Plutăritul în istoria României,  de la otomani la Sovromlemn jpeg

Plutăritul în istoria României, de la otomani la Sovromlemn

Atestat documentar pe Mure┼č ├«nc─â din perioada daco-roman─â, plut─âritul s-a practicat ├«n ┼úara noastr─â, pentru perioade mai lungi sau mai scurte ┼či cu intensit─â┼úi diferite, pe mai multe alte r├óuri, precum Mure┼č, Olt, Siret, Moldova, Prut, Some┼č, Vaser, Gurghiu s.a. Peste toate domin─â ├«ns─â ca durat─â ┼či amploare plut─âritul pe Bistri┼úa ┼či continuarea lui pe Siret, p├ón─â la Gala┼úi. Putem considera, f─âr─â a gre┼či prea mult, plut─âritul pe Bistri┼úa ca fiind nava amiral a plut─âritului din Rom├ónia.

Prima men┼úiune care atest─â practicarea plut─âritului ├«n Moldova este un document de scutire de taxe vamale pentru diferite m─ârfuri, inclusiv plute, acordat de ┼×tefan cel Mare locuitorilor din satul Negoie┼čti, la 13 martie 1466.

Corăbierii moldoveni în Creta, la 1462

Dac─â urm─ârim evolu┼úia plut─âritului pe Bistri┼úa ┼či apoi, ├«n continuare, pe Siret, constat─âm c─â ea a fost str├óns legat─â de situa┼úia politic─â a Moldovei, apoi a Rom├óniei, ├«n contextul geopolitic sud-est european. ├Änc─â de pe la ├«nceputul secolului al XV-lea, deci nu mult de la ├«ntemeierea Moldovei, locuitorii zonei practicau un intens comer┼ú exterior cu produsele lor, precum cereale, animale (bovine, cabaline, caprine, ovine), br├ónzeturi, unt, miere, dar ┼či cantit─â┼úi mari de lemn brut sau prelucrat. Comer┼úul exterior se efectua prin intermediul genovezilor, dar ┼či direct, cor─âbiile moldovenilor ajung├ónd p├ón─â la Constantinopole ┼či chiar mai departe, ├«n Marea Egee ┼či Mediteran─â. ├Än 1462 se constat─â existen┼úa cor─âbierilor moldoveni ├«n Creta.

Prin firmanul din 9 iunie 1456, sultanul Mahomed al II-lea autoriza moldovenii s─â poat─â face comer┼ú cu cor─âbiile lor la Istanbul ┼či apoi pe uscat la Brusa ┼či Adrianopole. Constantinopolul a fost ├«ntotdeauna un mare consumator de lemn provenit din codrii Moldovei, dar ┼či din cei ai Munteniei. Primul document care atest─â exportul de lemn─ârie dateaz─â din sec. al XV-lea ┼či se refer─â la exportul de cherestea la Constantinopole. Este vorba de edictele din 23 august 1484 ale lui Baiazid al II-lea, date ├«ndat─â dup─â cucerirea Chiliei ┼či a Cet─â┼úii Albe. Dup─â cucerirea Constantinopolului de c─âtre otomani ├«n 1453, str├ómtorile Bosfor ┼či Dardanele au fost supuse controlului acestora, ceea ce a ├«nsemnat o grea lovitur─â dat─â comer┼úului exterior al ┼ó─ârilor Rom├óne, inclusiv cel cu lemn.

Tributul plătit Imperiului Otoman include cantităţi impresionante de lemn

C─âtre sf├ór┼čitul secolului al XIV-lea, rom├ónii iau contact pentru prima oar─â cu o┼čtile otomane, ├«n momentul ├«n care acestea ajung la Dun─âre. Tot secolul al XV-lea va fi marcat de lupte continue ale turcilor pentru a supune ┼ó─ârile Rom├óne ┼či de rezisten┼úa ├«nd├órjit─â a acestora pentru a-┼či p─âstra independen┼úa, cu victorii ┼či ├«nfr├óngeri alternative ale beligeran┼úilor.

Totu┼či, p├ón─â la urm─â, for┼úa militar─â colosal─â a otomanilor, ├«n plin─â ascensiune, aflat─â aproape la apogeul s─âu, ├«┼či va spune cuv├óntul. ┼ó─ârile Rom├óne ├«┼či pierd independen┼úa, cad sub suzeranitate turceasc─â ┼či, odat─â cu aceasta, sunt obligate s─â pl─âteasc─â tribut Imperiului Otoman. Tributul era format din bani, dar ┼či din produse, printre care lemnul ocupa un procentaj foarte mare. Lemnul livrat Turciei ├«n cadrul tributului provenea numai din p─âdurile aflate pe mo┼čiile domne┼čti din Carpa┼úii r─âs─âriteni, din bazinele r├óurilor Ceremu┼č, Suceava, Moldova, dar, ├«n primul r├ónd, din bazinul Bistri┼úei. Lemnul ajungea la Gala┼úi prin intermediul plutelor, de unde, ├«mbarcat apoi pe vapoare, era transportat la Istanbul, iar de aici, ├«n toate localit─â┼úile de pe litoralul M─ârii Mediterane, care apar┼úineau imperiului.Tot cu pluta ajungea la Gala┼úi ┼či lemnul care provenea din p─âdurile m─ân─âstire┼čti sau boiere┼čti care era exportat de c─âtre moldoveni.

