Primii ani ai st─âp├ónirii ╚Ťariste ├«n Basarabia: ├«nceputul rusific─ârii jpeg

Primii ani ai st─âp├ónirii ╚Ťariste ├«n Basarabia: ├«nceputul rusific─ârii

La 16/28 mai 1812, ├«n urma P─âcii de la Bucure╚Öti, ce ├«ncheia r─âzboiul ruso-turc din anii 1806-1812, Imperiul Rus anexeaz─â teritoriul dintre Prut ╚Öi Nistru, alc─âtuit ├«n cea mai mare parte din ╚Ťinuturi ale Principatului Moldovei, aflat sub suzeranitate otoman─â. Teritoriul e botezat Basarabia.

Pentru a ├«n╚Ťelege schimb─ârile intervenite ├«n urma politicii de rusificare ╚Öi dezna╚Ťionalizare promovate de autorit─â╚Ťile imperiale ├«n teritoriul nou-anexat, s─â constat─âm, la ├«nceput, starea rom├ónit─â╚Ťii basarabene p├ón─â ├«n 1812. Astfel, ├«n ajunul anex─ârii la Rusia, regiunea dintre Prut ╚Öi Nistru era parte integrant─â a Principatului Moldovei ╚Öi prezenta: un sistem economic ╚Öi social constituit ├«n decursul secolelor pe baza bog─â╚Ťiilor naturale ale ╚Ť─ârii, raion─ârii economice, comer╚Ťului sau schimbului de valori materiale stabilite ├«n cadrul aceluia╚Öi teritoriu sau ├«ntre statele rom├óne╚Öti; un sistem de rela╚Ťii spirituale ╚Öi de rudenie statornicite ├«n acest spa╚Ťiu de mii de ani; un sistem de rela╚Ťii legate de tradi╚Ťie, cultur─â, ├«nv─â╚Ť─âm├ónt ╚Öi educa╚Ťie specifice acestui neam; un sistem de raporturi juridice, axate pe sfera administra╚Ťiei de stat ╚Öi pe rela╚Ťiile dintre diferite st─âri sociale, ├«ncet─â╚Ťenite ├«n temeiul legilor nescrise (obiceiul p─âm├óntului) sau scrise; un sistem religios format pe fundalul ideologiei ortodoxismului, bazat pe o organizare unitar─â a Bisericii rom├óne╚Öti; un sistem de securitate format ├«n de cursul secolelor ╚Öi bazat at├ót pe organizarea ap─âr─ârii integrit─â╚Ťii teritoriale, c├ót ╚Öi pe sistemul de fortifica╚Ťii ridicat pe frontiera natural─â a Nistrului. Toate acestea au fost distruse, par╚Ťial sau cu des─âv├ór╚Öire, odat─â cu anexarea, ├«n 1812, la Imperiul Rus.

Practicile dezna╚Ťionaliz─ârii

Pentru a-╚Öi consolida domina╚Ťia ├«n Basarabia, ╚Ťarismul a folosit metodele ╚Öi practicile deja cunoscute, de dislocare a na╚Ťiunii titulare ╚Öi de purificare etnic─â, folosite pe larg la periferiile na╚Ťionale ale Imperiului Rus.

