43942 xl jpg jpeg

Povestea legendarului Geronimo, spaima Americilor

Geronimo (Goyaale), liderul apa┼č din fruntea defensivei ├«mpotriva armatelor americane, este unul dintre acele personaje care prin faptele de bravur─â sub semnul istoriei ┼či legendei au devenit simboluri universale. N─âscut ├«n 1829 ├«n canionul No-Doyohn din Mexic, Geronimo a continuat cu curaj ┼či st─âruint─â tradi┼úia rezisten┼úei ├«n fa┼úa coloniz─ârii din sud-vest, organiz├ónd raiduri ├«n Sonora ┼či Chiuahua. Dup─â ani de lupte, s-a predat americanilor ├«n 1886, petrec├ónd apoi 2 decenii ca prizonier de r─âzboi, dar c├ó┼čtig├ónd celebritatea.

O veritabil─â legend─â a s─âlbaticelor ┼úinuturi de la frontiere, apa┼čul era un v├ón─âtor foarte talentat, care potrivit pove┼čtilor, ar fi ├«nghi┼úit inima primei sale prazi pentru a-┼či asigura succesele viitoare. Semi-nomadismul a fost un element definitoriu ├«n viata lui Geronimo. Apar┼úinea unei mici gin┼úi din tribul Chricahua, Bedonkohe, la r├óndul s─âu parte din comunitatea de apa┼či care num─âra undeva ├«n jur de 8000 de oameni. Apa┼čii erau ├«nconjura┼úi de du┼čmani:nu doar mexicani, ci ┼či alte triburi, precum Navajo sau Comanche. Jefuirea vecinilor era ┼či ea la ordinea zilei. Drept r─âspuns, guvernul mexican a stabilit recompense pentru scalparea indienilor, inclusiv a copiilor. Asta nu i-a descurajat ├«n niciun fel pe Geronimo ┼či oamenii s─âi, la numai 17 ani deja condusese 4 raiduri reu┼čite. Tot atunci s-a ├«ndr─âgostit de o fat─â pe nume Alope, cu care a avut 3 copii.

Soarta ├«ns─â l-a lovit crunt ├«n momentul ├«n care, plecat ├«ntr-o c─âl─âtorie cu scop comercial, solda┼úii mexicani i-au atacat tab─âra. C├ónd s-a ├«ntors, ┼či-a g─âsit familia ucis─â. Urm├ónd tradi┼úia apa┼čilor, a dat foc bunurilor r─âmase ┼či apoi, cuprins de durere, s-a retras ├«n s─âlb─âticie pentru a-┼či pl├ónge mor┼úii. ┼×i aici iar intervine legenda, care spune c─â ar fi auzit voci care l-au asigurat c─â nicio pu┼čc─â nu ├«l va putea ucide.

Geronimo 1 jpg jpeg

Rec─âp─ât├óndu-┼či puterile, Geronimo a adunat o oaste de 200 de oameni ┼či cu to┼úii au plecat s─â ├«i v├óneze pe solda┼úii mexicani care i-au ucis familia. Dup─â 10 ani de h─âr┼úuiri constante, Geronimo ┼či-a dus la bun sf├ór┼čit r─âzbunarea pe guvernul mexican. Lucrurile ├«ns─â au ├«nceput s─â se schimbe de pe la 1850, c├ónd ca urmare a r─âzboiului dintre americani ┼či mexicani ├«ncheiat prin tratatul de la Guadalupe Hidalgo, cei dint├ói au acaparat buc─â┼úi mari de teritoriu, inclusiv din cel apar┼úin├ónd apa┼čilor. ├Äncuraja┼úi de descoperirea aurului ├«n sud-vest, coloni┼čtii ┼či minerii au n─âv─âlit ├«n ┼úinuturile lor, perturb├óndu-le a┼čez─ârile. 

