se ├«nfiin╚Ťeaz─â Legiunea Arhanghelul Mihail, sub conducerea mea. S─â vin─â ├«n aceste r├ónduri cel ce crede nelimitat. S─â r─âm├ón─â afar─â cel care are ├«ndoieli. Fixez ca ╚Öef al g─ârzii de la Icoan─â pe Radu Mironovici.ÔÇŁ

Invocarea Sf├óntului Ioan Botez─âtorul ╚Öi a Arhanghelului Mihail prin ├«ns─â╚Öi terminologia adoptat─â, arat─â un profund caracter mistico-religios. Ora zece seara era momentul Deniilor, o alt─â tr─âs─âtur─â a ortodoxismului Mi╚Öc─ârii. Legionarii c├ó╚Ötig─â foarte repede adep╚Ťi. Astfel c─â, preotul Ion Tonegaru din Bucovina noteaz─â c─â Legiunea ÔÇ×va ├«ncuraja Binele ╚Öi Dreptatea, va lovi ├«n ho╚Ť, corup─âtor, tr─âd─âtor, intrigant ╚Öi la╚ÖÔÇŁ. Mi╚Öcarea promova noutatea. Exaltarea ortodoxismului, lupta ├«mpotriva ateismului, rug─âciunile de la slujb─â care defineau latura teologic─â, au fost punctele forte care au atras simpatizan╚Ťi ╚Öi membri din r├óndul tinerilor, studen╚Ťilor. (studen╚Ťii din Ia╚Öi vor contribui din fondurile proprii la tip─ârirea organului de pres─â principal al Mi╚Öc─ârii, intitulat P─âm├ónt str─âmo╚Öesc- organ bilunar)

O alt─â direc╚Ťie spre care s-a orientat na╚Ťionalismul legionar a fost istoria na╚Ťional─â ╚Öi elogierea personalit─â╚Ťilor care au f─âurit-o. Exist─â ni╚Öte momente semnificative care denot─â dorin╚Ťa ca Mi╚Öcarea Legionar─â s─â fie urma╚Öa personalit─â╚Ťilor istoriei rom├óne╚Öti. Astfel c─â, Lucian Blaga care f─âcea parte din comitetul ÔÇ×Prietenii LegiuniiÔÇŁ, ├«i dedic─â lui C. Z. Codreanu o dram─â, av├óndu-l ca personaj eponim pe Avram Iancu29. ├Än goana lor, c─âl─âre╚Ťii legionari purtau c─âciuli cu pene de p─âun, semn distinctiv pentru marile c─âpetenii moldave sau valahe ├«mpotriva turcilor ╚Öi semnul de fal─â al ╚Ť─âranilor r─âscula╚Ťi ├«mpotriva presiunii maghiare30.

Personalitatea lui ╚śtefan cel Mare era cel mai des abordat─â. C─âpitanul nutrea un adev─ârat cult pentru acesta, dat fiind faptul c─â primei organiza╚Ťii na╚Ťionaliste studen╚Ťe╚Öti, i-a dat denumirea de ÔÇ×╚śtefan-Vod─âÔÇŁ31. Tot acesta a participat la aniversarea a 425 de ani de la moartea lui ╚śtefan cel Mare la M─ân─âstirea Putna, acolo unde i s-a dat ocazia s─â ╚Ťin─â un discurs asupra personalit─â╚Ťii domnitorului32. Chiar ╚Öi ├«ntrunirile din cuiburi nu ├«ncepeau f─âr─â s─â fie invocate spiritele mari ale istoriei na╚Ťionale.

