„Psaltirea în versuri”: în Mănăstirea Unievului, cu ajutorul tiparului s-a reprodus
Unul dintre cele mai importante exponate ale Muzeului „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași este Psaltirea în versuri realizată de înaltul cărturar și Mitropolit al Moldovei Dosoftei. Psaltirea „așează primele pietre durabile la temeliile limbajului poetic românesc”.
Mitropolitul Dosoftei (1624-1693) este considerat, fără tăgadă, autorul primei noastre cărți „de intenție poetică”, Psaltirea în versuri, întocmită „din zel poetic”, nu dintr-o „necesitate rituală reformatoare, flagrantă”1.
Dimitrie Barila, pe numele său de mir, s-a născut în anul 1624, pe când domn al Țării Moldovei era Radu Mihnea, și s-a călugărit la vârsta de 24 de ani la Mănăstirea Probota, sub numele de Dosoftei. Zece ani mai târziu îl găsim în scaunul Episcopiei Hușilor, în care a stat foarte puțin timp (1658-1659), după care e trecut în scaunul vlădicesc al Romanului, rămânând până în 1671, când a devenit Mitropolitul Țării Moldovei.
Cărturar de aleasă ținută, european prin vocație, Dosoftei a trăit vremuri de grea încercare, atât pentru Țara Moldovei, cât și pentru destinul său, așa cum avea să mărturisească în prefața la Viața și petrecerea sfinților: „Într-atâta lungă vreame scriind și tălmăcind câte am putut birui în acești veaci grei ai țărei, abia cu mult greu am scris”.
Exilul său polonez (1686-1693) constituie, încă, o chestiune nelămurită a biografiei sale, chiar dacă motivele trecerii și rămânerii sale în Polonia, în calitate de ostatic sau de musafir al regelui Jan Sobieski, sunt obscure – mitropolitul a rămas în istoria literaturii române ca un erudit creator „de limbă românească frământată pentru nevoile expresiei poetice”2.
„La îndemâna oricărei suferințe și oricărei speranțe”
Rezultat al unei munci laborioase: „cu lungă osteneală în mulț ai socotită și cercată prin svintele cărț”, Psaltirea în versuri nu este o traducere, ci o încercare de tipul parafrazei versificate, o „transferare a poeziei psalmistului în limba română”3, în așa fel încât „să poată trage hirea omului cătră cititul ei”.
Ideea de a versifica Psalmii nu este originală, cu toate că încercarea devotului mitropolit este prima de acest gen din ambianța răsăritului ortodox. Prin Psaltirea „pre verșuri tocmită” se „așează primele pietre durabile la temeliile limbajului poetic românesc”4, iar mitropolitul poet, cu talent, intuiție și dăruire, a pus aceste stihuri „la îndemâna oricărei suferințe și oricărei speranțe”5.
Exemplarul din Psaltirea în versuri a Mitropolitului Dosoftei, tipărit în Polonia la Mănăstirea Uniev (1673), intrat în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române Iași în vara anului 1972, a fost găsit la Huși, în podul casei unei bătrâne, rudă a episcopului Iacov Antonovici.
Descoperitorul, arheologul Gheorghe Melinte, directorul Muzeului Municipal Huși, a fost cel care i-a propus muzeografului Ion Arhip, directorul Muzeului de Literatură al Moldovei la acea vreme, achiziția vechii cărți „ce ar trebui să stea într-o vitrină la Casa «Dosoftei»”, inaugurată ca muzeu de literatură română veche la 7 august 19706.
Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul” Iași
Muzeul „Sf. Ierarh Dosoftei – Mitropolitul”, cunoscut în Iași și sub denumirea de Casa Dosoftei sau Casa cu Arcade, a fost inaugurat în data de 7 august 1970. Tematica expoziției de literatură română veche a fost realizată de muzeograful Dumitru Vacariu (1931-2017), iar numele actual al muzeului datează din anul 2005, când a fost canonizat Mitropolitul Dosoftei.
Construită cel mai probabil în timpul domniei lui Antonie Ruset, între anii 1677 și 1679, clădirea a devenit, conform tradiției, sediul celei de a doua tiparnițe din Iași, a Mitropolitului Dosoftei (prima tiparniță din Țara Moldovei fusese instalată de Mitropolitul Varlaam în chiliile Mănăstirii „Trei Ierarhi”).
Vizitatorii pot descoperi, în cele trei încăperi ale muzeului, manuscrise, tipărituri, documente vechi și alte obiecte de cult. Printre exponatele de mare rezonanță (multe unicat) menționăm: un Pateric slavon din secolul al XIV-lea, Apostolul, cel mai vechi manuscris românesc datat, copiat de popa Bratu din Brașov (1559-1560), Cazania lui Varlaam (1643), Psaltirea în versuri a lui Dosoftei (1673), cea mai veche copie a Letopisețului Țării Moldovei de Grigore Ureche (aprox. 1665) etc.
În perioada 2018-2019, muzeul a trecut prin lucrări ample de restaurare, expoziția permanentă de literatură română veche fiind reorganizată și inaugurată la 13 decembrie 2019.
Program de vizitare:
Marți – Duminică: 10:00-17:00
Tarife de vizitare:
Adulți – 9 lei
Preșcolari, elevi, studenți – 2 lei
Pensionari – 5 lei
Acest articol a fost publicat în numărul 233 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.
Note:
1. Augustin Z.N. Pop, Glosări la opera mitropolitului Dosoftei, Cernăuți, 1943, p. 27.
2. Dan Zamfirescu, Contribuții la istoria literaturii române vechi, București, 1981, p. 130.
3. Dosoftei, Opere. 1. Versuri. Ediție critică de N.A. Ursu. Studiu introductiv de Al. Andriescu, București, 1978, p. XXXII (Studiul introductiv al lui Al. Andriescu).
4. Dosoftei, Opere. 1. Versuri…, p. XLIX (Studiul introductiv al lui Al. Andriescu).
5. Nicolae Iorga, Istoria literaturii românești. Introducere sintetică (după note stenografice ale unui curs). Postfață, note și bibliografie de Mihai Ungheanu, București, 1988, p. 139.
6. Ion Arhip, Odiseea muzeelor ieșene, Iași, 2016, p. 306.
