Povestile de amor din spatele marilor opere ale lui Brâncusi! Cine au fost domnişoara Pogany, prinţesa X sau muza adormită

Domnişoara Pogany” ,”Prinţesa X” sau ” Muza adormită” sunt opere celebre ale marelui sculptor Constantin Brâncuşi în spatele cărora stau poveşti de amor. Brâncuşi şi-a transformat multe dintre iubite în opere de artă care au făcut istorie.

Marele sculptor Constantin Brâncuşi a avut o viaţă amoroasă zbuciumată. Femeile care au trecut prin atelierul său au sfârşit amorezate de şarmul marelui artist. Multe dintre doamnele care i-au marcat viaţa amoroasă, i-au influenţat şi opera. Brâncuşi nu le-a oferit relaţii amoroase stabile şi nici căsătorie, dar le-a dat în schimb posteritatea, imortalizându-le în statui.

Cele mai multe dintre relaţiile amoroase ale sculptorului s-au finalizat cu crearea unor memorabile opere de artă care au făcut istorie. Una dintre cele mai celebre iubiri ale lui Brâncuşi stă în spatele operei ”Domnişoara Pogany”. Celebra lucrare a fost inspirată de o doamnă care a făcut parte din viaţa artistului într-o anumită perioadă: pictoriţa Margit Pogany din Ungaria. Brâncuşi a cunoscut-o pe Margit în 1909 şi, inevitabil, tânăra s-a îndrăgostit de artistul român. El a rugat-o să-i pozeze pentru un bust. ”De fiecare dată, începea şi termina un nou bust. Fiecare era frumos, minunat de real. Eu îl rugam să-l păstreze ca variantă finală, dar el izbucnea mereu în râs şi arunca bustul înapoi, în lada cu lut din colţul atelierului, spre marea mea dezamăgire“, a declarat Margit Pogany.Capul de marmură „Domnişoara Pogany” a fost opera creată de sculptorul român pentru Margit. Pictoriţa s-a recunoscut imediat în lucrare.„Am realizat că eram chiar eu, deşi capul nu avea niciuna din trăsăturile mele. Era tot numai ochi. Însă, privind înspre Brâncuşi, am observat că mă privea pe furiş, în timp ce vorbea cu prietenii mei. I-a făcut o enormă plăcere să constate că am reuşit să mă recunosc“, spune muza. Brâncuşi a corespondat cu muza care i-a inspirat „Domnişoara Pogany” zeci de ani după ce s-au cunoscut.

Domnişoara Pogany

” Prinţesa X”.  „Statuia mea, înţelegeţi domnule, este femeia, sinteza însăşi a femeii, eternul feminin al lui Goethe redus la esenţă. Cinci ani am lucrat şi am simplificat, am făcut materia să spună ceea ce nu se poate rosti. Şi ce este în fond femeia? Un zâmbet între dantele şi fard pe obraji? Nu asta este femeia! Pentru a degaja această entitate, pentru a aduce în domeniul sensibilului acest tip etern de forme efemere, timp de cinci ani am simplificat, am finisat lucrarea. Şi cred că, biruind în cele din urmă, am depăşit materia. De fapt e chiar păcat să strici frumuseţea unei materii sfredelind mici găuri pentru ochi, (sculptând) părul, urechile. Şi materia mea e atât de frumoasă prin liniile acestea sinuoase, strălucind ca aurul curat şi care rezumă într-un singur arhetip toate efigiile feminine de pe pământ“, spunea Brâncuşi despre lucrarea controversată ” Prinţesa X”. În realitate în spatele operei pe care mulţi au văzut-o drept un falus se ascunde relaţia pe care sculptorul a avut-o cu prinţesa Marie Bonaparte. Prinţesa a fost fiica prinţului Roland Bonaparte şi a Mariei Félix Blanc, iar bunicul patern a fost Pierre Napoleon Bonaparte, nepotul lui Napoleon I. Doamna cu origini celebre a ajuns în atelierul lui Brâncuşi fascinată de opera acestuia şi a sfârşit îndrăgostită de artist. Se spune că prinţesa Bonaparte suferea de frigiditate şi toată viaţa a avut nevoie de asigurări cu privire la puterea ei de seducţie. Pentru a fi mai atrăgătoare şi-a făcut mai multe operaţii estetice la nas şi la sâni. Complexele prinţesei şi obsesia pentru sex i-au inspirat lui Brâncuşi ”Prinţesa X”, opera controversată  care nu a fost bine primită la primele expoziţii. 