Enumer─âm astfel: schimbarea structurii demografice prin colonizarea p─âm├ónturilor cu neamuri str─âine ╚Öi transferarea popula╚Ťiei rom├óne╚Öti ├«n guberniile ruse, politic─â desf─â╚Öurat─â cu pa╚Öi rapizi ├«n special ├«n prima jum─âtate a secolului al XIX-lea; asimilarea ÔÇô urm─ârind contopirea unor comunit─â╚Ťi, diferite prin origine etnic─â, limb─â, religie, ├«n masa popula╚Ťiei majoritare, prin m─âsuri de impunere ├«n structurile institu╚Ťionale ale societ─â╚Ťii; dezna╚Ťionalizarea ÔÇô rusificare prin ├«nv─â╚Ť─âm├ónt, administra╚Ťie de stat, politica dispers─ârii popula╚Ťiei autohtone; ├«nstr─âinarea valorilor spirituale ale neamului ╚Öi preg─âtirea unei elite cosmopolite, bazate pe alt sistem de valori dec├ót cel rom├ónesc; anularea autonomiei, limitate ╚Öi provizorii, a Basarabiei (1828), a legilor ╚Öi a obiceiului p─âm├óntului; transformarea Basarabiei ├«ntr-o gubernie ruseasc─â (1873), introducerea legisla╚Ťiei ╚Öi limbii ruse ├«n administra╚Ťie, ╚Öcoal─â ╚Öi biseric─â; anularea drepturilor ╚Öi libert─â╚Ťilor na╚Ťionale ╚Öi interzicerea utiliz─ârii limbii rom├óne ╚Öi a limbilor altor grupuri etnice ├«n toate domeniile vie╚Ťii sociale, politice ╚Öi spirituale; schimbarea numelor de familie, de localit─â╚Ťi, de str─âzi, prin lipsirea rom├ónilor basarabeni de propriile valori spirituale ╚Öi impunerea valorilor spirituale ruse.

├Än politica imperial─â a ╚Ťarismului promovat─â ├«n Basarabia putem eviden╚Ťia, conven╚Ťional, trei perioade ce corespund, de fapt, etapelor de includere a regiunii ├«n sistemul economic, administrativ ╚Öi politic al Imperiului Rus: prima perioad─â cuprinde anii 1812-1828/1830, cea de-a doua ÔÇô anii 1831-1868/1873 ╚Öi cea de-a treia ÔÇô anii ÔÇÖ60-ÔÇÖ70 ai secolului al XIX-lea p├ón─â la unirea din 1918.

Primii ani: autonomie limitată și provizorie pentru provincia anexată

Prima perioadă începe cu anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Imperiul Rus, în mai 1812, și se încheie cu lichidarea, în 1828, a autonomiei Basarabiei, cu suprimarea cordonului vamal de la Nistru și cu unificarea vamală a provinciei cu guberniile interne ruse, prin Regulamentul din 26 septembrie 1830.

├Än acest interval de timp, spa╚Ťiul proasp─ât anexat este separat de guberniile ucrainene ╚Öi ruse prin cordonul sanitarovamal de la Nistru, iar de ╚Ť─ârile europene, prin cel de la Prut ╚Öi Dun─âre. Pentru o anumit─â perioad─â, Basarabia de╚Ťine statutul de autonomie limitat─â ╚Öi provizorie ├«n componen╚Ťa Imperiului Rus ÔÇô ├«ns─â organele administrative instituite purtau un caracter eterogen ╚Öi provizoriu, ÔÇ×care nu puteau alc─âtui un sistem administrativ uniform, bine ├«nchegat, bazat pe acelea╚Öi principii de organizare, care ar fi asigurat o bun─â func╚Ťionare ╚Öi activitate eficient─â.

Dimpotriv─â, originea diferit─â a acestor organe conducea inevitabil la apari╚Ťia contradic╚Ťiilor, ceea ce ├«mpiedica func╚Ťionarea normal─â a ├«ntregului sistem administrativÔÇŁ. ├Än ace╚Öti primi ani de dup─â anexare sunt luate m─âsuri concrete ├«n vederea evalu─ârii resurselor economice ╚Öi umane ale Basarabiei, sunt trimi╚Öi func╚Ťionari ╚Öi date dispozi╚Ťii administra╚Ťiei militare ╚Öi civile pentru a studia frontiera de apus ÔÇô la Prut ╚Öi Dun─âre.

