Preliminariile p─âcii de la Buftea Bucure┼čti  Armisti┼úiul de la Foc┼čani jpeg

Preliminariile p─âcii de la Buftea-Bucure┼čti. Armisti┼úiul de la Foc┼čani

Dup─â acalmia de pe frontul din Moldova, instalat─â ├«n toamna anului 1917, Antanta avea toate motivele s─â fie optimist─â ├«n privin┼úa Rom├óniei. Ren─âscut─â ┼či aureolat─â cu cele mai importante victorii ale alia┼úilor ├«n 1917, armata rom├ón─â se dovedea un important sprijin pe Frontul de Est. Destul de bine ├«nzestrat─â, excelent motivat─â ┼či aflat─â sub auspiciile Misiunii Militare Franceze, armata p─ârea capabil─â s─â men┼úin─â frontul pentru care luptase cu at├óta eroism pe parcursul verii. Venirea iernii avea s─â aduc─â ├«ns─â schimb─âri dramatice pe Frontul de Est, cauzate de Revolu╚Ťia Bol╚Öevic─â din Rusia.

Disciplinate ┼či ├«nsufle┼úite de promisiunile de ├«mpropriet─ârire ale Regelui Ferdinand, trupele noastre erau opusul celor ruse, care se dezintegrau cu repeziciune. Ideile bol┼čevice nu afectau doar simplii solda┼úi, ci ┼či tineri rezervi┼čti; dup─â cum preciza un raport semnat de generalul ┼×cerbacev, comandantul trupelor aliate de pe frontul rom├ónesc, ├«n armata rus─â se manifesta ÔÇ×o sete arz─âtoare de paceÔÇŁ. Ofi┼úerii erau intimida┼úi, uneori aresta┼úi, iar abuzurile solda┼úilor la adresa superiorilor se ├«nmul┼úiser─â. 

1 jpg jpeg

Speran┼úele rom├ónilor ┼či ale generalului Berthelot de men┼úinere a statu-quo-ului de pe front pe parcursul iernii 1917-1918 au fost spulberate atunci c├ónd puterea a fost preluat─â, la Petrograd, de c─âtre Lenin ÔÇô ┼či de ordinul acestuia, din 21 noiembrie, ca armatele ruse┼čti s─â ├«ncheie armisti┼úiul. ┼×cerbacev, av├ónd sus┼úinerea mini┼čtrilor Antantei ┼či a Rom├óniei, a respins ordinul lui Lenin. Inten┼úia lui era s─â continue r─âzboiul sub autoritatea, extrem de ├«ndoielnic─â, a fragilei Republici Ucrainene. Dar majoritatea solda┼úilor ru┼či, afla┼úi sub influen┼úa bol┼čevic─â, au urmat instruc┼úiunile lui Lenin de a crea armisti┼úii locale ad-hoc.

Moment-cheie: armisti┼úiul de la Brest-Litovsk 

Cel mai important factor politic ┼či militar care a silit guvernul rom├ón s─â accepte suspendarea ostilit─â┼úilor a fost armisti┼úiul de la Brest-Litovsk, ├«ncheiat ├«n ziua de 22 noiembrie/5 decembrie 1917. Cu doar o zi ├«nainte, la 4 decembrie, pentru a p─âstra c├ót de c├ót controlul, ┼×cerbacev fusese s─â solicite lui Mackensen ┼či arhiducelui Josef o ├«nt├ólnire la Foc┼čani, pentru a discuta despre un armisti┼úiu pe frontul rom├ónesc. ├Än ziua semn─ârii armisti┼úiului de la Brest-Litovsk, Dmitri Grigorievici ┼×cerbacev a comunicat Regelui Ferdinand ┼či prim-ministrului Ion I.C. Br─âtianu hot─âr├órea sa. Decizia generalului, luat─â f─âr─â o consultare prealabil─â a alia┼úilor rom├óni, punea armata noastr─â ├«n fa┼úa unui fapt ├«mplinit de o extrem─â gravitate.

