Mănăstirea Zamfira (© Wikimedia Commons)

Prima mănăstire pictată în întregime de genialul Nicolae Grigorescu

📁 Patrimoniu
Autor: Alex Vlaicu

Mănăstirea cu nume laic devenită un important monument de artă și un valoros ansamblu monahal. Mănăstirea Zamfira a intrat în patrimoniul cultural naţional şi pentru ansamblul pictural realizat de Nicolae Grigorescu, pe când pictorul avea doar 18 ani.

Mănăstirea de pe Valea Teleajănului se află la aproximativ 15 kilometri de oraşul Ploieşti, dacă vii cu autoturismul dinspre Drumul Național DN 1A.

Așezământul Mănăstirii Zamfira, din satul cu același nume situat în comuna Lipănești, județul Prahova, are la origine construcția unei vechi biserici, numită „Biserica Mică” - purtătoare a hramului „Sfânta Treime”, care este situată în prezent în cimitirul exterior incintei mănăstirii. Numele mănăstirii se trage de la cel al jupâniţei Zamfira, soţia lui Manuil Apostol, omul de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, omorât de turci la 1714.

După cum stă înscris în literele pisaniei lăcașului, construcția sa a fost realizată, în perioada anilor 1721-1743, la inițiativa jupâniței Zamfira, care donează moşia sa bisericii. Construcția va fi terminată de nora sa, Smaranda, fiica lui Ion Aga Bălăceanu.

 Singura lucrare în frescă a lui Nicolae Grigorescu

După ce cutremurele din 1802 și 1836 au afectat grav construcția, Mitropolitul Nifon decide ca, la 400 de pași nord de biserica veche, să se construiască o nouă biserică. Situată în curtea mânăstirii, aceasta a fost realizată între anii 1855-1857 în scopul transferării măicuțelor de la Schitul “Roșioara” de la Filipeștii de Pădure din Prahova.

Pictura interioară a fost executată de Nicolae Grigorescu, împreună cu Gheorghe Grigorescu - fratele său, pe când pictorul avea vârsta de doar 18 ani, fiind la începutul carierei sale. Mai târziu, numele marelui pictor avea să dea și o dimensiune artistică lucrării sale de la Zamfira, fiind prima biserică pictată în întregime de către acesta. Pictura reprezintă un unicat, fiind singura executată în frescă de către artist într-un timp destul de scurt, de numai un an și jumătate.

Mănăstirea Zamfira (© Wikimedia Commons)
Mănăstirea Zamfira (© Wikimedia Commons)

Biserica a fost sfinţită la data de 8 septembrie 1857, primind hramul Înălţarea Domnului şi Sf. Nifon al Constantinopolului. Cu timpul şi biserica veche din cimitir este restaurată. Toată averea Jupâniţei Zamfira, respectiv moşia şi conacul, a revenit mănăstirii.

Mormintele familiei istoricului Nicolae Iorga

Astăzi, încă de la intrarea în incinta mănăstirii, pe sub bolta turnului, captivează ochii credincioșilor opera merelui pictor Nicolae Grigorescu. Nu-ți mai rămâne decât să întregești frumusețea locului prin liniște sufletească, meditație și rugăciune.

În curtea Mănăstirii Zamfira se află mormintele familiei istoricului Nicolae Iorga: mama, un frate şi trei copii. Nicolae Iorga a fost un mare admirator al acestei impozante mănăstiri. În partea stângă a bisericii și află și mormântul profesorului de muzică psaltică Ştefănache Popescu.

În perioada octombrie 2017- septembrie 2021 au fost realizate lucrări de consolidare, restaurare și conservare, prin fonduri europene la Biserica „Înălțarea Domnului” și „Sf. Nifon”. În urma proiectului a fost redat credincioșilor și publicului larg un obiectiv de patrimoniu cultural restaurat, conservat și amenajat corespunzător. În plus, a fost realizat și un tur virtual al Bisericii.

În cadrul mănăstirii regăsim și o importantă colecție muzeală. Muzeul Mănăstirii Zamfira a fost înființat în 1970. El adăpostește icoane vechi, veșminte, cărți de cult, care datează din secolul XVIII, precum și alte obiecte cu o valoare deosebită pentru istoria țării.

Descoperim o frumoasă colecţie de artă bisericească: icoanele Maica Domnului cu Pruncul şi Sfântul Ierah Nicolae datând din 1743, o cruce de campanie pictată de către Nicolae Grigorescu în anul 1866, vase de cult, broderii, cruci din metal – unele donate chiar de ctitorul mănăstirii, Mitropolitul Nifon, altele primite sau achiziţionate în timp, informează Arhiepiscopia Bucureștilor.

Biserica Sf. Treime, vechiul lăcaș, nu mai aparţine în prezent mănăstirii, fiind transformată în biserică de mir.

Vezi mai multe fotografii pe adevarul.ro

Mai multe pentru tine...