Aceasta, ├«n vederea instituirii unui cordon sanitaro-vamal ce ar ap─âra teritoriul nou-anexat nu numai de p─âtrunderea molimei, dar care l-ar preg─âti pentru o administrare economic─â eficace ╚Öi o includere c├ót mai grabnic─â a regiunii ├«n sistemul pie╚Ťei interne ruse; cordonul ar fi avut ├«ns─â drept scop ╚Öi stoparea exodului popula╚Ťiei ├«n Moldova de peste Prut. Tot acum, teritoriul este subordonat integral unui sistem birocratic ╚Öi legislativ complet str─âin ÔÇô cel rusesc. Intervin treptat schimb─âri ├«n sistemul de proprietate.

Hart─â a Basarabiei, realizat─â dup─â o schi╚Ť─â a Marelui Stat Major rusesc

harta basarabia jpg jpeg

St─ârile sociale tradi╚Ťionale autohtone sunt dispersate prin infiltrarea ├«n r├óndurile lor a elementului alogen cosmopolit: a ru╚Öilor, ucrainenilor, bulgarilor, g─âg─âuzilor, evreilor, armenilor, grecilor, germanilor, elve╚Ťienilor etc. Autohtonii sunt supu╚Öi unui sistem de dubl─â exploatare: de c─âtre administra╚Ťia imperial─â ╚Öi de c─âtre persoane fizice, de multe ori provenite nu din r├óndul boierilor moldoveni autohtoni, ci din r├óndul str─âinilor care primiser─â, cump─âraser─â sau ob╚Ťinuser─â, ├«n urma c─âs─âtoriilor, propriet─â╚Ťi funciare.

Regimul de domina╚Ťie ╚Ťarist a afectat ╚Öi boierimea, care, pentru a-╚Öi p─âstra drepturile ╚Öi privilegiile, a fost nevoit─â s─â se str├ómtoreze, s─â ├«nve╚Ťe limba rus─â, s─â-╚Öi fac─â studiile ├«n institu╚Ťiile de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt din Rusia, s─â accepte func╚Ťii ├«n institu╚Ťiile ╚Ťinutale ╚Öi regionale ╚Öi, prin aceasta, s─â participe la promovarea politicii coloniale a imperiului ├«n teritoriul anexat. ├Än ace╚Öti ani, ╚Ťarismul nu a efectuat ├«ns─â schimb─âri esen╚Ťiale ├«n structurile administrative ale Basarabiei. Provincia a beneficiat de un statut special, fiind men╚Ťinute, pentru o anumit─â perioad─â, tr─âs─âturile specifice ├«n sistemul administrativ mo╚Ötenite de p├ón─â la 1812: statutul juridic de persoane libere a ╚Ť─âranilor; desf─â╚Öurarea procedurilor judiciare civile ├«n limba rom├ón─â; eliberarea de recrutare ├«n armata ╚Ťarist─â pentru o perioad─â de 50 de ani; anumite facilit─â╚Ťi ├«n sistemul de impozitare a popula╚Ťiei etc.

Dar, dup─â numai 15 ani, acest statut a fost lichidat, Basarabia fiind aliniat─â structurilor administrative imperiale, excep╚Ťie f─âc├ónd doar jude╚Ťele Ismail, Cahul ╚Öi Bolgrad, care, ├«ntre anii 1856-1878, au f─âcut parte din Principatul Moldovei, respectiv Rom├ónia. Intervin totu╚Öi anumite schimb─âri sub aspect ecleziastic. La 21 august 1813, uzurp├ónd drepturile canonice ale Mitropoliei Moldovei, oficialit─â╚Ťile de la Sankt Petersburg ├«nfiin╚Ťeaz─â pe teritoriul nou-anexat Eparhia Chi╚Öin─âului ╚Öi Hotinului, diviz├ónd astfel Principatul Moldova nu doar din punct de vedere politic, dar ╚Öi sub raport religios. Chiar ╚Öi ├«n localit─â╚Ťile rurale, predicile ├«n biseric─â se ╚Ťineau ├«n limba rus─â ╚Öi slavon─â, ├«n ciuda faptului c─â popula╚Ťia nu ╚Ötia limba rus─â. Prin intermediul bisericii ╚Öi ╚Öcolii, autorit─â╚Ťile imperiale promoveaz─â, desigur, politica de rusificare.

