Polonia, o ┼úar─â care investe┼čte masiv ├«n Istorie jpeg

Polonia, o ┼úar─â care investe┼čte masiv ├«n Istorie

Se spune despre o ╚Ťar─â c─â se dezvolt─â dac─â cifrele arat─â c─â PIB-ul cre╚Öte, dac─â investe╚Öte ├«n infrastructur─â, autostr─âzi, c─âi ferate, drumuri, poduri, trenuri de mare vitez─â, noi aeroporturi, dac─â se creeaz─â locuri de munc─â, dac─â cre╚Öte consumul. Dar ce se poate spune despre o ╚Ťar─â care investe╚Öte substan╚Ťial ╚Öi ├«n Istorie?

La o intersec╚Ťie l├óng─â gara din Gdansk este un monument poate mai pu╚Ťin observat de cohortele de turi╚Öti avizi s─â ajung─â c├ót mai repede ├«n centrul ora╚Öului vechi, pentru a se bucura de ceea ce este trecut ├«n ghidurile de c─âl─âtorie din toat─â lumea drept neap─ârat de v─âzut.  

Totu╚Öi, c├óteva clipe petrecute aici sunt necesare pentru c─â este vorba despre dou─â vestigii istorice care definesc simbolistica ora╚Öului, dar ╚Öi a istoriei ├«ntregului continent. Sunt dou─â buc─â╚Ťi de zid, una din Zidul Berlinului, alta din zidul fostului ╚Öantier naval ÔÇ×Vladimir Ilici LeninÔÇŁ. ├Än spatele zidului ╚Öantierului comunist s-a n─âscut Solidaritatea. ├Än august 1980, Lech Walesa devenea liderul muncitorilor intra╚Ťi ├«n grev─â, iar protestul va fi c├ó╚Ötig─âtor ╚Öi va duce la o succesiune de evenimente care vor schimba soarta lumii. Autorit─â╚Ťile comuniste vor fi nevoite s─â recunoasc─â existen╚Ťa sindicatului independent. ├Än ciuda legii mar╚Ťiale introduse ├«n 1981 ╚Öi a interzicerii Solidarit─â╚Ťii, drumul spre libertate fusese deschis. Sf├ór╚Öitul comunismului a venit ├«n 1989, Zidul Berlinului c─âdea ├«n noiembrie acela╚Öi an. Ceea ce a ├«nceput la ╚Öantierele navale din Gdansk prin ├«nfiin╚Ťarea Solidarit─â╚Ťii se ├«ncheia prin pr─âbu╚Öirea Zidului Berlinului, nou─â ani mai t├órziu.

De aici, monumentul reprezentat de cele dou─â buc─â╚Ťi de zid, care ast─âzi ├«nscriu ├«ntr-un spa╚Ťiu de c├ó╚Ťiva metri p─âtra╚Ťi reperele istoriei europene a secolului trecut.

Prima bre┼č─â ├«n lumea comunist─â 

Tot la Gdansk, pe atunci Danzig, a ├«nceput, pe 1 septembrie 1939, Al Doilea R─âzboi Mondial. Aici, ├«n portul Danzig, nava de lupt─â ÔÇ×Schleswig-HolsteinÔÇŁ lansa, la ora 4:48, prima salv─â a celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, atac├ónd garnizoana polonez─â din peninsula Westerplatte.Timp de ╚Öapte zile, garnizoana Westerplatte a rezistat, devenind un simbol pentru Polonia atacat─â de trupele germane.

Uneori, Istoria se concentreaz─â ├«ntr-un singur loc. Gdansk este unul dintre ele. Ora╚Öul unde a ├«nceput Al Doilea R─âzboi Mondial. Care a fost distrus aproape ├«n ├«ntregime la sf├ór╚Öitul conflagra╚Ťiei. Care a cunoscut nazismul ╚Öi comunismul. Care a reu╚Öit prima bre╚Ö─â ├«n lumea comunist─â prin crearea Solidarit─â╚Ťii.

