Politica american─â fa╚Ť─â de URSS ├«n ajunul R─âzboiului Rece png

Politica american─â fa╚Ť─â de URSS ├«n ajunul R─âzboiului Rece

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Andreea Lup┼čor

Unul dintre documentele care a stat la baza politicii externe americane la ├«nceputul R─âzboiului Rece, al─âturi de articolul The sources of Soviet conduct al lui George Kennan, este raportul Clifford-Elsey, intitulat American relations with the Soviet Union. Realizat de Clark Clifford (avocat, consilier preziden╚Ťial) ├«mpreun─â cu George Elsey (consilier militar), ╚Öi cu contribu╚Ťiile lui Kennan ╚Öi Charles Bohlen (diplomat american cu experien╚Ť─â ├«n URSS), raportul Clifford-Elsey a avut un rol semnificativ ├«n politica dus─â de pre╚Öedin╚Ťii americani fa╚Ť─â de sovietici ├«ncep├ónd cu sf├ór╚Öitul anului 1946.

Viziune a oficialilor de rang ├«nalt din administra╚Ťia Truman, raportul Clifford-Elsey analizeaz─â, la cererea pre╚Öedintelui, istoria rela╚Ťiilor americane cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi propune o politic─â extern─â care s─â r─âspund─â amenin╚Ť─ârilor sovietice (ideologice ╚Öi geopolitice), a╚Öa cum erau ele percepute la Washington. Dup─â modelul Kennan, raportul propune dezvoltarea unei politici concrete de rezisten╚Ť─â ├«mpotriva Uniunii Sovietice (viitoarea politic─â de containment, sau ├«ndiguire).

Raportul con╚Ťine urm─âtoarele:

  • O analiz─â a politicii externe sovietice;
  • O prezentare a acordurilor ├«ncheiate de URSS ╚Öi SUA ├«n perioada r─âzboiului ╚Öi a modului ├«n care sovieticii le-au pus ├«nc─âlcat;
  • O discu╚Ťie asupra activit─â╚Ťilor sovietice care afecteaz─â securitatea Statelor Unite.

ÔÇ×Suspiciunea e primul pas c─âtre team─âÔÇŁ

Autorii raportului avertizeaz─â c─â cea mai mare problem─â a Statelor Unite este rela╚Ťia cu Uniunea Sovietic─â, evolu╚Ťia acestei rela╚Ťii urm├ónd a determina dac─â va exista sau nu un al treilea r─âzboi mondial. Argument├ónd c─â ÔÇ×suspiciunea e primul pas c─âtre team─âÔÇŁ, autorii recomand─â ca ÔÇ×Ne├«n╚Ťelegerea suspicioas─â a Uniunii Sovietice trebuie [s─â fie] ├«nlocuit─â de o cunoa╚Ötere precis─â a motivelor ╚Öi metodelor guvernului sovietic. Numai printr-o asemenea cunoa╚Ötere vom putea evalua ╚Öi prezice mi╚Öc─ârile militare ╚Öi politice ale Kremlinului. El are la baz─â, a╚Öadar, dorin╚Ťa de ├«n╚Ťelegere a modului ├«n care Uniunea Sovietic─â se comport─â pe plan interna╚Ťional, pentru a putea contracara politica agresiv─â ├«nceput─â de Stalin dup─â ├«nfr├óngerea Germaniei naziste.

Pornind de la ideile exprimate anterior de Kennan, capitolul dedicat politicii externe sovietice prezint─â ├«n detaliu caracteristicile acesteia ╚Öi principiile dup─â care se ghideaz─â liderii de la Moscova:imposibilitatea coexisten╚Ťei pa╚Önice dintre statele comuniste ╚Öi capitaliste;politica de consolidare, extern─â ╚Öi intern─â, a URSS, ├«n vederea acestui conflict, expansiunea influen╚Ťei;prevenirea alierii statelor capitaliste ├«mpotriva sa (prin participarea, cu drept de veto, ├«n organismele interna╚Ťionale) etc.  