Deciden┼úii rom├óni se g─âseau astfel ├«n fa┼úa unei dileme teribile. Continuarea luptei pe cont propriu ducea la dezastru: armata rom├ón─â fie ar fi fost prins─â ├«ntr-un ÔÇ×triunghi al mor┼úiiÔÇŁ ├«n Moldova, fie ar fi fost obligat─â s─â se retrag─â ├«n Rusia devenit─â regim bol┼čevic. Pe de alt─â parte, un armisti┼úiu ar fi dus inevitabil la o pace separat─â, iar premierul francez Georges Clemenceau avertizase deja c─â o astfel de solu┼úie urma s─â pun─â ├«n pericol obiectivele de r─âzboi ale Rom├óniei; Clemenceau ├«i m─ârturisise totu┼či reprezentantului rom├ón la Paris, Victor Antonescu, c─â ÔÇ×soarta Rom├óniei ├«i stoarce lacrimiÔÇŁ, cu toate c─â nu era un politician care s─â se ├«nduio┼čeze prea u┼čor.

De altfel, ├«ntr-un amplu memoriu ├«naintat alia┼úilor, Ion I. C. Br─âtianu analiza cu realism starea de izolare ├«n care se g─âsea Rom├ónia ca urmare a ie┼čirii separate din r─âzboi a Rusiei, nu numai pe plan militar (dezorganizarea frontului, imposibilitatea pentru armata rom├ón─â de a prelua ap─ârarea tuturor sectoarelor), dar ┼či prin anularea tuturor leg─âturilor ei cu alia┼úii, ce se f─âceau exclusiv pe teritoriul rus, inclusiv interzicerea posibilit─â┼úilor de aprovizionare cu alimente ┼či muni┼úii, de folosire a rezervelor aflate ├«n diferite baze de aprovizionare organizate la est de Prut. Prim-ministrul demonstra astfel c─â Rom├ónia se g─âsea ├«n fa┼úa pericolului iminent al ocup─ârii ei de Puterile Centrale dac─â nu va accepta formula unui armisti┼úiu. Br─âtianu ad─âuga ┼či c─â, ├«ntr-o atare ipotez─â, nu va surveni nicio modificare a inten┼úiilor Rom├óniei ┼či a raporturilor ei cu alia┼úii, a┼ča cum fuseser─â precizate ├«n tratatul ┼či conven┼úia din august 1916, rezerv├óndu-┼či dreptul de a re├«ncepe lupta armat─â de ├«ndat─â ce condi┼úiile externe i-o vor permite.

 ├Än cele din urm─â, cabinetul rom├ón l-a autorizat pe generalul Prezan s─â trimit─â delega┼úi la Foc┼čani. ├Äntrunit sub pre┼čedin┼úia Regelui Ferdinand, Cabinetul de Mini┼čtri a decis ├«n unanimitate c─â ÔÇ×armisti┼úiul este impus de un caz de for┼ú─â major─â ┼či c─â el va avea un caracter pur militarÔÇŁ. Pentru a sublinia natura strict militar─â a tratativelor ┼či pentru a nu-l implica pe Rege, comanda suprem─â a armatei a fost transferat─â generalului Prezan.

Negocierile de la Foc╚Öani 

Cum era de a┼čteptat, Puterile Centrale au r─âspuns cu ner─âbdare cererii de armisti┼úiu. Negocierile au ├«nceput la 7 decembrie. Delega┼úia german─â era condus─â de generalul Kurt von Morgen, comandantul Corpului 1 de Rezerv─â. Generalul Oskar Hranilovici, fost ata┼čat militar al imperiului la Bucure┼čti, conducea delega┼úia austro-ungar─â. Delega┼úii bulgari ┼či turci erau ┼či ei prezen┼úi. Prioritatea germanilor era s─â se asigure c─â pot transfera ├«n vest trupe care s─â participe la ofensiva de prim─âvar─â a generalului Ludendorff; a austriecilor, preocupa┼úi de problema hranei, era deschiderea Dun─ârii pentru importul de alimente din Rusia de sud. Delega┼úia rus─â era condus─â de comandantul Armatei 9, Anatoli Kelcevski, iar cea rom├ón─â de sub┼čeful statului major, generalul Alexandru Lupescu.