1 sol jpg jpeg

Centrul European Solidaritatea se profileaz─â ├«n panorama ora╚Öului ca o enorm─â carcas─â ruginit─â de vapor. Este construit chiar ├«n curtea fostului ╚Öantier naval ÔÇ× V.I. LeninÔÇŁ, iar intrarea se face prin celebra Poart─â nr. 2, p─âstrat─â ├«n forma original─â, inclusiv cu cartelele de pontaj gata s─â marcheze, ca ├«n 1980, ├«nceputul ╚Öi sf├ór╚Öitul zilei de munc─â.

Construc╚Ťia propriu-zis─â, care serve╚Öte ca muzeu, bibliotec─â ╚Öi centru cultural, este realizat─â dintr-un o╚Ťel special, COR-TEN, care cap─ât─â ├«n timp un strat de rugin─â, dar numai la suprafa╚Ť─â, f─âr─â a p─âtrunde ├«n profunzime. Aspectul este spectaculos, de nav─â abandonat─â sau de nav─â aflat─â ├«n construc╚Ťie, ├«nainte de vopsire. Normal, ne afl─âm pe un ╚Öantier naval.

De altfel, dincolo de suprafa╚Ťa muzeului, ╚Öantierul construie╚Öte ╚Öi acum nave, iar macaralele portuare ├«╚Öi fac ├«n continuare treba. Mai pu╚Ťin c├óteva care au fost declarate ca apar╚Ťin├ónd patrimoniului istoric.

Incursiune ├«n istoria anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80 

La intrare, l├óng─â Poarta nr. 2, e monumentul dedicat muncitorilor uci╚Öi ├«n revolta din 1970. O victorie a grevei din 1980 ÔÇô pentru c─â Solidaritatea a ob╚Ťinut atunci ridicarea acestui monument, fiind primul memorial al victimelor comunismului construit chiar ├«n timpul regimului comunist.

Piatra de temelie a Centrului a fost pus─â ├«n 2011, inaugurarea av├ónd loc ├«n 2014. Costurile, 54 de milioane de euro, au fost asigurate din fonduri europene ╚Öi din fina╚Ť─âri ale ora╚Öului Gdansk ├«n propor╚Ťii aproape egale. Expozi╚Ťia permanent─â, desf─â╚Öurat─â pe mai multe etaje ├«n corpul navei ruginite, este o incursiune ├«n lumea comunist─â a anilor ÔÇÖ70-ÔÇÖ80, p├ón─â la sf├ór╚Öitul regimului ╚Öi victoria definitiv─â a Solidarit─â╚Ťii, ├«n 1989.

Vizitatorii nu privesc ├«ns─â istoria ca pe un exponat ├«ntr-o vitrin─â: aici conceptul este imersiunea ├«n istorie, p─âtrunderea ├«n atmosfer─â, atingerea obiectelor, acolo unde este cazul, interac╚Ťiunea cu trecutul, prin tot ceea ce ├«nseamn─â multi-media ╚Öi tehnologie modern─â. Nimic nu e static, nimic nu este ├«n╚Ťepenit undeva ├«n memoria istoric─â.

Acasă și la muncă. Acasă, în apartamentul de bloc. Cu televizorul mergând în sufragerie, programele epocii, în reluare pentru cei mai în vârstă sau în premieră pentru cei mai tineri.

La munc─â, ├«n halele ╚Öantierului. Unde veneau mii de oameni, mii de c─â╚Öti de protec╚Ťie galbene, electrocarul de pe care vorbea Walesa, placajele pe care muncitorii au scris cele 21 de revendic─âri ╚Öi le-au afi╚Öat la poarta ╚Öantierului. Acum fac parte din patrimoniul UNESCO.

Figura Papei Ioan Paul al II-lea, cel care ╚Öi-a vizitat ╚Ťara natal─â ├«n 1979, adun├ónd milioane de oameni care i-au ascultat vorbele ╚Öi au fost ├«ncuraja╚Ťi.