142086250 jpg jpeg

Turcii monopolizează comerţul cu lemn

Pentru a ├«nl─âtura concuren┼úa rom├ónilor, negustorii turci reu┼česc s─â ob┼úin─â de la sultan un firman prin care se instituie monopolul turcesc asupra comer┼úului exterior al ┼ó─ârilor Rom├óne, pentru Moldova ├«n 1586. A fost lovitura de gra┼úie dat─â comer┼úului exterior al celor dou─â ┼ú─âri, situa┼úie care s-a men┼úinut p├ón─â la Pacea de la Adrianopole din 1829. Din acel moment, pre┼úurile nu au mai fost stabilite pe baza cererii ┼či a ofertei, ci dup─â bunul plac al turcilor, mult mai mici dec├ót cele practicate p├ón─â atunci cu ┼ú─ârile vecine.

Dup─â instaurarea monopolului turcesc asupra comer┼úului exterior al ┼ó─ârilor Rom├óne, practic, de exportul de lemne se ocupau numai turcii. ┼×i cum acest lemn ajungea la Gala┼úi numai prin plute, turcii nu se mai mul┼úumesc sa-l preia de la Gala┼úi, ci se implic─â tot mai mult ┼či ├«n transportul lui din p─âdure p├ón─â ├«n portul de export;iar acest fapt i-a determinat pe unii cercet─âtori s─â afirme c─â plut─âritul pe Bistri┼úa li s-ar datora otomanilor. Realitatea este cu totul alta:dup─â cum am ar─âtat deja, moldovenii f─âceau comer┼ú cu Constantinopolul ÔÇô unde exportau produsele lor, inclusiv lemne ÔÇô cu mult mai ├«nainte ca ┼ó─ârile Rom├óne s─â fi c─âzut sub suzeranitate turceasc─â. Rolul turcilor ├«n acest domeniu a fost doar de a intensifica plut─âritul pe Bistri┼úa ┼či apoi pe Siret p├ón─â la Gala┼úi.

Lemn─âria necesar─â Instanbulului, pentru vase ┼či case, pentru arsenalul armatei, venea din ┼ó─ârile Rom├óne

Pierderea independen┼úei a ├«nsemnat, a┼čadar, asumarea unei serii ├«ntregi de obliga┼úii fa┼ú─â de puterea suzeran─â, printre care ┼či plata unui tribut anual ├«n bani;iar ├«n cadrul tributului, livarea unor anumite cantit─â┼úi de lemn juca un rol foarte important. Mai mult:tributul a crescut continuu, de la an la an, cantit─â┼úile de lemn devenind uneori aproape de nesuportat.

Astfel, ┼ó─ârile Rom├óne trebuiau s─â livreze cea mai mare parte din lemn─âria necesar─â Istanbulului, ┼či anume lemnul pentru construc┼úia vaselor, pentru arsenalul armatei, pentru construc┼úiile civile ÔÇô marea majoritate a caselor fiind din lemn. Se ad─âugau apoi furniturile de lemn pentru cet─â┼úile turce┼čti de pe ambele maluri ale Dun─ârii, de la Ada-Kaleh la Chilia, de la Nistru la Cetatea Alb─â sau Akerman, Tighina ┼či Hotin, ┼či de la gura Niprului Ozu sau Vazia. Unele vase militare ┼či comerciale turce┼čti erau construite din lemn de calitate chiar ├«n ┼čantierele navale de la noi, la Gala┼úi, Br─âila sau Giurgiu, fiind trimise apoi pe Dun─âre ┼či mare la Istanbul.

La ├«nceputul secolului al XVIII-lea, vorbind despre importan┼úa Dun─ârii ┼či a portului Gala┼úi, Dimitrie Cantemir afirma:ÔÇ×Moldovenii ├«┼či pot duce m─ârfurile lor ┼či mai cu seam─â sare, miere, unt, cear─â ┼či mult─â lemn─ârie care se duce, nu numai la Constantinopole, ci ┼či ├«n Egipt ┼či ├«n toat─â Africa turceasc─â, pentru a construi case si cor─âbiiÔÇŁ. Dac─â ├«n timpul lui Dimitrie Cantemir, Moldova exporta o asemenea cantitate de lemn─ârie ├«nc├ót s─â ajung─â p├ón─â ├«n Africa, asta ├«nsemn─â c─â exportul de lemn rom├ónesc se f─âcea de mult─â vreme;el cucerise deja pia┼úa turceasc─â, am spune noi ├«n termeni moderni. ├Än plus, la Istanbul, majoritatea caselor erau din lemn, foarte apropiate unele de altele;de aceea aveau loc incendii devastatoare, care distrugeau uneori mii de locuin┼úe, ┼či din cauza lipsei m─âsurilor de prevenire a incendiilor. Fiecare mare incendiu era urmat de o cre┼čtere corespunz─âtoare a cererii de material lemnos, brut sau cherestea.

Referitor la desele incendii care devastau Istanbulul, este interesant─â urm─âtoarea afirma┼úie:ÔÇ×C├ónd vede cineva cu ce profunzime providen┼úa a acoperit cu p─âduri ┼ú─ârmul M─ârii Negre ┼či c├ónd se g├ónde┼čte c─â ├«n orice alt─â localitate Constantinopolul prin chipul s─âu de a construi ┼či prin desele sale incendii ar fi epuizat numaidecat p─âdurile cele mai vaste, nu se poate a nu-i veni ├«n minte vorba trivial─â c─â este un Dumnezeu pentru be┼úivi ┼či copii, se potrive┼čte de minune ┼či turcilorÔÇŁ.