Pesemne ├«n cadrul Mi╚Öc─ârii exista o triad─â a personalit─â╚Ťilor istoriei na╚Ťionale, format─â din Zalmoxis-╚śtefan cel Mare-Mihai Eminescu. Alexandru C. Cuza preia ideologia lui Bogdan Petriceicu Ha╚Ödeu, chiar dac─â profesorul de la Universitatea din Ia╚Öi declara c─â la originea spiritualit─â╚Ťii sale se afl─â Mihai Eminescu, cel considerat a fi unul dintre precursorii Mi╚Öc─ârii Legionare33. Era considerat─â a fi ╦«o ╚Öcoal─â spiritual─â ├«n care dac─â intr─â un om, la cel─âlalt cap─ât va trebui s─â ias─â erou.╦« M─ârturiile fotografice ale epocii vorbesc de arhetipuri, de modele exemplare de haiduci, ca urma╚Öi ai unor eroi romantici. ╚Üinuta V─âc─âre╚Ötenilor se asem─âna izbitor cu felul ├«n care se ├«mbr─âcau simpatizan╚Ťii Partidului Na╚Ťional Socialist German cu costume bavareze. Na╚Ťionalismul promovat de ei se asem─âna cu ideologia Societ─â╚Ťii Junimea pe drumul unui cult al trecutului. Legionarii erau anima╚Ťi de un spirit foarte puternic, tineresc, naiv pe alocuri, oameni cu o ╦«ner─âbdare milenarist─â╦« (Mioara Cremene), succesori mai marilor neamului rom├ónesc. Se dorea din r─âsputeri, integrarea rom├ónului ╚Öi arhetipului de cult al ╚Ť─âranului ├«n circuitul universal.

d) spiritualitatea și jertfa supremă

Printre r─âd─âcinile ideologice ale Mi╚Öc─ârii Legionare, se num─âr─â ╚Öi jertfa suprem─â. Spiritualitatea legionarilor se axa pe tr─âiri existen╚Ťialiste sub forma p─âm├ónteasc─â, care preg─âtea drumul c─âtre ├«mplinirea suprem─â cereasc─â. Dictonul latin Perit ut vivat (A muri pentru a tr─âi), se aplic─â C─âpitanului considerat a fi imaginea unei p─âs─âri Phoenix sau Iisus Hristos (imitatio Christi), ori a lui Jacques de Molay, ├«n ipostaza p─âs─ârii care ├«╚Öi hr─âne╚Öte puii din propriul s─âu trup. Este ╚Öi cazul Legiunii Arhanghelul Mihail, care adopt─â imaginea G─ârzii de Fier. (iunie 1930) Vedem astfel c─â ╚Öi forma╚Ťiunea politico-exoteric─â (simbolul ei fiind un gard) trece printr-o jertf─â, de aceast─â dat─â de sus ├«n jos: de la planul ceresc, al legiunilor Arhanghelului, la existen╚Ťa profan─â ╚Öi p─âm├ónteasc─â. Svastica reprezenta, sub aspect stilistic, semnul distinctiv ca neam ╚Öi ├«i oferea chiar o decriptare ├«n manier─â legionar─â proprie: ÔÇ×Rasa f─âr─â amestec, credin╚Ťa f─âr─â sc─âdere, p─âm├óntul f─âr─â ├«mp─âr╚Ťire cu nimeni.ÔÇŁ

Istoricii au acceptat s─â fie de partea recept─ârii unei fa╚Ťete ascunse a unui ritual, a unei ini╚Ťieri simbolice, a unui jur─âm├ónt, care era curmat de purificarea unei jertfe supreme. ├Änfiin╚Ťarea unui tribunal secret special al legionarilor, relua modelul Sfintei Vehme, ├«n care victoria Legiunii care echivala cu moartea, era jertfa extazului mistic (cazul lui Ion Mo╚Ťa ╚Öi Vasile Marin, uci╚Öi ├«n luptele din Spania la Majadahonda). Astfel, chiar ╚Öi despre C.Z.Codreanu apropia╚Ťii spuneau c─â ╦«a luat sf├ór╚Öit via╚Ťa terestr─â a lui Corneliu Zelea Codreanu ├«n v├órst─â de 39 de ani. C─âl─âii nu puteau ├«n╚Ťelege c─â principala for╚Ť─â se afla ├«n sacrificiul suprem.╦« Ion Barbu pseudonimul literar a lui Dan Barbilian, socotea c─â ╦«╚Ötiin╚Ťa este aliat─â ordinii legionare╦« ╚Öi el un colaborator de frunte la organele de pres─â Cuv├óntul ╚Öi Axa.