Interzis prin legea mar╚Ťial─â din 1981, sindicatul independent Solidaritatea continu─â s─â activeze ├«n subteran ╚Öi revine la sf├ór╚Öitul anului 1988, ├«ncep├ónd negocieri cu regimul ├«n primele luni ale anului urm─âtor. Masa Rotund─â se ├«ncheie cu acordul privind primele alegeri par╚Ťial libere, momentul de triumf al Solidarit─â╚Ťii, care c├ó╚Ötig─â toate locurile aflate pe liste. Primul guvern anti-comunist, guvernul Solidarit─â╚Ťii, venea la putere ├«ntr-o ╚Ťar─â comunist─â. Era ├«nceputul a ceea ce avea s─â se ├«ncheie c├óteva luni mai t├órziu prin c─âderea Zidului Berlinului ╚Öi apoi prin destr─âmarea Uniunii Sovietice.

  Cel mai nou muzeu ╚Öi o amar─â disput─â politic─â 

A investi în istorie nu e o întreprindere lipsită de conflicte politice. Nici pe departe.

Muzeul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial are trei luni de la inaugurare. Cl─âdirea se recunoa╚Öte u╚Öor ├«n peisajul ora╚Öului. A devenit un reper. Seam─ân─â cu o bomb─â de avion, ├«nfipt─â ├«n p─âm├ónt, r─âmas─â neexplodat─â. Cartierul ├«n care este construit muzeul a fost complet distrus de bombardamentele din timpul r─âzboiului, iar spa╚Ťiul expozi╚Ťional coboar─â trei etaje ├«n subteran, dezv─âluind pe parcurs ororile celui mai s├óngeros conflict din istoria omenirii.

Muzeul are un succes extraordinar la public ╚Öi ├«ntre speciali╚Öti. Este considerat unul dintre cele mai moderne ╚Öi mai inovatoare institu╚Ťii de acest fel, at├ót prin design, c├ót ╚Öi prin conceptul expozi╚Ťional.

Dar, ├«n viziunea Guvernului, exprimat─â prin Ministerul Culturii, care este ╚Öi finan╚Ťator, expozi╚Ťia nu este suficient de concentrat─â asupra evenimentelor prin care a trecut Polonia ├«n timpul r─âzboiului, prefer├ónd o viziune mult mai larg─â, asupra efectelor conflagra╚Ťiei la nivel mondial. De aici, o lung─â disput─â care s-a purtat ├«n mediul public ╚Öi ├«n fa╚Ťa cur╚Ťilor de justi╚Ťie. ├Än cele din urm─â, Guvernul a ob╚Ťinut decizia instan╚Ťei care i-a permis s─â schimbe conducerea muzeului, chiar dup─â inaugurare. Presa interna╚Ťional─â a relatat pe larg ce s-a ├«nt├ómplat. Viziunea asupra istoriei, iat─â, nu poate fi separat─â de realit─â╚Ťile politice ale momentului.

Cum organizeaz─â polonezii Centenarul Independen╚Ťei 

Pre╚Öedintele Andrzej Duda a promulgat ├«n aprilie legea privind s─ârb─âtorirea Centenarului Independen╚Ťei. Programul ÔÇ×Independen╚Ťa 2018ÔÇŁ a fost lansat de Ministerul Culturii ╚Öi Patrimoniului Na╚Ťional ├«n fa╚Ťa Corpului Diplomatic invitat pentru acest eveniment la Castelul Regal din Var╚Öovia.

Re╚Öedin╚Ť─â de secole a regilor Poloniei, castelul a avut soarta Var╚Öoviei la sf├ór╚Öitul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Trupele naziste l-au dinamitat ╚Öi distrus complet, a╚Öa cum au f─âcut cu ├«ntregul ora╚Ö, l─âsat ca un c├ómp mort de ruine. Efectul a fost similar unui bombardament atomic, dar ob╚Ťinut cu mijloace clasice de demolare. Dup─â r─âzboi, autorit─â╚Ťile comuniste au avut de ales ├«ntre a construi o alt─â capital─â sau a reconstrui Var╚Öovia. Hot─âr├órea de a reconstrui Castelul Regal a fost ├«ns─â am├ónat─â zeci de ani, abia ├«n anii ÔÇÖ80 au fost redeschise publicului interioarele, dar lucr─ârile au continuat mult timp dup─â aceea.