Delega┼úiile rus─â ┼či rom├ón─â, ac┼úion├ónd ├«n consens, erau decise s─â nu recunoasc─â guvernul lui Lenin ┼či s─â nu accepte condi┼úiile nefavorabile ale armisti┼úiului pe care Puterile Centrale le impuneau bol┼čevicilor la Brest-Litovsk. Cele mai importante puncte de pe agenda de la Foc┼čani au fost trei chestiuni pe care Puterile Centrale ├«ncercau s─â le preia din tratativele cu ru┼čii: libertatea de a transfera trupe de pe alte fronturi, libertatea de deplasare pe Dun─âre ┼či Marea Neagr─â ┼či libertatea de mi┼čcare ├«n zona neutr─â. Cum era de a┼čteptat, pentru a-┼či proteja alia┼úii, Rom├ónia prin reprezentantul ei a respins categoric primul punct; impasul a dus la ├«ntreruperea negocierilor pentru o zi. Apoi, pe 9 decembrie, s-a ajuns la un compromis. Puteau p─âr─âsi frontul numai trupele aflate deja ├«n ordin de tranzit pe 5 decembrie. Germanii au folosit ├«n avantajul lor aceast─â formulare, pretinz├ónd c─â toate ordinele de transfer fuseser─â date pentru frontul r─âs─âritean ├«nainte de 5 decembrie. Comandamentul rom├ón a acceptat aceast─â interpretare, prin care se putea considera c─â trupele aflate deja sub ordinele respective nu mai existau pe front.

2 jpg jpeg

├Än chestiunea libert─â┼úii de deplasare pe Dun─âre, negociatorii rom├óni ┼či-au impus punctul de vedere. De┼či partea rom├ón─â era dispus─â s─â deschid─â fluviul la Gala┼úi, ora┼č aflat sub controlul trupelor noastre, se opunea deschiderii lui ├«n aval sau ├«n Marea Neagr─â. Cu alte cuvinte, principala cale prin care Puterile Centrale puteau avea acces la rezervele de hran─â din Ucraina avea s─â r─âm├ón─â ├«nchis─â. Cum la Foc┼čani nu s-a ajuns la nicio ├«n┼úelegere, chestiunea a fost ├«ncredin┼úat─â unei comisii speciale ce avea s─â se ├«ntruneasc─â la Br─âila. ├Än cadrul ei s-a semnat o conven┼úie care stabilea o linie de demarca┼úie ├«ntre for┼úele navale adverse, dar ├«n continuare partea rom├ón─â a refuzat s─â deschis─â naviga┼úia pe Dun─âre.

├Än privin┼úa libert─â┼úii de mi┼čcare ├«n zona neutr─â, din nou negociatorii rom├óni au avut c├ó┼čtig de cauz─â. Pentru Puterile Centrale, libertatea de mi┼čcare ├«n zona neutr─â de pe front era o ÔÇ×necesitate absolut─âÔÇŁ. Hranilovici atr─âgea aten┼úia superiorilor s─âi din statul major c─â ÔÇ×este necesar s─â promov─âm ├«n mod energic, prin toate mijloacele, propaganda ├«n r├óndul trupelor rom├óneÔÇŁ. ├Än conformitate cu articolele 10-13 din armisti┼úiu, se stabilea o zon─â neutr─â ├«n care intrarea era interzis─â, iar v├ónzarea ┼či consumul de alcool nu erau permise. Rom├ónii au ar─âtat c├ót se poate de clar c─â vor r─âspunde cu for┼úa la intrarea ├«n zon─â, dar contravenien┼úii urmau s─â fie doar aresta┼úi.

Forma final─â a documentului a fost semnat─â la 26 noiembrie/9 decembrie 1918. O fotografie de grup, publicat─â de Constantin Kiri┼úescu ├«n celebra sa lucrare dedicat─â Primului R─âzboi Mondial, sugereaz─â o anumit─â camaraderie n─âscut─â din teama de bol┼čevism. ┼×eful de stat major al lui Kelcevski a ┼úinut la plecare m├óna lui von Morgen, m─ârturisindu-i: ÔÇ×V─â doresc, Excelen┼úa Voastr─â, s─â nu trece┼úi ├«n ┼úara dumneavoastr─â ┼či ├«n armata dumneavoastr─â prin acelea┼či situa┼úii care exist─â la noi acumÔÇŁ.