ÔÇ×┼óinuturile Bac─âu, Neam┼ú ┼či Suceava nu f─âceau alceva peste var─â dec├ót cherestele turce┼čtiÔÇŁ

 Din tot ce am men┼úionat p├ón─â aici ne putem da seama ce cantita┼úi impresionante de material lemnos au furnizat de-a lungul timpului ┼ó─ârile Rom├óne Imperiului Otoman, gratuit ├«n cadrul birului sau la pre┼úuri derizorii stabilite de turci ├«n cadrul exporturilor. Desigur, cea mai mare parte din acest lemn a fost livrat─â de Moldova. Sistemul de preluare a lemnului de c─âtre turci era bine pus la punct ┼či, lucru curios pentru moravurile balcanice, func┼úiona normal ┼či eficient. ÔÇ×La Piatra Neam┼úului ├«ncepuse marele nego┼ú cu lemne ┼či pe la 1741 se afla acolo, ┼čez├ónd de vreo dou─âzeci de ani, un anume Mehmet Bena Emini, care avea grij─â de acest comer┼úÔÇŁ, se afirma ├«ntr-un document al timpului. Cronicarul Manolache Draghici confirma acest lucru, not├ónd urm─âtoarele:ÔÇ×Apoi era ┼či un slujba┼č or├ónduit pentru cherestelele din Moldova, el se nume direcciba┼ča. Venea ├«n ┼úar─â s─â se ├«ngrijeasc─â de lemnul ce se cerea. Aducea cu sine m─âsurile dup─â care s─â se taie trebuitor. ┼óinuturile Bac─âu, Neam┼ú ┼či Suceava nu f─âceau alceva peste var─â dec├ót cherestele turce┼čti. Direcciba┼ča avea oamenii s─âi ├«mp─âr┼úi┼úi prin satele de munte cu privegherea m─âsurilor. Pe l├óng─â ace┼čtia se mai trimeteau ┼či ├«ntra-dins boieri ai domniei executori ├«n facerea cherestelei, ca s─â fie mai degrab─âÔÇŁ.

Dup─â cum se ┼čtie, potrivit tratatelor capitula┼úiilor, semnate de c─âtre domnitorii rom├óni, ├«n schimbul recunoa┼čterii suzeranit─â┼úii otomane, turcii aveau ┼či ei o serie de obliga┼úii fa┼ú─â de T─ârile Rom├óne, printre care interdic┼úia de a-┼či stabili domiciliul ├«n principate, de a propaga aici islamul (religia mahomedan─â) sau de a construi moschei. Aceste stipula┼úii au avut, dup─â p─ârerea mea, o importan┼ú─â excep┼úional─â pentru evolu┼úia ulterioar─â a poporului rom├ón, ├«n sensul c─â au scutit Rom├ónia modern─â de unele complica┼úii majore;asta, dac─â ne g├óndim la recentele evenimente s├óngeroase din Sud-Vestul Balcanilor, ├«n fond, adev─ârate r─âzboaie religioase, la ├«nceput ├«ntre cre┼čtini ┼či musulmani, apoi ├«ntre cre┼čtinii de rit ortodox ┼či cei de rit catolic, ├«n faza a doua, av├ónd ca rezultat final dezmembrarea statului vecin Iugoslavia.

 Turcii au ├«nc─âlcat totu┼či unele dintre aceste prevederi ┼či, sub diferite pretexte, ┼či-au stabilit domiciliul ├«n Nordul Moldovei, ├«n zona dornelor, unde ├«i g─âsim p├ón─â ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea pe cei veni┼úi pentru a impulsiona livr─ârile de lemn ale Moldovei c─âtre Turcia.

5 Pluta pe Bistrita Aurie in zona Iacobeni p28 jpg jpeg

Cherestea pentru Arsenalul Amiralităţii

Despre cantit─â┼úile uria┼če de lemn care coborau pe Bistri┼úa, apoi pe Siret p├ón─â la Gala┼úi, exist─â numeroase informa┼úii ├«n ├«nsemn─ârile unor c─âl─âtori str─âini, dar mai ales ├«n socotelile visteriei ┼či ├«n actele cancelariei otomane. Astfel, sultanul Soliman Magnificul d─â diferite firmane ├«n 1559, 1563 ┼či 1566, prin care oblig─â domnitorul rom├ón s─â construiasc─â nave pentru flota otoman─â. ├Än timpul domniei lui Mihai ┼×u┼úu (1793-1795) ├«n Moldova, marele vizir cere printr-o scrisoare 200.000 buc─â┼úi de cherestea pentru Arsenalul Amiralit─â┼úii din Constantinopole. Marfa trebuia adus─â cu plutele la Gala┼úi ┼či de aici ├«nc─ârcat─â pe vapoare. Consulul austiac Markelius, ├«n nota sa c─âtre cancelarul Thugut din 26 decembrie 1793, relata c─â s-ar putea lua de aici (adic─â din Moldova) o cantitate considerabil─â de lemn pentru construc┼úia vaselor, lemn care poate fi cobor├ót pe Bistri┼úa ┼či Siret p├ón─â la Gala┼úi ┼či de aici ├«nc─ârcat pe cor─âbii. Viceconsulul francez la Ia┼či spune la 11 iunie ├«n acela┼či an c─â Moldova poate oferi o cantitate apreciabil─â de lemn de construc┼úie de toate felurileÔÇŽ