Ca ╚Öi pentru Rom├ónia, pentru Polonia, s─ârb─âtorirea centenarului 1918-2018 este un eveniment de magnitudine. Pentru Polonia, 1918 a ├«nsemnat recucerirea independen╚Ťei dup─â 123 de ani de ├«mp─âr╚Ťiri ╚Öi ocupa╚Ťie str─âin─â.

Prin lege a fost ├«nfiin╚Ťat un Comitet de Coordonare a Centenarului Independen╚Ťei. Cine face parte? Pre╚Öedintele ╚Ť─ârii, premierul, pre╚Öedin╚Ťii celor dou─â Camere, mini╚Ötri, reprezentan╚Ťi ai partidelor politice ╚Öi ai organiza╚Ťiilor civice.

├Än Rom├ónia, avem un Departament Centenar la Guvern ╚Öi un departament similar la Pre╚Öedin╚Ťie. Greutatea celor dou─â departamente ├«n compara╚Ťie cu Polonia spune multe. Polonezii, nu numai c─â au o lege, dar au ╚Öi ├«nceput programul celebr─ârilor. Iar ├«ntreaga desf─â╚Öurare care a luat startul anul acesta se va ├«ntinde p├ón─â ├«n 2021, c├ónd se consider─â ├«ncheiat procesul de ob╚Ťinere a independen╚Ťei, prin b─ât─âlia Var╚Öoviei ╚Öi confirmarea frontierelor ╚Ť─ârii. Similar cu situa╚Ťia Rom├óniei, c├ónd opera╚Ťiunile militare nu au ├«ncetat la 1 Decembrie 1918, ci a fost nevoie de campania din 1919 pentru securizarea militar─â a ceea ce fusese realizat la Alba Iulia.

┼×i noi? 

Centenarul Rom├óniei Mari nu are nici program oficial, nici finan╚Ťare. Mai mult, Legea Centenarului a fost contestat─â la Curtea Constitu╚Ťional─â. Dar chiar dac─â textul legislativ va fi promulgat, oricum nu aduce mare lucru. Legea nu prevede constituirea fondurilor de finan╚Ťare a evenimentelor, ci las─â totul ├«n sarcina autorit─â╚Ťilor centrale ╚Öi locale care trebuie s─â se descurce cum pot. Va fi o comisie parlamentar─â dedicat─â Centenarului despre care nu se spune ce atribu╚Ťii va avea ╚Öi se instituie o groaz─â de decora╚Ťii ╚Öi medalii comemorative. ├Än rest, legea oblig─â guvernul s─â elaboreze programul de anivers─âri, cel pentru anul ├«n curs urm├ónd s─â fie gata p├ón─â la 30 iunie!

├Än viziunea polonez─â, ÔÇ×nimic nu poate fi supraestimat ├«n ceea ce prive╚Öte Centenarul Independen╚ŤeiÔÇŁ, spune Jaroslaw Sellin, secretar de stat la Ministerul Culturii. Programul ÔÇ×Niepodlegla 2018ÔÇŁ, ÔÇ×Independen╚Ťa 2018ÔÇŁ, este bazat pe trei valori: libertatea, respectul pentru drepturile omului ╚Öi solidaritatea. Solidaritatea este v─âzut─â at├ót din punct de vedere istoric, mi╚Öcarea care a dus la sf├ór╚Öitul comunismului, c├ót ╚Öi ca valoare a societ─â╚Ťii umane.

Ce vor face polonezii ca s─â marcheze Centenarul?

Vor c├ónta. Polonezilor le place s─â c├ónte ├«mpreun─â, a╚Öa c─â va exista un proiect na╚Ťional de c├óntat ├«n public. Ce va mai promova Polonia? Un secol de avant-gard─â. Arhitectura modern─â, pe Stanislaw Wyspianski, monumentele istorice ╚Öi, bine├«n╚Ťeles, muzeele.

