Prima b─ât─âlie din Primul R─âzboi Mondial: asediul Li├Ęge ului jpeg

Prima b─ât─âlie din Primul R─âzboi Mondial: asediul Li├Ęge-ului

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Andreea Lup┼čor

Prima b─ât─âlie a Marelui R─âzboi a oferit Alia╚Ťilor o victorie moral─â ├«n fa╚Ťa inamicului:├«n b─ât─âlia de la Li├Ęge din 5-16 august, Belgia a rezistat ├«n mod eroic ├«n fa╚Ťa invadatorului. ├Än pofida superiorit─â╚Ťii nete, at├ót numerice c├ót ╚Öi tehnice, a germanilor, armata belgian─â a rezistat asediului german timp de 11 zile, ├«nt├órziind astfel invazia Fran╚Ťei. Datorit─â curajului solda╚Ťilor belgieni ╚Öi a perseveren╚Ťei acestora ├«ntr-o lupt─â inegal─â din start s-a n─âscut, ulterior, mitul rezisten╚Ťei belgiene, cunoscut ├«n Occident sub sintagma de Brave little Belgium.

Imediat dup─â declan╚Öarea R─âzboiului (dintre Germania ╚Öi Rusia), pe 2 august guvernul german a trimis Belgiei un ultimatum prin care i se cerea s─â acorde armatei germane dreptul de a-i traversa teritoriul. Pe 3 august, guvernul de la Bruxelles r─âspunde printr-un refuz ferm, iar Marea Britanie ofer─â garan╚Ťii Belgiei ├«n cazul unei invazii germane. Confruntat─â cu refuzul Belgiei, Germania ├«i declar─â r─âzboi pe 4 august. ├Än aceea╚Öi zi, guvernul de la Berlin prime╚Öte un ultimatum din partea Marii Britanii cu privire la respectarea neutralit─â╚Ťii belgiene. C├óteva ore mai t├órziu, ├«n lipsa unui r─âspuns, Marea Britanie intr─â ╚Öi ea ├«n r─âzboi, declar├ónd r─âzboi Germaniei. Luptele vor ├«ncepe oficial ├«n acea noapte, prin invadarea Belgiei ╚Öi atacul asupra Li├Ęge-ului.

1280px World War 1 Headlines R01 jpg jpeg

B─ât─âlia de la Li├Ęge a fost a╚Öadar prima b─ât─âlie din r─âzboi, ├«nceput─â imediat dup─â ce Armata 2 German─â a traversat frontiera vestic─â ├«nc─âlc├ónd neutralitatea Belgiei. ╚Üinta atacului nu a fost ├«ns─â Belgia, ci Fran╚Ťa, dar potrivit Planului Schlieffen, armata german─â trebuia s─â traverseze teritoriul belgian pentru a lansa invazia Fran╚Ťei.

Ora╚Öul Li├Ęge ├«n 1905

1905 jpg jpeg

Armata 2 German─â, cu un num─âr total de 320.000 de solda╚Ťi, se afla sub comanda feldmare╚Öalului von Bulow. ╚Üinta sa era ora╚Öul Li├Ęge, aflat pe fluviul Meuse, pe linia c─âilor ferate ce legau Germania de Bruxelles ╚Öi Paris. Ora╚Öul era ├«ns─â ap─ârat de o centur─â de 12 forturi bine ├«narmate, construite ├«n anii 1890 de c─âtre Henri Alexis Brialmont, cel mai important inginer de forturi al secolului XIX. Puternicile fortifica╚Ťii de la Li├Ęge au compensat, ├«ntr-o oarecare m─âsur─â, num─ârul mic de solda╚Ťi pe care generalul belgian Leman, ├«ns─ârcinat cu ap─ârarea ora╚Öului, ├«l avea la dispozi╚Ťie, permi╚Ť├óndu-i acestuia s─â reziste ├«n fa╚Ťa asaltului german timp de 11 zile.

Germanii se a╚Öteptau ca asediul s─â dureze doar 2 zile. Au luptat ├«ns─â timp de 11 zile, datorit─â rezisten╚Ťei belgienilor.

Atacul a ├«nceput ├«n noaptea de 4-5 august, printr-un asalt al generalului Emmich (cu 30.000 de solda╚Ťi), dar primele rezultate au fost contrar a╚Ötept─ârilor:germanii au suferit pierderi grele ╚Öi nici nu au f─âcut vreun progres semnificativ. Confruntat cu acest regres, Ludendorff a apelat la ajutorul zeppelinelor pentru a bombarda ora╚Öul ╚Öi forturile. Dou─â zile mai t├órziu, dup─â un asalt coordonat cu succes de ├«nsu╚Öi Ludendorff, garnizoana ora╚Öului a fost for╚Ťat─â s─â se predea. ├Äns─â germanii nu-╚Öi puteau continua drumul prin Belgia, c─âtre Fran╚Ťa, f─âr─â cucerirea tuturor forturilor de ap─ârare din jurul Li├Ęge-ului. Prin urmare, b─ât─âlia s-a prelungit, iar germanii au introdus ├«n lupt─â armele lor secrete:tunul de 420mm ╚Öi obuzierele. ├Än fa╚Ťa acestei artilerii grele, armata belgian─â n-a mai avut nicio ╚Öans─â, fiind nevoit─â s─â se predea pe 16 august.

├Änc─â de la ├«nceputul invaziei Belgiei, ├«n r├óndurile armatei germane s-a r─âsp├óndit ideea c─â popula╚Ťia local─â ├«ncearc─â s─â-i saboteze eforturile prin ac╚Ťiuni de gheril─â. Germanii r─âspuns a╚Öadar prin atacuri ├«mpotriva civililor (inclusiv execu╚Ťii sumare) ╚Öi prin distrugerea ora╚Öelor ╚Öi patrimoniului belgian.

├Än ziua urm─âtoare, germanii (prin Armatele 1, 2 ╚Öi 3) au ├«nceput implementarea noului pas al Planului Schlieffen, anume traversarea Belgiei c─âtre frontiera cu Fran╚Ťa. Dup─â c─âderea Li├Ęge-ului, armata belgian─â s-a retras c─âtre Antwerp ╚Öi Namur, unde va mai rezista p├ón─â pe 23 august;ora╚Öul Bruxelles a fost ╚Öi el cucerit ╚Öi ocupat pe 20 august. ├Änc─âlcarea neutralit─â╚Ťii Belgiei ╚Öi numeroasele abuzuri ale germanilor ├«mpotriva popula╚Ťiei civile au dus la inflamarea opiniei publice interna╚Ťionale ├«mpotriva Germaniei, cre├ónd ├«n acela╚Öi timp un mit al rezisten╚Ťei belgiene, folosit intens de propaganda Aliat─â.

RapeOfBelgium 171105 nytribune jpg jpeg
389px Remember Belgium 0 jpg jpeg