Atragerea coloniștilor

La r├óndul s─âu, perioada anilor 1812- 1830 poate fi divizat─â, conven╚Ťional, ├«n dou─â etape. Prima dintre ele cuprinde anii 1812-1825, c├ónd se ├«ntreprind m─âsuri concrete ├«n vederea atragerii ├«n Basarabia a coloni╚Ötilor, negustorilor boga╚Ťi din str─âin─âtate ╚Öi din guberniile ruse. M─âsurile conduc la o cre╚Ötere rapid─â a num─ârului de coloni╚Öti transdanubieni, de coloni╚Öti germani, elve╚Ťieni ╚Öi de imigran╚Ťi din guberniile interne ruse, a num─ârului de negustori str─âini, ├«ndeosebi greci, armeni ╚Öi evrei.

Ca rezultat, se consolideaz─â puternic pozi╚Ťiile elementului alogen, ├«n special ale negustorilor, care de╚Ťineau monopolul asupra exportului de cereale ╚Öi produse animaliere din Basarabia prin porturile dun─ârene ÔÇô Ismail, Reni, Chilia ╚Öi prin portul-franc Odessa. Rezultatul acestei politici este consolidarea domina╚Ťiei economice ╚Öi politice a ╚Ťarismului ├«n teritoriul dintre Prut ╚Öi Nistru. ├Än aceast─â perioad─â, la 29 aprilie 1818, este adoptat Regulamentul privind organizarea regiunii Basarabia, care prevedea acordarea unei autonomii limitate ╚Öi provizorii a regiunii anexate.

Regulamentul a stabilit statutul de regiune al Basarabiei ├«n componen╚Ťa Imperiului Rus, a determinat drept centru regional administrativ ora╚Öul Chi╚Öin─âu, a confirmat noua ├«mp─âr╚Ťire administrativ-teritorial─â a regiunii (Basarabia a fost divizat─â ├«n ╚Öase ╚Ťinuturi: Hotin, Ia╚Öi, Orhei, Bender, Akkerman ╚Öi Ismail), a instituit organele regionale supreme ÔÇô Consiliul Suprem, Guvernul Regional, Tribunalul Regional Penal ╚Öi Tribunalul Regional Civil ╚Öi institu╚Ťiile ╚Ťinutale etc.

Potrivit stratific─ârii sociale, ├«n Basarabia se stabileau urm─âtoarele categorii sociale: clerul, nobilimea, boierna╚Öii, mazilii, rupta╚Öii, negustorii ╚Öi mica burghezie, ╚Ť─âranii sau coloni╚Ötii agricoli, ╚Ťiganii (care apar╚Ťineau statului ╚Öi mo╚Öierilor) ╚Öi evreii. ├Än a╚Öa fel, rangurile privilegiate ale boierilor au fost lichidate, iar aceast─â stare social─â a fost egalat─â ├«n drepturi cu nobilimea din guberniile interne ruse ╚Öi integrat─â ├«n ea. ┼óarismul ├«ntreprinde ╚Öi m─âsuri concrete de a scoate din circula╚Ťie de pe pia╚Ťa din Basarabia diversitatea de monede str─âine, ├«n special turce╚Öti, folosind pentru aceasta diferite pretexte, pun├ónd ├«n aplicare asignatul rusesc.

Prin aceast─â m─âsur─â, administra╚Ťia imperial─â urm─ârea s─â protejeze vistieria imperial─â ╚Öi pia╚Ťa intern─â rus─â, s─â apere interesele burgheziei comercial- industriale ruse ╚Öi s─â creeze condi╚Ťii mai favorabile de includere a Basarabiei ├«n sistemul pie╚Ťei interne ruse. Intervin anumite schimb─âri ╚Öi ├«n cadrul diferitelor institu╚Ťii administrative ╚Öi juridice.