Turcia ├«┼či satisface astfel mare parte din nevoile ei cu lemnul de construc┼úie din Moldova, care se transport─â cu u┼čurint─â p├ón─â la Gala┼úi. Peyssonel, consulul francez ├«n Crimeea, ├«ntr-o lucrare editat─â ├«n 1760, afirm─â c─â sunt bastimente de orice tonaj pentru naviga┼úia pe Marea Neagr─â ┼či Dun─âre. C─âl─âtorul Ahmed Resni Efendi men┼úioneaz─â ├«n jurnalul s─âu de c─âl─âtorie din 1763 cum cheresteaua transportat─â pe Siret mergea la Gala┼úi;├«n portul de la Dun─âre era supus─â la taxe vamale obi┼čnuite ├«n caz c─â se exporta ┼či pe deasupra ┼či la o tax─â special─â ├«n favoarea m─ân─âstirii Sf. Spiridon din Ia┼či.

Catargele rom├óne┼čti erau, mai departe, comercializate de turci ├«n ┼ú─ârile mediteraneene

Din 1822 ni s-a p─âstrat tabelul ├«ntocmit la Gala┼úi cu toat─â cheresteaua ┼či lemn─âria ce pleca la Arsenalul Amiralit─â┼úii otomane. Astfel, ├«n anul cu pricina s-au trimis ├«n total 133.175 de buc─â┼úi, ├«ntre care 4.400 doage de butoaie, 416 sc├ónduri de tei, pentru carcase, 77 st├ólpi de lemn, una plut─â, iar restul sc├ónduri diferite, cherestea ┼či trunchiuri (leg─âturi de sc├ónduri). La 22 martie 1823, Ali, intendentul amiralit─â┼úii, scrie din Istanbul lui Ioni┼ú─â Sandu Sturza, domnul Moldovei, pentru cheresteaua ce urmeaz─â a se t─âia din p─âdurile ┼ú─ârii ┼či a se transporta la Poart─â, cele mai mari ├«n plute, iar cele mai mici ├«nc─ârcate pe vapoare.

 Din condicele visteriei Moldovei afl─âm c─â ├«n acel an 1823 au sosit la Gala┼úi 2.615 catarge, formand 595 plute. V─âz├ónd numai acest num─âr impresionant de catarge care ajungeau ├«ntr-un singur an la Istanbul, ai fi tentat s─â crezi c─â ┼čantierele navale turce┼čti asigurau necesarul de vapoare pentru ├«ntreaga lume. ├Än realitate, catargele rom├óne┼čti, de foarte bun─â calitate, concur├ónd cu cele din ┼ú─ârile scandinave, erau comercializate de c─âtre turci ├«n toate ┼ú─ârile mediteraneene. Mai mult, cele care echipau navele militare turce┼čti (galioanele) erau foarte r├óvnite de c─âtre mae┼čtrii lutieri din Italia pentru calitatea execep┼úional─â a lemnului de rezonan┼ú─â pe care-l con┼úineau.

Toate aceste m─ârturii prezentate ┼či ├«nc─â multe altele sunt suficiente pentru a demonstra uria┼čul volum de mas─â lemnoas─â pe care turcii ├«l luau gratuit sau aproape gratuit de la noi, ┼úin├ónd seama c─â pentru cel pe care-l cump─ârau pre┼úul era stabilit de ei ┼či nu de pia┼ú─â. Majoritatea absolut─â a acestor imense cantit─â┼úi de lemn─ârie proveneau din p─âdurile de brad ale Moldovei;ele ajungeau la Gala┼úi prin plutele de pe Bistri┼úa ┼či Siret, dar ┼či de pe alti afluen┼úi ai Siretului.

Desc─âtu┼čarea comer┼úului exterior al ┼ó─ârilor Rom├óne e ┼či momentul ├«n care ├«ncep defri┼č─ârile masive

Un moment important din istoria ┼ó─ârilor Rom├óne l-a constituit r─âzboiul ruso-turc din 1828-1829 ┼či consecin┼úele acestuia, Pacea de la Adrianopole (14 septembrie 1829). ├Äntre aceste consecin┼úe, elaborarea regulamentelor organice, adev─ârate constitu┼úii pentru Principatele Rom├óne, desfiin┼úarea raialelor turce┼čti de la Dun─âre (Br─âila, Giurgiu ┼či Turnu) ┼či, ├«n primul r├ónd, desfiin┼úarea monopolului turcesc asupra comer┼úului exterior al ┼ó─ârilor Rom├óne. Aceast─â din urm─â clauz─â a ├«nsemnat desc─âtu┼čarea comer┼úului exterior al celor dou─â principate. A crescut enorm ┼či ponderea lemnului ├«n exportul ┼ó─ârilor Rom├óne, de unde consecin┼úa direct─â:├«nceputul defri┼č─ârii masive ┼či rapide a p─âdurilor rom├óne┼čti. Acest fenomen a st├órnit ├«ngrijorarea unor oameni de ┼čtiin┼ú─â ai vremii, rom├óni sau str─âini. C─âl─âtorul german Wilhem N. Hamm ├«nsemna ├«n 1858 c─â pe Siret se transportau cantita┼úi enorme de lemne ┼či c─â dac─â devastarea p─âdurilor va continua ├«n acela┼či ritm, Moldova se va g─âsi ├«ntr-o zi lipsit─â de lemne.