Raportul Clifford-Elsey este relevant ╚Öi pentru istoria rom├óneasc─â, el ar─ât├ónd cum a fost dezvoltat─â politica SUA fa╚Ť─â de ╚Ť─ârile din Europa de Est ├«n perioada dinainte de instaurarea comunist─â. Astfel, autorii raportului ├«i atrageau pre╚Öedintelui aten╚Ťia c─â ÔÇ×Uniunea Sovietic─â prive╚Öte controlul Europei de la est de linia Stettin-Trieste ca fiind esen╚Ťial─â pentru securitatea ei ├«n prezent. Nu va tolera nicio influen╚Ť─â rival─â ├«n acea regiune ╚Öi va insista pe men╚Ťinerea acolo a guverenelor ┬źprietene┬╗, adic─â guverne dispuse s─â accepte domina╚Ťia sovietic─â. [...] Coerci╚Ťia a fost aplicat─â ├«n Ungaria, precum ╚Öi Polonia, Rom├ónia ╚Öi Bulgaria pentru a asigura un control politic sovietic eficient. ÔÇŁ Administra╚Ťia american─â era, deci, con╚Ötient─â de politica sovietic─â privind Europa de Est, Rom├ónia implicit, ╚Öi s-a dovedit a fi dispus─â a o accepta, pentru a nu periclita ╚Öi mai mult rela╚Ťiile cu Moscova.

Nerespectarea acordurilor americano-sovietice

Marile diferen╚Ťe dintre politica sovietic─â, pe de o parte, ╚Öi cea american─â, pe de alt─â parte, au fost pari╚Ťial ascunse ├«n timpul r─âzboiului ├«mpotriva inamicului comun:Germania nazist─â. Raportul arat─â ├«ns─â c─â administra╚Ťia american─â, anticip├ónd diferen╚Ťele ce urmau s─â apar─â dup─â terminarea ostilit─â╚Ťilor din Al Doilea R─âzboi Mondial, a ├«ncercat s─â angajeze Uniunea Sovietic─â ├«ntr-un sistem de securitate colectiv─â ╚Öi s─â ajung─â la o serie de ├«n╚Ťelegeri privind pacea ce urma a fi ├«ncheiat─â ╚Öi instituirea unor organisme interna╚Ťionale menite s─â o apere. Aceste ├«ncerc─âri din partea americanilor s-au soldat, ├«n anii 1942-1945, cu mai multe acorduri scrise dintre cele dou─â p─âr╚Ťi, acorduri prin care ar fi disp─ârut, practic, toate motivele de ne├«n╚Ťelegeri dintre cele dou─â state. Acordurile nu au fost ├«ns─â respectate, ele fiind ├«nc─âlcate ├«n repetate r├ónduri de c─âtre Uniunea Sovietic─â.

Prima astfel de ├«n╚Ťelegere ├«nc─âlcat─â a fost chiar Declara╚Ťia Na╚Ťiunilor Unite privind principiile Cartei Atlanticului, prin care, teoretic, Uniunea Sovietic─â promitea c─â nu va urm─âri extinderi teritoriale ╚Öi nici nu va impune schimb─âri teritoriale ├«n dezacord cu voin╚Ťa popoarelor implicate. ├Än plus, sovieticii se angajau s─â respecte dreptul popoarelor de a-╚Öi alege, libere, forma de guvern─âm├ónt.

CITE╚śTE ╚śI Nebuna viziune asupra lumii a Kremlinului. Telegrama cea lung─â a lui Kennan

├Än privin╚Ťa discu╚Ťiilor pentru pacea postbelic─â, Stalin nu a acceptat o ├«nt├ólnire la rang ├«nalt dec├ót ├«n 1943, el refuz├ónd s─â mearg─â la Casablanca ├«n decembrie 1942. Astfel, ├«n toamna lui 1943, Secretarul de Stat Cordell Hull ╚Öi Ministrul de Externe britanic Anthony Eden au c─âl─âtorit la Moscova pentru a negocia o declara╚Ťie comun─â privind principiile p─âcii postbelice. Declara╚Ťia, acceptat─â cu rezerve de c─âtre partea sovietic─â, statua necesitatea ├«nfiin╚Ť─ârii unei organiza╚Ťii interna╚Ťionale ╚Öi promisiunea c─â, dup─â terminarea ostilit─â╚Ťilor, puterile semnatare nu-╚Öi vor folosi for╚Ťa militar─â pe teritoriul altor state dec├ót pentru scopurile cuprinse ├«n prezentul act ╚Öi dup─â consult─âri cu ceilal╚Ťi semnatari.

