Protec╚Ťia solda╚Ťilor ├«n Primul R─âzboi Mondial: Armurile ╚Öi scuturile de infanterie  jpeg

Protec╚Ťia solda╚Ťilor ├«n Primul R─âzboi Mondial: Armurile ╚Öi scuturile de infanterie

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Dr. Mihai-Aurelian C─âruntu

├Än secolul al XIX-lea, protejarea infanteriei atacatoare a lipsit cu des─âv├ór╚Öire, cu toate c─â, ├«nc─â din Antichitate, s-au folosit coifuri metalice, c─âm─â╚Öi de zale sau chiar armuri complete, caracteristice mai ales cavalerilor medievali din Occident. Extinderea folosirii mitralierei pe c├ómpul de lupt─â, arm─â care a contribuit ├«n mod cov├ór╚Öitor la cre╚Öterea exponen╚Ťial─â a num─ârului de victime, a pus problema unei mai bune protec╚Ťii balistice a combatan╚Ťilor. 

Germanii au folosit armura de tip ÔÇŁhomarÔÇŁ, format─â din trei pl─âci de o╚Ťel suprapuse (Sappenpanzer), capabil─â s─â opreasc─â focurile trase de pistol ╚Öi par╚Ťial cele de pu╚Öc─â, oferind, totodat─â, protec╚Ťie ├«mpotriva loviturilor de baionet─â. Pentru Frontul de Vest, s-au produs aproximativ 500 de mii de seturi de armuri grele, ce c├ónt─âreau ├«ntre 9 ╚Öi 11 kg, iar uneori dep─â╚Öeau chiar 20 de kg. Francezii au comandat 100.000 de unit─â╚Ťi de armur─â pentru piept ╚Öi peste 3,2 milioane de unit─â╚Ťi de epauliers Adrian, care aveau forma unor pl─âci de armur─â curbate. Britanicii au ├«ncercat mai multe armuri diferite, folosind adesea materiale precum o╚Ťel, m─âtase (mai rezistent─â dec├ót o╚Ťelul!) sau cauciuc, dar nu au reu╚Öit s─â produc─â o armur─â individual─â standard. 

Armura Sappenpanzer a solda╚Ťilor germani

scut 1 jpg jpeg

├Än Statele Unite, spre sf├ór╚Öitul r─âzboiului, Dr. Guy Brewster a proiectat o armur─â corporal─â tip ÔÇŁIron ManÔÇŁ, la vederea c─âreia nu putem s─â ne re╚Ťinem cel pu╚Ťin un z├ómbet ironic. Personal, a acceptat s─â o testeze, devenind ╚Ťint─â pentru un pluton de solda╚Ťi, care au tras cu arme Springfield, ale c─âror gloan╚Ťe nu au putut s─â penetreze armura pe care o purta. Guvernul american nu a aprobat ├«ns─â aceast─â armur─â rigid─â, cu un c├ómp vizual extrem de redus. Dar greutatea suplimentar─â a armurilor corporale obosea rapid pe purt─âtor ╚Öi anula, practic, acest avantaj tactic.

Armura american─â Brewster Body Armour

scut 2 jpg jpeg

├Än consecin╚Ť─â, acestea au fost ├«n mare parte trimise la santinele ╚Öi mitraliori sau altor trupe cu atribu╚Ťii sedentare. Reducerea mortalit─â╚Ťii pe c├ómpul de lupt─â s-a produs nu datorit─â acestor armuri, ci mai ales prin generalizarea treptat─â a protec╚Ťiei capului, prin adoptarea c─â╚Ötilor metalice Brodie, Stahlhelm (├«n locul faimoasei ╚Ťinte reprezentate de Pickelhaube) ╚Öi Adrian.