Fiind concentrat─â ├«n capital─â, ├«n ora╚Öele-porturi ╚Öi ├«n ora╚Öele jude╚Ťene, burghezia comercial─â a c─âutat s─â-╚Öi apere, din start, interesele, cer├ónd de la administra╚Ťia regional─â ╚Öi cea imperial─â instituirea unui Tribunal Comercial, asemenea celui ce func╚Ťiona ├«n portul Odessa ├«nc─â din 1808. De╚Öi ideea instituirii acestei institu╚Ťii a fost promovat─â de negustorii mari angrosi╚Öti din Odessa, transfera╚Ťi cu traiul ├«n porturile basarabene ╚Öi cunoscu╚Ťi deja cu activitatea acestei institu╚Ťii, ├«n instituirea Tribunalului Comercial era cointeresat─â ╚Öi administra╚Ťia imperial─â, care c─âuta s─â ╚Ťin─â sub control activitatea acestei st─âri sociale.

Concomitent, ╚Ťarismul ├«ntreprinde m─âsuri concrete ├«n vederea cre─ârii c├ót mai rapide a unor structuri tipice societ─â╚Ťii moderne, dar care s─â exclud─â posibilitatea ├«ncadr─ârii ├«n categoria burgheziei comerciale a elementului na╚Ťional. Din ╚Öirul acestor m─âsuri va face parte ╚Öi adoptarea structurii de ghild─â ├«n Basarabia, care se va discuta destul de mult ├«n cadrul cercurilor administrative regionale ╚Öi imperiale ├«n ace╚Öti ani, dar care va fi aplicat─â ├«n a doua perioad─â.

Cordoanele sanitare ÔÇô o lung─â ╚Öi spinoas─â chestiune

├Än aceast─â etap─â, administra╚Ťia imperial─â a depus eforturi substan╚Ťiale ├«n vederea instituirii la hotarele de apus ale Basarabiei, la Prut ╚Öi Dun─âre, a unui cordon sanitaro-vamal. Realizarea cordonului a fost ├«ns─â un proces de durat─â: organiz├ónd institu╚Ťii vamale ╚Öi carantinale provizorii, ce urmau s─â apere imperiul de p─âtrunderea molimei ╚Öi s─â asigure stabilirea, at├ót pentru Basarabia, c├ót ╚Öi pentru guberniile ruse, a leg─âturilor economice cu ╚Ť─ârile str─âine prin intermediul noii frontiere, ╚Ťarismul a instituit, pe parcursul a cinci ani, numeroase comitete ╚Öi comisii ╚Öi a trimis ├«n provincie ├«mputernici╚Ťi speciali.

Stabilind locurile de amplasare a carantinelor, v─âmilor ╚Öi posturilor vamale la noua frontier─â, administra╚Ťia imperial─â urma s─â ╚Ťin─â cont ╚Öi de diver╚Öi factori interni ÔÇô de faptul c─â ├«n apropiere cu Basarabia este amplasat portulfranc Odessa; ╚Öi de cei externi ÔÇô c─â la hotarele ei de apus sunt amplasate porturile dun─ârene Gala╚Ťi ╚Öi Br─âila.

Instituind ├«n 1817 acest cordon de la Prut ╚Öi Dun─âre, ╚Ťarismul, care se str─âduia s─â evite concuren╚Ťa m─ârfurilor str─âine ce puteau p─âtrunde ├«n guberniile interne ruse prin Basarabia, ╚Öi av├ónd deja ÔÇ×exemplulÔÇŁ unific─ârii vamale cu Regatul Polonez, care contribuise nemijlocit la subminarea industriei ruse, nu mai voia s─â lichideze ├«ns─â cordonul sanitaro-vamal de la Nistru. De╚Öi discu╚Ťiile privind suprimarea acestuia ╚Öi unificarea vamal─â a Basarabiei cu guberniile ruse ├«ncepuser─â ├«ndat─â dup─â anexarea provinciei la Rusia, solu╚Ťionarea chestiunii s-a dovedit foarte dificil─â ÔÇô asigurarea securit─â╚Ťii vamale trebuia conjugat─â cu protejarea intereselor economice ╚Öi politice ale Imperiului ├«n aceast─â regiune.