Prinţesa X

 Când  a fost expusă în 1919 la  Grand Palais, Prinţesa X a iscat un adevărat scandal. A fost considerată o lucrare pornografică şi Brâncuşi a fost obligat să o retragă. Se spune că, în faţa ”Prinţesei X” , celebrul Matisse  ar fi exclamat, uimit: ”Voilà le  phallus!” (”Iată falusul”).Eileen Lane, americanca lui BrâncuşiEileen Lane, o americancă pe care Brâncuşi a întânit-o la Paris, i-a inspirat artistului opera cu acelaşi nume. Eileen a fost una dintre puţinele iubiri pe care artistul a adus-o în România. „De ce nu vii cu mine în România? Asta îţi va schimba ideile. Nu trebuie să-ţi faci probleme de ce vor zice oamenii, te voi prezenta drept fiica mea” , i-ar fi spus Brâncuşi tinerei care era cu 20 de ani mai mică decât el. A dus-o în Gorj, la Hobiţa, în septembrie 1922. Deşi era îndrăgostită până peste cap de artistul român, americanca l-a părăsit şi s-a întors în America. Se spune că ar fi aşteptat de la Brâncuşi oficializarea relaţiei, însă artistul era celibatar convins. “Doresc să-ţi mulţumesc pentru zilele petrecute împreună. M-a durut însă să te văd suferind, la fel cum m-a întristat teama de a nu-ţi putea arăta o afecţiune pe care nu mai am dreptul să ţi-o împărtăşesc” , i-a scris la despărţire Eileen Lane lui Brâncuşi.

Eileen Lane

 Relaţia de iubire a fost importalizată, mult mai târziu, în lucrarea cu numele „Eileen Lane”. Abia în anul 1923, artistul român a ”cioplit-o” pe Eileen în piatră albă într-o lucrare păstrată în atelier.Agnes şi Florence Meyer-“La Reine Pas Dédaigneuse” şi ”Miracle” Jurnalista Agnes Ernst Meyer l-a cunoscut pe Brâncuşi, în 1910, prin intermediul soţului ei care era director al ziarului “The Washington Post”. Cei doi au avut o relaţie, imortalizată de Brâncuşi în marmură neagră în lucrarea “La Reine Pas Dédaigneuse”. Scultorul a vrăjit-o şi pe una dintre fiicele jurnalistei. Dansatoarea Florence a ajuns în atelierul lui Brâncuşi, adusă de mama ei. Între sculptor şi fiica jurnalistei a început o relaţie de iubire şi pentru tânără artistul a creat lucrarea „Miracle”. Între cei doi a existat o intensă corespondenţă mai bine de zece ani. Brâncuşi avea 69 de ani, iar Florance era o femeie căsătorită când încă îşi mai scriau. „Foarte, foarte dragă Florence, mă gândesc mult la tine şi aş vrea să fiu acolo, să te alint. Te îmbrăţişez de aici, cu spiritul şi inima, şi-ţi trimit multă dragoste“, îi scria sculptorul muzei sale în 1938. 

Madame L.R.

Madame L. R. şi Muza adormită Leonie Ricou, o bogată aristocrată din lumea pariziană a fost şi ea muza lui Constantin Brâncuşi, se pare, tot după o relaţie amoroasă. Leonie i-a inspirat lui Brâncuşi lucrarea „Madame L.R.” , lucrare care a stat în atelierul artistului de la Paris ani mulţi, fără să fie expusă. ”Madame L.R” a ajuns în colecţia de artă a lui Yves Saint Laurent şi s-a clasat pe locul doi în topul celor mai valoroase opere de artă vândute la Paris. Baronesa Renée Irana Frachon i-a pozat lui Brâncuşi între 1909-1910 în atelierul său din Montparnasse, Paris. Pentru lucrarea ”Muza adormită”, sculptorul a încercat mai multe variante în bronz, marmură, lemn. Prima „Muză Adormită” a fost sculptată de Brâncuşi în marmură albă, între anii 1909 şi 1910. Ulterior a realizat alte trei versiuni, în marmură şi alte cinci în bronz.