Situa┼úia, de ÔÇ×extrem─â gravitateÔÇŁ, ├«n care se g─âsea Rom├ónia 

F─âr─â ├«ndoial─â, departe de a produce o destindere general─â, semnarea armisti┼úiului a ad├óncit ┼či mai mult ├«ngrijorarea cercurilor politice din Rom├ónia ┼či din ┼ú─ârile aliate. Mini┼čtrii statelor aliate ┼či asociate (sir George Barclay, Charles Vopicka, contele de Saint-Aulaire ┼či baronul Carlo Fasciotti) recuno┼čteau, ├«ntr-un memoriu trimis lui Ion I.C. Br─âtianu la 8/21 decembrie, ÔÇ×extrema gravitateÔÇŁ a situa┼úiei ├«n care se g─âsea statul rom├ón, justific├ónd astfel ├«ncheierea armisti┼úiului ┼či scoteau totodat─â ├«n eviden┼ú─â sacrificiile enorme ale armatei rom├óne ├«n serviciul cauzei na┼úionale a Rom├óniei, dar ┼či a alia┼úilor ei.

Presa rom├óneasc─â a ├«ncercat ┼či ea, imediat dup─â semnarea armisti┼úiului, s─â minimalizeze efectele politice ale acestuia. ÔÇ×Armisti┼úiul de la Foc┼čani ÔÇô scria la 3/16 decembrie 1917 ziarul ÔÇ×Rom├óniaÔÇŁ ÔÇô nu e ├«n stare s─â provoace nicio diversiune moral─â. Politice┼čte tot a┼ča. Raporturile cu alia┼úii nu le-a atins deloc aceast─â vremelnic─â ├«ncetare de focuriÔÇŁ. La 29 decembrie 1917/10 ianuarie 1918, Ion I.C. Br─âtianu a adresat un lung memoriu oficialit─â┼úilor aliate, ├«n care preciza c─â armisti┼úiul nu va aduce nicio atingere obliga┼úiilor pe care aceasta ┼či le-a asumat prin tratatul din august 1916. De┼či asigur─ârile lui Br─âtianu au fost primite cu simpatie ├«n tab─âra aliat─â, situa┼úia Rom├óniei era una deosebit de dificil─â, cu un guvern care, la cump─âna anilor 1917-1918, a trebuit s─â reziste ├«ncerc─ârilor Puterilor Centrale de a denun┼úa armisti┼úiul, s─â fac─â fa┼ú─â complica┼úiilor pe care le-au determinat tulbur─ârile trupelor ruse┼čti ├«n retragere ┼či, ├«n cele din urm─â, s─â suporte marea povar─â politic─â, material─â ┼či moral─â impus─â prin semnarea P─âcii de la Buftea-Bucure┼čti.

Efectele armisti╚Ťiului 

Cum era de a┼čteptat, armisti┼úiul a exacerbat dorin┼úa de pace. Comandamentul rom├ón era preocupat de impactul armisti┼úiului asupra propriilor solda┼úi, mai ales c─â echipele de propagand─â ale inamicului fraternizau cu solda┼úii care primeau pachete ┼či manifeste care incitau deseori la dezertare sau revolt─â. De aceea s-au creat echipe de contrapropagand─â, cu ├«ndemnuri patriotice ┼či religioase, care ├«ncercau s─â explice trupei semnifica┼úia ├«ncheierii armisti┼úiului.