Dispozitiv de protec╚Ťie individual utilizat ╚Öi ├«n Bucovina (1915, Doro╚Ö─âu╚Ťi)

scut 3 jpg jpeg

Cu toate c─â armura Sappenpanzer era considerat─â cea mai eficient─â, austriecii au proiectat un scut de protec╚Ťie modular, av├ónd un design revolu╚Ťionar, care se putea transforma ╚Öi ├«n armur─â corporal─â. C├óteva fotografii ale acestuia, f─âcute ├«n Bucovina, la Doro╚Ö─âu╚Ťi, ├«n anul 1915, au fost publicate ╚Öi ├«n cadrul Europeana Collections 1914-1918. Nu se ╚Ötie dac─â aceast─â armur─â pliant─â a fost produs─â vreodat─â sau a fost folosit─â ├«n condi╚Ťii reale de lupt─â. 

scut 4 jpg jpeg

Un scut austriac de infanterie, ├«n colec╚Ťia Muzeului Na╚Ťional al Bucovinei

Este cunoscut faptul c─â ├«n regiunea muntoas─â a jude╚Ťului Suceava s-au purtat b─ât─âlii cr├óncene ├«n timpul Marelui R─âzboi, ├«n urma c─ârora au r─âmas numeroase obiecte de interes pentru istoria acestei perioade. Astfel, ├«n urm─â cu mai mul╚Ťi ani, Muzeul de Istorie Suceava a ob╚Ťinut o serie de dona╚Ťii, printre care se num─âr─â ╚Öi un scut de infanterie austriac (foto nr. 5). Primele scuturi de infanterie au fost primite de trupele austriece la sf├ór╚Öitul anului 1914 ╚Öi ├«nceputul lui 1915, pentru a oferi o protec╚Ťie suplimentar─â ├«mpotriva tirului direct al armelor de calibru redus ╚Öi a focului de mitralier─â de la distan╚Ť─â mai mare de 100 de metri. Scutul, expus ├«n sala dedicat─â Primului R─âzboi Mondial, este realizat din font─â, cu dimensiunile de aproximativ 60x46 cm. Acesta dispune de un loca╚Ö de tragere ╚Öi observa╚Ťie de form─â oval─â, care putea fi acoperit ╚Öi un bra╚Ť metalic rabatabil pentru fixarea pe teren.

Scut din expozi╚Ťia permanent─â a Muzeului Na╚Ťional al Bucovinei

scut 5 jpg jpeg

Vopseaua original─â nu s-a p─âstrat, din cauza coroziunii, dar culoarea actual─â a exponatului ├«ncearc─â s─â o respecte pe cea din urm─â cu un secol. ├Än scop demonstrativ, prin orificiul scutului a fost introdus─â ╚Öi ╚Ťeava unei arme militare Mauser. Numeroase fotografii de epoc─â prezint─â modul de folosire a acestui scut de protec╚Ťie pe teren plat, dar ╚Öi ├«n tran╚Öee, la partea superioar─â a acestora. Dup─â opinia personal─â, acest tip de scut individual a fost influen╚Ťat de acela al mitralierei ruse╚Öti Maxim Md. 1910.

Scuturile individuale de protec╚Ťie nu au disp─ârut ├«n perioada actual─â, dac─â este s─â ne referim doar la cunoscutele trupe de ÔÇ×scutieriÔÇŁ. Armurile individuale au evoluat, renun╚Ť├óndu-se ├«n prezent la o╚Ťel ├«n favoarea kevlarului, a materialelor ceramice sau compozite. Este de la sine ├«n╚Ťeles c─â soldatul viitorului, ├«ntrev─âzut ca o veritabil─â ÔÇŁma╚Öin─â de lupt─âÔÇŁ ├«n╚Ťesat─â de senzori, va trebui protejat balistic ├«n mod corespunz─âtor. Spre exemplu, Rusia, prin compania Rostec, are ├«n vedere programul cunoscut sub numele de Ratnik 3, ├«n timp ce opt state membre ale Uniunii Europene, printre care se num─âr─â ╚Öi Rom├ónia, au lansat, ├«n 2013, programul CEDS ÔÇô Combat Equipment for Dismounted Soldier. 

Autor: Dr. Mihai-Aurelian C─éRUNTU, Muzeul Na╚Ťional al Bucovinei