O lun─â mai t├órziu avea loc ╚Öi prima ├«nt├ólnire dintre Cei Trei Mari:Roosevelt, Churchill ╚Öi Stalin se reuneau ├«n capitala iranian─â pentru a discuta despre campania din Europa din anul urm─âtor. Declara╚Ťia comun─â din 1 decembrie exprima hot─âr├órea celor trei mari puteri de a coopera at├ót ├«n r─âzboi, c├ót ╚Öi ├«n pacea ce va urma.

Principalele ne├«n╚Ťelegeri dintre americani ╚Öi sovietici apar ├«ns─â din 1945, c├ónd s-a pus serios problema ├«ncheierii p─âcii cu Germania ╚Öi cea a repara╚Ťiilor de r─âzboi pretinse de sovietici. ├Än plus, ├«n prim─âvara acelui an, administra╚Ťia american─â s-a ar─âtat nemul╚Ťumit─â de comportamentul Uniunii Sovietice ├«n ╚Ť─ârile ÔÇ×eliberateÔÇŁ din Estul Europei, cu prec─âdere ├«n Polonia, comportament ce contravenea principiilor Declara╚Ťiei de la Yalta privind Europa Eliberat─â (restabilirea drepturilor de suveranitate ╚Öi auto-guvernare, dreptul popoarelor de a-╚Öi alege singure forma de guvern─âm├ónt).

├Än continuare, raportul Clifford-Elsey noteaz─â c─â ÔÇ×guvernul sovietic nu recunoa╚Öte c─â a ├«nc─âlcat vreunul din acordurile interna╚Ťionale ├«ncheiate. Dimpotriv─â, de obicei sus╚Ťine vehement, at├ót acas─â, c├ót ╚Öi ├«n str─âin─âtate c─â ╚Öi-a ├«ndeplinit ├«n mod con╚Ötiincios obliga╚Ťiile interna╚Ťionale. Tinde ├«ns─â s─â acuze alte na╚Ťiuni de ├«nc─âlcarea acordurilor, ├«n timp ce neag─â indignat sau ignor─â complet acuza╚Ťiile c─â ar fi comis acte similare.ÔÇŁ

Problema privind ├«nc─âlcarea acordurilor cu Statele Unite este c─â aceasta este, ├«n esen╚Ť─â, o chestiune de perspectiv─â ce ╚Ťine de modul diferit de a privi situa╚Ťia postbelic─â. Astfel, noteaz─â raportul, guvernul american poate considera c─â Uniunea Sovietic─â ├«╚Öi ├«ncalc─â acordurile semnate, ├«ns─â de multe ori acest lucru nu poate fi probat c─âci sovieticii se folosesc de diverse tertipuri. Unul dintre ar fi maniera de interpretare a unor termeni precum ÔÇ×democraticÔÇŁ, ÔÇ×prietenÔÇŁ, ÔÇ×fascistÔÇŁ etc.

Potrivit raportului, din perspectiva american─â, cele mai importante conflicte cu Uniunea Sovietic─â sunt cele privind Germania (├«ncurajarea tuturor partidelor politice democrate ├«n zona de ocupa╚Ťie, administrarea economic─â a zonei etc.);Austria (men╚Ťinerea trupelor pe teritoriul acestui stat);Balcanii (e╚Öecul colabor─ârii din interiorul Comisiilor Aliate de Control din Ungaria, Bulgaria ╚Öi Rom├ónia, respectiv excluderea anglo-americanilor din deciziile privind aceste ╚Ť─âri);situa╚Ťia din Iran ╚Öi Coreea;╚Öi, ├«n fine, acordul Lend-Lease.