De┼či armata rom├ón─â nu a fost cuprins─â de ÔÇ×febraÔÇŁ p─âcii, pe m─âsur─â ce armisti┼úiul s-a prelungit moralul a avut de suferit. Adun─ârile, chiar ┼či al unui num─âr redus de solda┼úi, au fost interzise, ca ┼či ÔÇ×discu┼úiile despre situa┼úia ├«n care ne afl─âmÔÇŁ, cei prin┼či ├«ntr-o asemenea situa┼úie fiind pasibili de trimiterea ├«n fa┼úa Cur┼úii Mar┼úiale. Fiecare companie aflat─â ├«n tran┼čee avea un ofi┼úer supraveghetor. Se pare c─â m─âsurile adoptate de autorit─â┼úile militare rom├óne au dat roade, de vreme ce, ├«ntr-un raport datat 29 decembrie 1917, un ofi┼úer austriac se pl├óngea c─â ÔÇ×din cauza aplic─ârii stricte a armisti┼úiului de la Foc┼čani ┼či a disciplinei invaribil stricte a trupelor rom├óne, propaganda n-a putut realiza nicun progresÔÇŁ. De┼či dezert─ârile erau pu┼úine, fraternizarea trupelor nu a putut fi evitat─â ÔÇô istoricul Gheorghe Br─âtianu descrie astfel vizita pe care a f─âcut-o al─âturi de un camarad ├«n liniile inamice ├«n apropiere de Cire┼čoaia, ├«n decembrie 1917.

3 jpg jpeg

Cu totul alta era situa┼úia ├«n armata rus─â. Pe m─âsur─â ce aceasta, complet dezorganizat─â ┼či anarhizat─â, p─âr─âsea pozi┼úiile ┼či implicit teritoriul Rom├óniei, trupele rom├óne au fost nevoite s─â acopere ├«ntreaga linie a frontului, din Bucovina p├ón─â ├«n sud, cu 13 divizii de infanterie ┼či 4 de cavalerie. Teritoriul din spatele frontului a fost ├«mp─âr┼úit ├«n opt zone aflate ├«n competen┼úa a c├óte unei divizii din cele de pe front. ├Än armatele ruse┼čti, armisti┼úiul a devenit un catalizator pentru aplicarea devizei revolu┼úionare a p─âcii ┼či demobiliz─ârii. Parlamentarii austrieci care au vizitat cartierul general al Diviziei 48 infanterie au fost ├«nt├ómpina┼úi de sute de solda┼úi ru┼či cu muzic─â, ridica┼úi din automobil ┼či du┼či pe umeri ├«ntr-o sal─â ├«n care au fost trata┼úi ca ni┼čte adev─âra┼úi mesageri ai p─âcii. Oaspe┼úii au aflat c─â, doar cu c├óteva zile mai devreme, ofi┼úerii fuseser─â fuseser─â aresta┼úi ┼či ├«nlocui┼úi cu tineri revolu┼úionari. Aceast─â practic─â s-a extins, inclusiv comandantul Armatei 4, generalul Ragoza, fiind ├«nlocuit ├«ntr-o manier─â asem─ân─âtoare.

Urm─âtorul pe list─â a fost chiar ┼×cerbacev. Pe 15 decembrie, Senen Ro┼čal, marinar din garnizoana Kronstadt, numit de Lenin comisar pe frontul rom├ónesc, a condus o ac┼úiune bol┼čevic─â de preluare a controlului de c─âtre Comitetul Militar Revolu┼úionar. ┼×cerbacev a cerut ajutorul autorit─â┼úilor rom├óne. Berthelot a cerut ca to┼úi agitatorii s─â fie aresta┼úi; Br─âtianu ├«ns─â a ezitat, tem├óndu-se de un r─âzboi deschis cu noile autorit─â┼úi de la Petrograd. ├Än cele din urm─â, cabinetul l-a autorizat pe generalul Prezan s─â foloseasc─â for┼úa ├«mpotriva centrului bol┼čevic de la Socola ┼či din alte p─âr┼úi ale Moldovei. Soarta lui Ro┼čal a r─âmas un mister; probabil a fost executat, fie de autorit─â┼úile rom├óne, fie de ofi┼úeri francezi din serviciul de Informa┼úii al Misiunii Militare.

Pentru Rom├ónia au urmat luni ├«nc─ârcate, cu evenimente de mare importan┼ú─â: plecarea trupelor ruse, schimb─âri de guvern, intrarea ├«n Basarabia ┼či proclamarea Unirii. ├Än prim─âvar─â avea s─â se desf─â┼čoare un alt eveniment esen┼úial pentru evolu┼úia ┼ú─ârii ├«n cursul anului 1918: semnarea p─âcii cu Puterile Centrale.