Programul na╚Ťional va fi completat de programul local printr-o Coali╚Ťie pentru Centenarul Independen╚Ťei. ╚śi, nu ├«n ultimul r├ónd, va fi programul interna╚Ťional, care va promova cultura polonez─â ├«n lume. Fiecare tem─â a programului va avea un ├«ns─ârcinat special care se va ocupa de realizarea programelor.

De ce sunt necesare muzeele? 

Programul Centenarului nu ar fi complet dac─â nu ar cuprinde ╚Öi construc╚Ťia de noi muzee. Cel mai ambi╚Ťios proiect prevede inaugurarea, anul viitor, odat─â cu Centenarul Independen╚Ťei, a muzeului dedicat mare╚Öalului Iozef Pilsudski, eroul independen╚Ťei Poloniei.

Muzeul va fi construit pe proprietatea lui Pilsudski de la Sulejowa, acolo unde mare╚Öalul a petrecut ultima parte a vie╚Ťii. Domeniul, situat la aproximativ 20 de kilometri de Var╚Öovia, nu este prea mare, iar casa mare╚Öalului, restaurat─â, nu las─â loc pentru alte construc╚Ťii.

ÔÇ×Construim muzeul ├«n subteran, pentru c─â la suprafa╚Ť─â nu avem loc. Am s─âpat 20 demetri ├«n ad├óncime pentru a asigura spa╚Ťiul necesar muzeuluiÔÇŁ, spune directorul institu╚Ťiei, arhitectul Krzysztof Jaraczewski.

1 muzeu jpg jpeg

Este un b─ârbat la peste 60 de ani, foarte volubil ╚Öi extrem de energic. ÔÇ×A durat mult p├ón─â am ├«nceput construc╚Ťia, 10 ani de negocieri, au fost probleme de retrocedare a terenului c─âtre familia Pilsudski. Familia a fost de acord s─â dezvolte acest proiect ├«n parteneriat cu statul, provocarea este s─â termin─âm p├ón─â la anulÔÇŁ, adaug─â directorul. ╚śtie foarte bine care au fost toate etapele negocierilor pentru c─â face parte din familie! Directorul viitorului muzeu este nepotul direct al mare╚Öalului, fiul fiicei sale Jadwiga Pilsudska. Jadwiga a reu╚Öit, ├«mpreun─â cu sora sa mai mare, Wanda Pilsudska, s─â ajung─â ├«n Anglia dup─â invazia trupelor germane. Pe durata r─âzboiului a servit ca pilot ├«n For╚Ťele Aeriene Auxiliare de Transport. Dup─â r─âzboi a devenit arhitect, iar ├«n urma c─âderii comunismului a putut s─â se ├«ntoarc─â la Var╚Öovia, unde s-a stins din via╚Ť─â ├«n 2014, la 94 de ani.

De ce sunt necesare muzeele? ÔÇ×Rolul major al unui muzeu este educa╚Ťia. Apoi urmeaz─â expozi╚Ťiile, cercetarea. Ar trebui ca muzeele s─â creeze consens, dar nu se ├«nt├ómpl─â ├«ntotdeauna. Putem ├«ns─â s─â cre─âm dialog, discu╚Ťii, dezbateriÔÇŁ, spune Krzysztof Jaraczewski.

╚śi ├«nc─â un am─ânunt. Noul muzeu Pilsudski cost─â 150 de milioane de euro.

Merit─â? R─âspunsul nu poate s─â vin─â dec├ót dintr-o singur─â parte. Intr─ârile muzeelor din Polonia sunt ├«ntotdeauna aglomerate. Uneori nu g─âse╚Öti bilete. Cei mai mul╚Ťi sunt elevi, dar nu numai. Iar ╚Öcolile nu aduc elevii pentru c─â ar fi obligatoriu ├«n programa ╚Öcolar─â. Vin pentru c─â vor s─â vin─â. ╚śi pentru c─â au cu adev─ârat ce s─â vad─â.