├Än paralel, ├«ncepe s─â se manifeste un interes tot mai mare pentru organizarea transporturilor, pe uscat, dar ┼či pe ap─â. Cre┼čterea cantit─â┼úilor de lemn care coborau pe Bistri┼úa ┼či Siret a fost a┼ča de rapid─â ├«nc├ót nu se mai g─âseau suficien┼úi pluta┼či care s─â conduc─â plutele;s-a recurs, a┼čadar, ┼či la persoane care nu aveau aceast─â calificare, de unde ┼či numeroasele accidente grave, care au provocat ├«ngrijorarea autorit─â┼úilor. Comer┼úul cu lemn s-a dezvoltat a┼ča de mult, ├«nc├ót, pe la 1870, numai ├«n Piatra Neam┼ú ajunseser─â s─â locuiasc─â aproape 200 de cherestigi. Se ├«nmul┼úesc ┼čtirile privind pre┼úurile, cantit─â┼úile ┼či destina┼úia lemnului exportat de Moldova. Un catarg din brad, lucrat ├«n Moldova, pentru un vas de 600 de tone, costa la Gala┼úi ├«ntre 62 si 64 franci, ├«n timp ce la Constantinopole pre┼úul lui era de 210-220 franci. De┼či, dup─â liberalizarea comer┼úului exterior, rom├ónii exportau produsele lor direct ├«n multe ┼ú─âri europene (┼či nu numai), Turcia continua s─â de┼úin─â o pondere important─â ├«n comer┼úul cu lemne din Moldova. ├Än anul 1847, cheresteaua exportat─â ├«n Turcia se evalua la suma de 225.300 lei, ├«n 1851 ÔÇô la 1.112.319 lei, pentru ca ├«n 1859 s─â se ridice la 2.025.492 lei.

6 Plutasi mergand pentru a prelua plute A Chevalier interbelic p139 jpg jpeg

Lemnul românesc, folosit la construcţia canalului Panama

Se constat─â o cre┼čtere continu─â a cantit─â┼úilor de lemn exportate prin portul Gala┼úi nu numai ├«n Turcia, ci aproape ├«n toat─â Europa. Astfel, c─âtre sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, lemnul rom├ónesc traversa Atlanticul, ajung├ónd ├«n America Central─â, unde a fost folosit la construc┼úia canalului Panama. Pentru a ne face o imagine asupra stadiului la care ajunsese plut─âritul pe Bistri┼úa la sf├ór┼čitul sec. al XIX-lea, este suficient s─â men┼úion─âm statistica cercet─âtorului D.G. Ionescu, potrivit c─âreia, ├«n anul 1895, prin Piatra Neam┼ú au trecut 12.000 plute, totaliz├ónd 300.000 mc mas─â lemnoas─â. Dintre cercet─âtori, unii consider─â cifra exagerat─â. Eu cred c─â nu e, de vreme ce, nu mult dup─â 1900, I. Cartianu afirma c─â pe Bistri┼úa se plut─âreau anual p├ón─â la 700.000 mc de lemn.

Trebuie men┼úionat aici c─â plut─âritul a fost nu numai un mod de transport al lemnului pe ap─â, ci a fost, ├«n acela┼či timp, un mijloc de transport pentru alte m─ârfuri. A┼ča spre exemplu, ├«n timpul iarmaroacelor, pe plute se transportau la Piatra Neam┼ú bovine, ovine, piatr─â, araci, drani┼ú─â, doage, f├ón, br├ónzeturi (br├ónza la b─ârb├ón┼ú─â sau lapte acru). ├Än vremurile mai vechi pluta┼čii munteni ├«┼či cump─ârau obiectele de care aveau nevoie ┼či pe care nu le g─âseau ├«n satele lor, ├«n primul r├ónd cereale, de la Piatra. Transportul acas─â ├«l f─âceau cu caii, pe care-i aduceau pe plut─â p├ón─â la Piatra Neam┼ú. Tot cu pluta se transportau ┼či m─ârfuri aflate ├«n tranzit, precum geamuri, sticle cu ape minerale de la Borsec, care coborau pe Bistricioara.

Plutele erau, de asemenea, un mijloc de transport obi┼čnuit pentru locuitorii din satele riverane Bistri┼úei. C├ónd un cet─â┼úean dorea s─â se deplaseze ├«ntr-un sat pu┼úin mai ├«ndep─ârtat sau, eventual, p├ón─â la Piatra Neam┼ú, cum atunci nu existau alte mijloace de transport, el f─âcea apel la plute, care ├«i erau la ├«ndem├ón─â. O plut─â a folosit ┼či Ion Creang─â atunci c├ónd, dup─â isprava cu bordeiul ┼či capra Irinuc─âi, a p─âr─âsit ├«n mare grab─â Bro┼čtenii, dup─â cum tot cu pluta mergeam ┼či eu, prim─âvara ┼či toamna, de acas─â la gimnaziu ├«n Borca, distan┼ú─â de 7 km.