Ideologia jertfei supreme s-a reflectat ╚Öi ├«n asasinatele pe care Corneliu Zelea Codreanu le-a comis, ├«mpotriva prefectului Manciu, ├«n timpul procesului unuia dintre studen╚Ťii aresta╚Ťi (25 octombrie 1924). M─ârturiile contemporane spun c─â la acea or─â, C. Z. Codreanu era ├«mbr─âcat ├«n costumul s─âu na╚Ťional cu broderii de un alb imaculat (foto dreapta). Gestul C─âpitanului era considerat a fi similar cu acela al unui bandit social care se retrage ├«n mun╚Ťi, a unui haiduc, o imagine a disperatului care ├«╚Öi ├«ncarc─â arma ├«n singur─âtate pentru a a sp─âla de s├ónge o nedreptate. Jertfa suprem─â ├«nsemna manifestarea concret─â a iubirii, o zidire spiritual─â pe care o ├«nt├ólnim ╚Öi la Me╚Öterul Manole. (motiv popular reluat de Lucian Blaga, Mircea Eliade, ╚Ö.a.) S-a acceptat ideea potrivit c─âreia Mi╚Öcarea Legionar─â ar fi atins cotele maxime ale unui ordin ini╚Ťiatic, vorbindu-se mai apoi despre ezoterismul legionar.

Codreanu jpg jpeg

Ezoterismul legionar s-a manifestat cu ajutorul asasinatelor, dintre care putem aminti: asasinatul prefectului Manciu, uciderea lui I.G.Duca, Mihail Stelescu, Armand C─âlinescu, ╚Ö.a. Toate aceste nume pe care le-am ├«n╚Öirat, au fost prezente pe lista de execu╚Ťii ale Tribunalului Legionar. Cei care le-au comis, al─âturi de C─âpitan, au fost Nicadorii34 ╚Öi Decemvirii35.

Note:

1. Mutti, Claudio Penele Arhanghelului, Editura Anastasia, 1997, p. 5. 

2. Ionescu, Nae Fenomenul legionar, Editura Antet XX Press, Bucure╚Öti, 1993, p. 22. 

3. ├Än memoria posterit─â╚Ťii, pozi╚Ťia lui Mircea Eliade fa╚Ť─â de Mi╚Öcarea Legionar─â a fost aceea de simpatizant, al─âturi de multe personalit─â╚Ťi precum: Ion Caraion, Emil Cioran, Nichifor Crainic, Constantin Noica, Vintil─â Horia, Nae Ionescu, Sextil Pu╚Öcariu, Simion Mehedin╚Ťi, George Usc─âtescu, ╚Ö.a. (v. Buzatu, Gheorghe Radiografia Dreptei Rom├óne╚Öti 1927-1941, Editura FF Press, Bucure╚Öti, 1996. 

4. Cremene, Mioara Dic╚Ťionar ini╚Ťiatic al ordinelor cavalere╚Öti, Editura Universul Dalsi, Bucure╚Öti, 1998, p. 148. 

5. Veiga, Francisco Istoria G─ârzii de Fier 1919-1941. Mistica ultrana╚Ťionalismului, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1995, p. 81. 

6. ibidem, p. 88. 

7. T─ânase, Tiberiu, Fe╚Ťele monedei. Mi╚Öcarea legionar─â ├«ntre 1941 ╚Öi 1948, Editura Tritonic, Bucure╚Öti, 2010, p. 20. 