Politica american─â fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â

ÔÇ×Obiectivul principal al politicii Statelor Unite fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â este de a-i convinge pe liderii sovietici c─â este ├«n interesul lor s─â participe ├«ntr-un sistem de cooperare interna╚Ťional─â, c─â nu existe cauze fundamentale pentru un r─âzboi ├«ntre na╚Ťiunile noastre, ╚Öi c─â securitatea ╚Öi prosperitatea Uniunii Sovietice, precum ╚Öi a restului lumii, este pus─â ├«n pericol de imperialismul militarist agresiv ca cel ├«n care s-a angajat ├«n prezent Uniunea Sovietic─â.ÔÇŁ

Din p─âcate ├«ns─â, ace╚Öti lideri sunt convin╚Öi de inevitabilitatea conflictului cu Statele Unite;ca atare, ei nu doresc dec├ót s─â-╚Öi ├«nt├óreasc─â puterea militar─â ╚Öi s─â-╚Öi m─âreasc─â sfera de influen╚Ť─â pentru a putea face fa╚Ť─â unui conflict cu lumea capitalist─â. Astfel, dac─â Statele Unite ar insista s─â adopte o politic─â de ├«n╚Ťelegeri cu Uniunea Sovietic─â, adic─â una conciliatorie, acest lucru ar fi foarte periculos, c─âci ar presupune sacrificii importante doar de dragul p─âstr─ârii rela╚Ťiilor sovieto-americane, fapt ce i-ar ├«mpinge pe sovietici s─â-╚Öi m─âreasc─â din ce ├«n ce mai mult preten╚Ťiile.

4653391 jpg jpeg

Prin urmare, at├óta timp c├ót Statele Unite nu sunt dispuse s─â-╚Öi sacrifice viitoarea securitate de dragul unui acord cu sovieticii, guvernul american trebuie s─â caute s─â previn─â agresiunile sovietice, ╚Öi asta printr-o politic─â foarte hot─âr├ót─â care s─â aib─â la baz─â puterea militar─â. C─âci ÔÇ×limbajul puterii militare ste singurul limbaj pe care discipolii politicii de for╚Ť─â ├«l ├«n╚ŤelegÔÇŁ. Astfel, principalul mijloc de intimidare ╚Öi prevnire a unui atac sovietic ├«mpotriva SUA sau al oric─ârui stat aflat ├«n zona de interes american─â este puterea militar─â a Statelor Unite, inclusiv puterea atomic─â, pe care guvernul trebuie s─â fie preg─âtit s─â o foloseasc─â. De aceea, guvernul trebuie s─â trateze cu foarte mare precau╚Ťie propunerile privind tratate pentru limitarea/reducerea armamentului sau controlul puterii nucleare. ├Än plus, Statele Unite trebuie s─â acorde un sprijin ferm tuturor ╚Ť─ârilor democratice ce pot fi amenin╚Ťate de sovietici;acest sprijin trebuie s─â fie ├«n principal de natur─â economic─â, pentru a minimaliza influen╚Ťa comunist─â. Apoi, din moment ce problemele din rela╚Ťiile cu Uniunea Sovietic─â se datoreaz─â clicii conduc─âtoare, nu poporului sovietic (idee preluat─â de la Kennan), guvernul american trebuie s─â promoveze o mai bun─â ├«n╚Ťelegere a statului ╚Öi poporului american ├«n Uniunea Sovietic─â, prin c─âr╚Ťi, reviste, ziare ╚Öi filme, ├«n m─âsura ├«n care acest lucru este permis de Kremlin. Astfel, stabilirea unor leg─âturi intelectuale ╚Öi culturale ar ar─âta c─â americanii nu au inten╚Ťii agresive fa╚Ť─â de URSS.    

Raportul Clifford-Elsey a avut o influen╚Ť─â definitorie asupra politicii americane fa╚Ť─â de URSS. Recomand─ârile f─âcute ├«n acest raport se vor concretiza ulterior ├«n doctrina Truman, con╚Ťinut─â, ├«n esen╚Ťa sa, ├«n discursul din 12 martie 1947 al pre╚Öedintelui, ╚Öi ├«n politica de containment.