Revolu┼úia din plut─ârit:introducerea ┼čpr─ângii de o┼úel

├Änceputul secolului al XX-lea aduce modific─âri importante ├«n ceea ce prive┼čte plut─âritul pe Bistri┼úa ┼či pe Siret. P├ón─â atunci, satisfacerea cererii tot mai mari de lemn, at├ót pe pia┼úa intern─â, dar mai ales pentru cea extern─â, s-a rezolvat prin cre┼čterea num─ârului de plute, respectiv, de pluta┼či. La construc┼úia ┼či manevrarea unei plute se foloseau numai elemente de lemn (cuie, g├ónjuri etc). P├ón─â ┼či la ancorarea plutei la mal se folosea o banal─â funie din scoar┼ú─â de tei.

Din aceast─â perioad─â ├«ncepe modernizarea plut─âritului, care a constat, ├«n principal, ├«n introducerea ┼čpr─ângii de o┼úel, at├ót la construc┼úia, c├ót ┼či la manevrarea plutelor. A fost o adev─ârat─â revolu┼úie ├«n plut─ârit. Dac─â p├ón─â atunci o plut─â era format─â dintr-o singur─â tabl─â, totaliz├ónd maximum 30 mc, condus─â fiind ├«n mod obligatoriu de c─âtre doi pluta┼či (unul ├«n fa┼ú─â, celalalt ├«n partea din spate), de acum ├«nainte num─ârul tablelor creste treptat, ajung├óndu-se ├«n perioada de apogeu p├ón─â la zece-dou─âsprezece, totaliz├ónd peste 300 mc de lemn. Asta a ├«nsemnat o cre┼čtere uria┼č─â a productivit─â┼úii muncii. Tot ├«n aceast─â perioad─â s-au efectuat ┼či lucr─âri de amenajare a albiei Bistri┼úei pentru plut─ârit, care au constat, ├«n primul r├ónd, ├«n dinamitarea principalelor st├ónci aflate ├«n albie, care periclitau grav integritatea plutelor ┼či via┼úa pluta┼čilor. Introducerea ┼čpr─ângii de o┼úel la construc┼úia ┼či manevrarea plutelor s-a f─âcut lent, deoarece ┼čpranga se aducea din import ┼či ea s-a generalizat ├«n deceniul al treilea al secolului trecut, atunci c├ónd plut─âritul pe Bistri┼úa a ajuns la maturitate.

Austro-Ungaria construie┼čte o linie ferat─â ├«ngust─â ca s─â transporte lemnul ├«n interiorul imperiului

Un grav pericol pentru plut─âritul pe Bistri┼úa l-a constituit Primul R─âzboi Mondial. ├Än perioada neutralit─â┼úii a ├«ncetat plut─âritul de tranzit, dinspre Austro-Ungaria spre Gala┼úi, apoi, dup─â intrarea Rom├óniei ├«n r─âzboi, a ├«ncetat cu des─âv├ór┼čire, Bistri┼úa afl├óndu-se ├«n zona ostilit─â┼úilor. Dac─â tratatul de pace separat semnat de Rom├ónia cu Puterile Centrale ar fi fost ratificat de c─âtre regele Ferdinand, plut─âritul pe Bistri┼úa ar fi ├«ncetat din acel an, 1918, deoarece nu ar mai fi avut obiectul muncii:lemnul. Potrivit acelui tratat, ├«n cadrul rectific─ârilor teritoriale, ├«ntregul bazin forestier al Bistri┼úei, cuprins ├«ntre Vatra Dornei ┼či satul Frumosu (comuna Farca┼ča), deci unde se afla majoritatea absolut─â a p─âdurilor de molid din care se f─âceau plutele, ar fi revenit Austro-Ungariei. ├Än plin r─âzboi, Austro-Ungaria a construit o linie ferat─â ├«ngust─â, Sih─âstria-Bro┼čteni-Vatra Dornei, de circa 80 de km, menit─â s─â asigure transportul direct al lemnului din noua zon─â r─âpit─â spre interiorul imperiului, f─âr─â a mai fi obligat─â sa-l tranziteze pe Bistri┼úa ┼či Siret p├ón─â la Gala┼úi. ├Änceput─â de la dou─â capete, sf├ór┼čitul r─âzboiului a g─âsit-o neterminat─â doar pe c├ó┼úiva kilometri, ├«ntre satele Crucea ┼či Barnar. Autorit─â┼úile rom├óne nu au catadixit s─â termine lucrarea, l─âs├ónd totul de izbeli┼čte. Astfel, un lucru bun f─âcut de al┼úii ├«n plin r─âzboi s-a distrus complet sub autorit─â┼úile rom├óne ├«n timp de pace.

9 Repararea plutelor pe un hait din Bistria p72 jpg jpeg

În vara lui 1944, plutăritul pe Bistriţa e strict controlat de către germani

├Än perioada dintre cele doua r─âzboaie mondiale, plut─âritul pe Bistri┼úa s-a integrat perfect ├«n economia Rom├óniei Mari. Lipsa ├«ns─â a unor mijloace de transport moderne ├«ntre Vatra Dornei ┼či Piatra Neam┼ú (o linie ferat─â sau o ┼čosea) a f─âcut ca transportul pe ap─â ÔÇô plut─âritul, deci ÔÇô  s─â r─âm├ón─â ├«n continuare, ca ┼či ├«n Evul Mediu, singurul mod prin care lemnul din bazinul Bistri┼úei s─â poat─â ajunge la principalii s─âi beneficiari din Piatra Neam┼ú, Bac─âu sau Gala┼úi. ├Än timpul celui de-Al doilea R─âzboi Mondial, plut─âritul nu s-a ├«ntrerupt, ci dimpotriv─â a continuat, deoarece, potrivit contractelor economice semnate cu Germania, Rom├ónia trebuia s─â-i livreze acesteia mari cantit─â┼úi de lemn, dintre care mult provenea din bazinul Bistri┼úei. S-a ajuns p├ón─â acolo ├«nc├ót, ├«n vara anului 1944, plut─âritul pe Bistri┼úa s─â fie strict controlat de c─âtre autorit─â┼úile militare germane.