POLIN, muzeul istoriei evreilor polonezi-muzeul vie╚Ťii  

├Än 2016, POLIN, muzeul istoriei evreilor polonezi, a primit premiul ÔÇ×Muzeul European al anuluiÔÇŁ. Un titlul absolut meritat. A relata istoria veche de un mileniu a evreilor polonezi este o misiune pe care muzeul o ├«ndepline╚Öte cu succes prin cele mai moderne mijloace. Expozi╚Ťia permanent─â, care este chiar povestea evreilor polonezi de la ├«nceputul stabilirii lor ├«n Polonia de acum o mie de ani, nu afi╚Öeaz─â foarte multe obiecte originale. Este o c─âl─âtorie ├«n timp, cu sta╚Ťii ├«n epocile istorice care au marcat istoria evreilor ╚Öi a ╚Ť─ârii ├«n care s-au a╚Öezat, cu lucrurile bune ╚Öi cu tragediile care au venit. Este un spa╚Ťiu recreat pe care vizitatorii ├«l parcurg ├«nso╚Ťind comunit─â╚Ťile evreie╚Öti din Polonia ├«n traversarea secolelor. De la Evul Mediu Timpuriu la epoca de glorie a Commonwealth-ului Polono-Lituanian, de la m─âre╚Ťie la dec─âderea statului, de la via╚Ťa extraordinar de efervescent─â din Polonia ren─âscut─â dup─â 1918 la Holocaust.

Situat ├«n inima fostului cartier evreiesc din Var╚Öovia, transformat de nazi╚Öti ├«n ghetto, unde au ├«nghesuit ├«n spatele zidurilor sute de mii de oameni ├«n condi╚Ťii inimaginabile, cl─âdirea muzeului impresioneaz─â de la prima vedere. Este o pies─â de rezisten╚Ť─â a arhitecturii moderne. ├Än 2005, un juriu special constituit a ales drept c├ó╚Ötig─âtor al concursului de proiecte lucrarea arhitectului finlandez Rainer Mahlamaki. Structura masiv─â, geometric─â, are un interior sem─ân├ónd cu un canion curbat care fractureaz─â spa╚Ťiul. Este un simbol al fracturii pe care a suferit-o istoria evreilor din Polonia. Fa╚Ťadele acoperite cu sticl─â, care dau un aspect luminos, conduc spre alt─â simbolistic─â. Istoria nu s-a ├«ncheiat. Este un muzeu al vie╚Ťii. POLIN ├«nseamn─â ├«n ebraic─â a r─âm├óne locului, referindu-se la legenda stabilirii evreilor ├«n Polonia.

Construc╚Ťia a ├«nceput ├«n 2009 ╚Öi a fost terminat─â ├«n 2012. Muzeul este prima institu╚Ťie polonez─â de acest gen realizat─â prin parteneriat public-privat. Ministerul Culturii, Municipalitatea Var╚Öoviei ╚Öi Asocia╚Ťia Institutului de Istorie a Evreilor din Polonia au reu╚Öit s─â duc─â la bun sf├ór╚Öit proiectul. Finan╚Ťarea public─â s-a ridicat la 60 de milioane de dolari, ├«n timp ce partea privat─â a reu╚Öit s─â str├óng─â 48 de milioane de dolari, plus 6,5 milioane de dolari pentru sus╚Ťinerea programelor educative.

Cl─âdirea muzeului, de form─â p─âtrat─â, se ├«ncadreaz─â ├«n ansambul unei pie╚Ťe care, pe latura opus─â, g─âzduie╚Öte Monumentul Eroilor din Ghetto. Monumentul a fost ridicat ├«n 1948, oper─â a sculptorului Nathan Rapoport.

La sf├ór╚Öitul r─âzboiului, zona era un de╚Öert de ruine. Ghetto-ul fusese distrus ├«n urma Revoltei din 1943, restul ora╚Öului urma aceea╚Öi soart─â peste un an. Ceea ce se ├«nt├ómpl─â ast─âzi, fenomenul muzeelor ridicate pe fostele ruine, demonstreaz─â c─â mesajul vie╚Ťii, mesajul Muzeului Polin este adev─ârat: istoria continu─â.