8. Istoria Rom├ónilor, volumul VIII, Academia Rom├ón─â. 

9. Ibidem, p. 21. 

10. Cf. Veiga, Francisco, p. 162. 

11. Bruja, Radu Florian, Legiunea Arhanghelului Mihail. Primii ani (1927-1930), ├«n Arheologie ╚Öi istorie ├«n spa╚Ťiul carpato-balcanic, Editura Cetatea de Scaun, T├órgovi╚Öte, pp. 449-460. 

12. Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari, volumul I, s.a. 

13. Istoria G─ârzii de Fier, p. 73. 

14. idem., p. 163. (originea etnic─â a mamei sale a dus la ├«nt─ârirea unor rela╚Ťii diplomatice ├«ntre C─âpitan ╚Öi na╚Ťiunea german─â, ├«n frunte cu A. Hitler). 

15. Cf. Cremene, Mioara, p. 191. 

16. ibidem., p. 195. 

17. Hitchins, Keith, Rom├ónia 1866-1947, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2017, p. 439. 

18. Sandache, Cristian ├Ängerii c─âzu╚Ťi. O istorie a extremei drepte din Rom├ónia, Editura Corint, Bucure╚Öti, 2010, pp. 10-11. 

19. apud. T─ânase, Tiberiu, p. 22. 

20. Analiz├ónd ac╚Ťiunile fasciste ╚Öi determinarea Mi╚Öc─ârii, sub auspiciile C─âpitanului, putea fi comparat─â cu ac╚Ťiunea Camelots du Roi din Fran╚Ťa, ori cu Sutele Negre din Rusia, ╚Öi chiar cu legionarii din Spania, ai Partidului Na╚Ťional Spaniol. (Veiga, Francisco, p. 74). 

21. ├Äntr-o oarecare m─âsur─â, speran╚Ťa unui legionar de a atinge m├óntuirea, era devenirea sa ca asasin. (cf. Armin Heinen). 

22. Sima, Horia Menirea na╚Ťionalismului, Editura Vremea Imex, Bucure╚Öti, 1993, p. 25. 

23. Heinen, Armin Legiunea Arhanghelul Mihail. Mi╚Öcare social─â ╚Öi organiza╚Ťie politic─â, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 1999, p. 125. 

24. Petre P. Panaitescu (1900-1967) s-a a╚Öezat de timpuriu sub faldurile verzi ale G─ârzii de Fier. A fost director al ziarului Mi╚Öc─ârii Legionare, Cuv├óntul ╚Öi persecutat sub regimurile antonescian ╚Öi comunist.(cf. Gazeta de Vest, nr. 124, August, 1996, p. 6). 

25. Munteanu, Bogdan Mi╚Öcarea Legionar─â, Editura Imago, Sibiu, 2000. 

26. Boia Lucian, Capcanele istoriei. Elita intelectual─â rom├óneasc─â ├«ntre 1930 ╚Öi 1950, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2012, pp. 51-52. 

27. cf. Heinen, Armin Legiunea Arhanghelul Mihail, p. 125; Bruja, Radu Florian ╚śtefan cel Mare ├«n imagologia legionar─â, ├«n Codrul Cosminului, 10 (20), Suceava, p. 94. 

28. T─ânase, Tiberiu Fe╚Ťele monedei, p. 22. 

29. Radiografia Dreptei Rom├óne╚Öti (1927-1941), p. 100. 

30. Istoria G─ârzii de Fier 1919-1941, p. 113. 

31. ╚śtefan cel Mare ├«n imagologia legionar─â, p. 94. 