În perioada comunistă, ca în timpul suzeranităţii otomane:sarcinile Sovromlemnului

A venit apoi actul de la 23 August 1944;┼či ┼čtim cu to┼úii ce-a urmat:t─âv─âlugul r─âzboiului peste Rom├ónia, instaurarea guvernului Petru Groza, plata uria┼čelor datorii de r─âzboi c─âtre Rusia Sovietic─â, seceta din 1946 din Moldova ┼či teribila foamete, abolirea monarhiei ┼či proclamarea republicii populare, apoi aservirea de c─âtre Rusia Sovietic─â a ├«ntregii economii a Rom├óniei, ├«n principal sub cunoscuta forma a sovromurilor.

Aurul verde al Rom├óniei a revenit Sovromlemnului, singura societate din ┼úar─â care se ocupa cu exploatarea, industrializarea ┼či comer┼úul intern ┼či extern cu lemne. Altfel spus, situa┼úia era oarecum similar─â cu cea de pe vremea suzeranit─â┼úii otmane. ┼×i cum datoriile de r─âzboi c─âtre Rusia Sovietic─â includeau ┼či imense cantit─â┼úi de lemn, Sovromlemnul a trecut imediat la punerea ├«n practic─â a acestor obliga┼úii. Pe ├«ntreg bazinul Bistri┼úei s-au creat mai multe unit─â┼úi sovrom, care se ocupau cu organizarea exploat─ârii p─âdurilor, iar pentru transport s-a creat ├Äntreprinderea de Plut─ârit pe Bistri┼úa ┼či Afluen┼úi (IPBA), cu sediul ├«n Piatra Neam┼ú. Pentru a facilita derularea plut─âritului, Sovromlemnul a trecut la amenajarea r├óului, prin detonarea st├óncilor mari din albie, realizarea de ├«ndiguiri, desfiin┼úarea multor bra┼úe secundare, construc┼úia unor haituri noi sau reconstruc┼úia celor vechi. Haitul era un baraj care permitea stocarea apei, apoi eliberarea acesteia, pentru a asigura debitul necesar plutirii bu┼čtenilor pe r├óurile cu debit mic, sau pe timp de secet─â.

├Äntregulul traseu al Bistri┼úei a fost ├«mp─âr┼úit ├«n mai multe sectoare, dotat fiecare cu o echip─â de interven┼úie rapid─â, format─â din 5-6 persoane, numit─â atunci echipa-fulger, nume pe drept meritat. Echipa avea la dispozi┼úie un camion care-i permitea s─â se deplaseze rapid oriunde era nevoie de ea;menirea ei era s─â rezolve operativ ├«nchisorile de plute, adic─â acele bloc─âri ale albiei care ├«mpiedicau deplasarea fluent─â a plutelor. Dar s-au luat m─âsuri ┼či ├«n ceea ce prive┼čte via┼úa pluta┼čilor;s-au asigurat haine de protectie (pelerine de ploaie ┼či cizme de cauciuc) ÔÇô lucru excep┼úional, deoarece p├ón─â atunci acestea nu erau cunoscute, s-au amenajat dormitoare ├«n schelele de tranzit (H─âr─âoaia ┼či Lungeni) sau de ├«nnoptare (la Zugreni ┼či Potoci), s-a amenajat o cantin─â ├«n H─âr─âoaia, s-a organizat transportul gratuit ┼či rapid al pluta┼čilor din schelele de destina┼úie sau de tranzit spre domiciliul acestora sau spre schelele de expedi┼úie.

Rezultatul tuturor acestor m─âsuri a fost m─ârirea volumului de mas─â lemnoas─â a fiec─ârei plute, de la maximum 80-100 mc ├«nainte de r─âzboi p├ón─â la 300-350 mc, scurtarea timpului de deplasare a acesteia din schela de expeditie la destinatar, reducerea timpului necesar revenirii pluta┼čului pentru a prelua o nou─â plut─â, de la mai multe zile, chiar ┼či o s─âpt─âman─â, la doar c├óteva ore. S-a ├«ncercat chiar organizarea plut─âritului pe timp de iarn─â, cu rezultate ├«ns─â discutabile.