Apa┼čii ┼či-au ├«n─âsprit atacurile, care includeau ambuscade violente. Liderul tribului Chiricahua ├«ns─â, socrul lui Geronimo, pe nume Cochise, intuia ├«ncotro se ├«ndreptau lucrurile. Dezam─âgindu-si profund ginerele, acesta a pus cap─ât r─âzboiului cu americanii ├«n 1872 ┼či a fost de acord cu organizarea unei rezerva┼úii pentru comunitatea sa pe un teren foarte apreciat din proprietatea apa┼čilor. La numai c├ó┼úiva ani ├«ns─â, Cochise a murit, iar guvernul federal nu ┼či-a mai raspectat ├«n┼úelegerea, mut├óndu-i pe apa┼čii Chiricahua la nord ├«mpreun─â cu membrii unor alte triburi astfel ├«nc├ót s─â se mute coloni┼čtii pe fostele lor terenuri. Fapta reprobabil─â l-a ├«nfuriat ┼či mai tare pe Geronimo, care a ┼či re├«nceput atacurile.

Indianul s-a dovedit a fi pe c├ót de agresiv pe at├ót de eluziv. ├Än cele din urm─â ├«ns─â, autorit─â┼úile au izbutit s─â ├«l prind─â ├«n 1877, trimi┼ú├óndu-l ├«n rezerva┼úia San Carlos. Vreme de 4 ani a ├«nfruntat noul stil de via┼ú─â, evad├ónd ├«n 1881. El ┼či cu un mic grup de apa┼či au h─âr┼úuit iar─â┼či trupele americane iar ├«n urm─âtorii 5 ani s-a purtat ceea ce poate fi considerat ultimul r─âzboi dintre indieni ┼či americani. Impresiile despre Geronimo erau la fel de complexe ca ├«ns─â┼či personalitatea sa. Alia┼úii ├«l considerau ultimul mare ap─âr─âtor al libert─â┼úii ┼či al cutumelor indiene, ├«n vreme ce al┼úii, printre care ┼či apa┼či, ├«l acuzau de ├«nc─âp─â┼ú├ónare ┼či ├«i condamnau ac┼úiunile pe care le credeau periculoase pentru oameni ┼či izvor├óte doar din r─âzbunare. Urmat de prietenii s─âi credincio┼či, indianul a str─âb─âtut sud-vestul. Apa┼čii, cunosc├ónd bine Arizona ┼či Mexic, erau foarte greu de localizat.

Geronimo a jpg jpeg

Pe parcursul c─âl─âtoriei, Geronimo a dob├óndit o aur─â mistic─â, ├«n bun─â parte datorit─â ziarelor care urm─âreau ├«ndeaproape ac┼úiunile armatei americane. Numai auzul numelui provoca panic─â ┼či groaz─â. Rebeliunile ┼či fuga sa constant─â au f─âcut de ru┼čine autorit─â┼úile neputincioase ├«n fata sa. La un moment dat se aflau pe urmele sale 5000 de solda┼úi. ├Än fine, ├«n vara lui 1886 s-a predat. Era ultimul din tribul Chiricahua care f─âcea acest lucru. ├Än urm─âtorii ani, el ┼či grupul s─âu au fost muta┼úi in mod repetat, ├«nt├ói ├«ntr-o ├«nchisoare din Florida, apoi ├«n tabere ├«n Alabama ┼či Oklahoma, petrec├ónd aproape 20 de ani ├«nchi┼či ca prizonieri de r─âzboi.

De┼či sub supraveghere permanent─â, Geronimo a devenit un fel de vedet─â ┼či printre inamicii s─âi albi. Mul┼úimile curioase veneau s─â ├«l z─âreasc─â m─âcar o clip─â pe faimosul r─âzboinic. ├Än 1905 ┼či-a publicat o autobiografie, iar ├«n acela┼či an a fost acceptat ├«ntr-o audien┼ú─â privat─â cu pre┼čedintele Roosevelt, la care a ├«ncercat ├«n zadar s─â ├«l conving─â s─â ├«i lase oamenii s─â se ├«ntoarc─â ├«n Arizona. A murit 4 ani mai t├órziu, regret├ónd pe patul de moarte c─â s-a predat. ├Än 2010 Camera Reprezentan┼úilor a adoptat o rezolu┼úie prin care i se recuno┼čteau meritele ┼či capacitatea strategic─â ┼či r─âzboiul de gheril─â. Geronimo tr─âie┼čte ├«n posteritate prin numeroasele sale recept─âri culturale, de la denumirea unor ora┼če americane ┼či numeroasele ecraniz─âri ale pove┼čtii sale p├ón─â la numele de cod al raidului ├«n care a fost ucis Osama bin Laden.

Mai multe despre indienii apasi si activitatea lui Geronimo AICI