32. Legiunea Arhanghelului Mihail. Primii ani (1927-1930), p. 455. 

33. Legiunea Arhanghelul Mihail. Mi╚Öcare social─â ╚Öi organiza╚Ťie politic─â, p. 73. 

34. Aceast─â grupare este r─âspunz─âtoare pentru uciderea lui I.G. Duca la 30 decembrie 1933, sentin╚Ť─â promulgat─â de Tribunalul Legionar. Acest act a fost s─âv├ór╚Öit pe peronul g─ârii din Sinaia, de c─âtre c├ó╚Ťiva membri, ├«n num─âr de trei: Nicolae Constantinescu, Ion Caranica ╚Öi Doru Belimace (Nicadorii). Ei f─âceau parte din ┬źechipele mor╚Ťii┬╗ cei care ├«╚Öi sacrificau vie╚Ťile ca ╚Öi o realizare suprem─â a spiritualit─â╚Ťii legionare. (num─ârul lor era simbolic, chiar emblematic) cf. Dic╚Ťionar ini╚Ťiatic al ordinelor cavalere╚Öti, pp. 244-245. 

35. Un grup de 10 b─ârba╚Ťi a p─âtruns ├«n spitalul unde era internat Mihail Stelescu la 16 iulie 1936, s-au n─âpustit asupra lui cu topoare ╚Öi l-au m─âcel─ârit, dans├ónd apoi ├«n jurul s─âu, ilustr├ónd un ritual al cabirilor. (N. Djuvara). 

Bibliografie:

Boia Lucian (2012), Capcanele istoriei. Elita intelectuală românească între 1930 și 1950, București: Editura Humanitas

Brădescu Faust (1994), Studii Legionare Postbelice, Timișoara: Editura Gordian

Bruja Radu Florian (2004a), ╚śtefan cel Mare ├«n imagologia legionar─â, Codrul Cosminului, 10(20), Suceava, pp. 93-97

Bruja Radu Florian (2011b), Legiunea Arhanghelului Mihail. Primii ani (1927-1930),

Arheologie ╚Öi istorie ├«n spa╚Ťiul carpato-balcanic, T├órgovi╚Öte: Editura Cetatea de Scaun, pp. 449-460

Buzatu Gheorghe, Ciucanu Corneliu și Sandache Cristian (1996), Radiografia Dreptei

Românești (1927-1941), București: Editura FF Press

Clark Roland (2015), Sf├ónta tinere╚Ťe legionar─â. Activismul fascist ├«n Rom├ónia interbelic─â, Ia╚Öi: Editura Polirom

Codreanu Corneliu Zelea (2014), Doctrina Mișcării Legionare-prezentare concisă-, București: Editura Lucman

Cremene Mioara (1998), Dic╚Ťionar ini╚Ťiatic al ordinelor cavalere╚Öti, Bucure╚Öti: Editura Universul Dalsi

Heinen Armin (1999), Legiunea Arhanghelul Mihail. Mi╚Öcare social─â ╚Öi organiza╚Ťie politic─â, Bucure╚Öti: Editura Humanitas

Hitchins Keith (2017), România 1866-1947, București: Editura Humanitas

Ionescu Nae (1993), Fenomenul legionar, București: Editura Antet XX Press

Munteanu Bogdan (2000), Mișcarea Legionară, Sibiu: Editura Imago

Mutti Claudio (1997), Penele Arhanghelului. Intelectualii români și Garda de Fier, Editura Anastasia

Ornea Zigu (2015), Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, București: Editura Cartea Românească

Sandache Cristian (2010), ├Ängerii c─âzu╚Ťi. O istorie a extremei drepte ├«n Rom├ónia, Bucure╚Öti: Editura Corint

Sima Horia (1993), Menirea na╚Ťionalismului, Editura Vremea Imex: Bucure╚Öti

T─ânase Tiberiu (2010), Fe╚Ťele monedei. Mi╚Öcarea Legionar─â ├«ntre 1941 ╚Öi 1948, Bucure╚Öti: Editura Tritonic

Veiga Francisco (1995), Istoria G─ârzii de Fier 1919-1941. Mistica ultrana╚Ťionalismului, Bucure╚Öti: Editura Humanitas

Gazeta de Vest, nr. 124, August, 1996