├Äntinse pe parcursul a aproximativ 18 ani, dezbaterile asupra problemei au demonstrat c─â ├«n cercurile guvernante imperiale ╚Öi regionale pur ╚Öi simplu nu exista o unitate de opinii. Cei care se pronun╚Ťau pentru p─âstrarea cordonului sanitaro-vamal de la Nistru (├«n special reprezentan╚Ťii diferitelor institu╚Ťii de stat imperiale) argumentau c─â, ├«n absen╚Ťa lui, era posibil ca m─ârfurile str─âine s─â p─âtrund─â ├«n guberniile ruse f─âr─â achitarea taxelor vamale, sub pretextul c─â sunt m─ârfuri basarabene; iar cre╚Öterea exportului de m─ârfuri de peste Nistru putea spori concuren╚Ťa, provoc├ónd astfel nemul╚Ťumirea cercurilor comercial-industriale locale.

Era ╚Öi temerea c─â tot mai mul╚Ťi fugari din guberniile ruse vor trece vechea frontier─â de la Nistru, deoarece ├«n Basarabia ╚Öerbia fusese lichidat─â p├ón─â la anexarea ei la Rusia. Nu era exclus nici pericolul r─âsp├óndirii epidemiilor necontrolate ÔÇô a ciumei ╚Öi a holerei, care p─âtrundeau adesea din posesiunile Por╚Ťii Otomane ╚Öi din guberniile de sud ale Ucrainei. ├Än schimb, cei care promovau ideea suprim─ârii cordonului sanitaro-vamal de la Nistru (reprezentan╚Ťii administra╚Ťiei regionale, ├«n special func╚Ťionarii ru╚Öi) invocau necesitatea integr─ârii teritoriului de cur├ónd anexat, aduc├ónd drept argumente: avantajele extinderii rela╚Ťiilor comerciale cu guberniile ruse; ira╚Ťionalitatea v─âmuirii duble a m─ârfurilor str─âine ÔÇô toate acestea fr├ónau dezvoltarea comer╚Ťului exterior, respectiv se reduceau veniturile ├«n vistieria statului.

Suprimarea cordonului va l─ârgi pia╚Ťa de desfacere a m─ârfurilor industriale ╚Öi va extinde sfera de activitate economic─â a burgheziei comerciale ruse ├«n Basarabia ÔÇô sus╚Ťineau promotorii suprim─ârii cordonului sanitaro-vamal. Colect├ónd toate tipurile de argumente, administra╚Ťia imperial─â ac╚Ťiona cu precau╚Ťie, f─âr─â grab─â, am├ón├ónd solu╚Ťionarea problemei pentru momentul c├ónd ar fi fost create condi╚Ťiile prielnice pentru aceasta. Prezen╚Ťa ├«ns─â a dou─â cordoane sanitaro-vamale: unul ÔÇô la Prut ╚Öi Dun─âre, iar altul ÔÇô la Nistru, de╚Öi a gr─âbit procesul constituirii pie╚Ťei interne basarabene, a cauzat prejudicii serioase nu numai dezvolt─ârii comer╚Ťului cu ╚Ť─ârile str─âine, guberniile interne ruse ╚Öi dezvolt─ârii economice, ├«n general, dar a influen╚Ťat direct ╚Öi asupra procesului de genez─â ╚Öi evolu╚Ťie a burgheziei comerciale basarabene.