Z─âg─âzuirea apelor Bistri┼úei ┼či sf├ór┼čitul plut─âritului

13 Plute pe lacul hidrocentralei de la Bicaz trase de un remorcher pana la planul inclinat p211 jpg jpeg

Consecin┼úele tuturor acestor m─âsuri au avut drept rezultat o cre┼čtere substan┼úial─â a productivit─â┼úii muncii ├«n plut─ârit. La ├«nceputul deceniului al VI-lea din secolul trecut, ├«n perioada Sovromlemnului, plut─âritul pe Bistri┼úa a atins apogeul s─âu, dar a ├«nceput ┼či agonia. Pe Bistri┼úa se transportau anual peste 2 milioane de mc de lemn. Acest lemn provenea din p─âdurile din bazinul Bistri┼úei. Prin t─âierile de┼č─ân┼úate practicate atunci de c─âtre Sovromlemn, ├«ntr-o perioad─â relativ scurt─â, s-a ajuns, practic, la epuizarea resurselor exploatabile ale p─âdurilor, din acest bazin r─âm├ón├ónd ├«n picioare doar cele tinere. Imaginile mun┼úilor Bistri┼úei de atunci erau dezolante ┼či pot fi comparate cu jaful actual din p─âdurile Rom├óniei, pe care mass-media ni-l prezint─â ├«n permanen┼ú─â, cu o mic─â diferen┼ú─â:├«n acea vreme, niciun metru p─âtrat de teren de pe care se t─âia p─âdurea nu r─âm├ónea ne├«mp─âdurit. Imediat ce se termina exploatarea parchetului, acesta era replantat cu puie┼úi de molid. Ba mai mult, av├óndu-se ├«n vedere c─â la Bicaz ├«ncepuse construc┼úia barajului hidrocentralei, ├«n spatele c─âruia urma s─â se formeze marele lac de acumulare, pentru a se atenua colmatarea acestuia, pe pantele abrupte ale versan┼úilor Bistri┼úei, unde mai ├«nainte nu fuseser─â p─âduri, ci islazuri comunale, s-au plantat suprafe┼úe mari cu pin;aceasta, spre furia s─âtenilor, care le incendiau noaptea.

Oricum, din uria┼čele suprafe┼úe de p─âduri defri┼čate atunci, toate, dar absolut toate, au fost replantate, astel c─â ├«n prezent ├«ntinsele suprafe┼úe cu p─âduri tinere de molid sau pin din bazinul Bistri┼úei creeaz─â o imagine odihnitoare ┼či reconfortant─â. ├Än 1955, Sovromlemnul a fost desfiin┼úat, locul s─âu fiind preluat de ├Äntreprinderea Forestier─â de Exploatare ┼či Transport (IFET). C─âtre sf├ór┼čitul deceniului al ┼časelea din veacul trecut, plut─âritul a intrat rapid ├«n declin. Pe m─âsur─â ce barajul de la Bicaz se ├«n─âl┼úa, transportul pe ap─â era ├«nlocuit din ce ├«n ce mai mult cu cel auto.

La 30 iunie 1960, odat─â cu z─âg─âzuirea apelor Bistri┼úei, plut─âritul a primit lovitura de gra┼úie;el a ├«ncetat definitiv ├«n aval de marele baraj de la Bicaz. ├Än amonte de baraj a continuat s─â se mai practice c├ó┼úiva ani, ├«n agonie, pe Bistri┼úa ┼či pe afluentul s─âu, Neagra Bro┼čteni. Aceasta, p├ón─â ├«n 1969, c├ónd a ├«ncetat definitiv ┼či ├«n aceast─â zon─â, devenind istorie;dar ce istorie?

Not─â biografic─â

Autorul acestui text, Constantin Cojocaru Tuiac, s-a n─âscut ├«n anul 1936, ├«ntr-un sat ├«nconjurat de p─âduri de brad de pe malurile Bistri┼úei. ┼×coala primar─â ┼či gimnaziul le-a urmat ├«n comuna natal─â Borca, jude┼úul Neam┼ú. Obligat de soart─â (a r─âmas orfan de tat─â la v├órsta de 4 ani), din copil─ârie a muncit la p─âdure, apoi ca pluta┼č pe Bistri┼úa. ├Änfiin┼úarea unui liceu ├«n comuna Borca i-a creat condi┼úii nesperate de a-┼či continua studiile. La 18 ani, cu dispens─â de v├órst─â, s-a ├«nscris ┼či a absolvit liceul, apoi Facultatea de Istorie-Filozofie la Universitatea Al.I. Cuza din Ia┼či. Repartizat ca asistent la catedra de ┼čtiin┼úe sociale a UMF Tg. Mure┼č, nu i-a pl─âcut disciplina pe care o profesa ÔÇô socialism ┼čtiintific ÔÇô ┼či, dup─â scurt timp, a p─âr─âsit-o. Dup─â un concurs, a urmat un curs postuniversitar de rela┼úii interna┼úionale de 2 ani, ├«n cadrul Facult─â┼úii de Drept a Universit─â┼úii din Bucure┼čti. La absolvire a fost angajat ca func┼úionar superior ├«n Ministerul Afacerilor Externe, iar ├«n perioada 1971-1978 a activat ca diplomat la Ambasada Rom├óniei din Paris. ├Än ultimii 20 de ani de activitate a lucrat ├«n domeniul turismului interna┼úional, la ONT Carpa┼úi Bucure┼čti. Dup─â pensionare a elaborat lucrarea Plut─âritul pe Bistri┼úa. Incursiune ├«n Istorie, prima ┼či singura carte consacrat─â acestei ├«ndeletniciri, scris─â de un fost pluta┼č, ap─ârut─â la Ia┼či ├«n anul 2010. ├Än vara lui 2011 a f─âcut o plut─â autentic─â, a┼ča cum se f─âceau la sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, cu care a cobor├ót circa 40 de km pe Bistri┼úa, pe sectorul ├«nc─â neamenajat, cuprins ├«ntre Barnar ┼či Poiana Teiului. Deplasarea plutei pe Bistri┼úa, la aproape 50 de ani de la dispari┼úia plut─âritului pe acest r├óu, a constituit un adev─ârat aveniment, o mare s─ârb─âtoare pentru locuitorii din zon─â.