Basarabia: pia╚Ť─â de desfacere a m─ârfurilor ruse

Cea de-a doua etap─â important─â cuprinde anii 1825-1830, c├ónd ├«n provincia anexat─â este pus ├«n aplicare Regulamentul cu privire la comer╚Ťul cu Basarabia, din 17 februarie 1825, care limita exportul peste Nistru a unor m─ârfuri basarabene ce constituiau ponderea de baz─â a comer╚Ťului cu guberniile ruse ╚Öi care asigura importul, f─âr─â plata taxei vamale, a m─ârfurilor de manufactur─â ╚Öi de fabric─â ruse╚Öti. ├Än comer╚Ťul Basarabiei cu guberniile ruse se stabile╚Öte astfel o preponderen╚Ť─â dubl─â a importului m─ârfurilor ruse ├«n Basarabia asupra exportului m─ârfurilor basarabene ├«n Rusia.

Regulamentul din 1825 era protec╚Ťionist pentru pia╚Ťa rus─â ╚Öi nefavorabil pentru Basarabia, nu doar prin faptul c─â limita exportul celor mai solicitate m─ârfuri basarabene pe pia╚Ťa intern─â rus─â ╚Öi acorda negustorilor din guberniile ruse drepturi nelimitate ├«n comer╚Ťul Basarabiei, dar ╚Öi prin faptul c─â limita activitatea comercial─â a negustorilor basarabeni pe pia╚Ťa intern─â rus─â ╚Öi fr├óna, ├«n a╚Öa fel, procesul de acumulare ini╚Ťial─â a capitalului.

Ca rezultat, pe pia╚Ťa basarabean─â sl─âbesc treptat pozi╚Ťiile negustorilor din alte ╚Ť─âri ÔÇô ├«n special din Sublima Poart─â ╚Öi Imperiul Austriac, ├«n schimb se ├«nt─âresc pozi╚Ťiile negustorilor din guberniile ruse. Politica comercial-vamal─â promovat─â de ╚Ťarism ├«n Basarabia poart─â un caracter v─âdit colonial, provincia fiind transformat─â ├«ntr-o pia╚Ť─â sigur─â ╚Öi avantajoas─â de desfacere a m─ârfurilor ruse. Regulamentul a provocat nemul╚Ťumirea cercurilor comercial- industriale din Basarabia ╚Öi nu era nici pe placul autorit─â╚Ťilor regionale, care ├«l considerau o barier─â ├«n calea integr─ârii Basarabiei ├«n sistemul pie╚Ťei interne ruse.

Sub presiunea acestora, administra╚Ťia ╚Ťarist─â a fost silit─â s─â fac─â unele concesii ├«n exportul anumitor m─ârfuri basarabene ├«n Rusia, dar ├«n ce prive╚Öte problemele-cheie ÔÇô suprimarea cordonului vamal de la Nistru ╚Öi abrogarea Regulamentului din 17 februarie 1825 ÔÇô nu a cedat. Situa╚Ťia va fi solu╚Ťionat─â abia ├«n 1830, c├ónd, ├«n urma decretului Senatului Guvernant din 26 septembrie, concomitent cu suprimarea cordonului vamal de la Nistru ╚Öi aplicarea pe teritoriul Basarabiei a structurii de ghild─â, este lichidat ╚Öi regulamentul din 1825.

├Än aceast─â perioad─â intervin ╚Öi schimb─âri ├«n sistemul de impozitare: ├«ncep├ónd cu 1 ianuarie 1825, ├«n Basarabia este pus─â ├«n aplicare decizia Comitetului de Mini╚Ötri din 11 noiembrie 1824 cu privire la reforma fiscal─â; scopul acesteia era de a pune cap─ât haosului ├«n ├«ncasarea impozitelor de la popula╚Ťie ╚Öi de a-i impune la plata impozitelor pe ╚Ť─âranii de stat ╚Öi coloni╚Öti, care p├ón─â acum beneficiau de unele privilegii.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Rusificarea Basarabiei. O sut─â de ani de domina┼úie ┼úarist─âÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 22 al revistei ÔÇŁHistoria SpecialÔÇŁ, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia Special nr 22 jpg jpeg