Ploie╚Öti, gara prin care au trecut to╚Ťi regii Rom├óniei jpeg

Ploie╚Öti, gara prin care au trecut to╚Ťi regii Rom├óniei

Gra┼úie c─âii ferate, dintr-un ora┼č de provincie, tradi┼úional ┼či profund religios, Ploie┼čtiul a devenit unul cosmopolit, cu adev─ârat european. Iar gara a fost poarta de intrare a acestui suflu nou ├«n via┼úa urbei ┼či, datorit─â numeroaselor vizite pe care le-a primit, a fost tribuna politic─â a vremii ┼či, uneori, chiar centrul lumii:┼úarul Alexandru al II-lea ┼či Marele Duce Nicolae au venit, de pild─â, la Ploie┼čti, ├«n mai 1877, ├«n contextul declan┼č─ârii r─âzboiului ruso-rom├óno-turc. Acest articol adun─â ├«ns─â mai cu seam─â istorii privind leg─âtura dintre regalitatea rom├ón─â ┼či gara Ploie┼čti;c─âci timp de aproape ┼čapte decenii, ├«ntre 1872 ┼či 1938, trenul a fost mijlocul de deplasare favorit al familiei regale, iar spa┼úiul ploie┼čtean a fost zona cea mai tranzitat─â de monarhi ├«n c─âl─âtoriile pe care ace┼čtia le-au ├«ntreprins, ├«n special din momentul stabilirii re┼čedin┼úei de var─â la Sinaia. Stop-cadru:la un moment dat, mai marii ora┼čului, s─âtui de at├ótea sosiri ┼či plec─âri de trenuri oficiale, care reclamau prezen┼úa lor ├«n gar─â, decid s─â boicoteze ÔÇ×corvoadaÔÇŁ;a┼ča c─â poli┼úia local─â trece la sechestr─âri ┼či arest─âri, ca s─â se asigure c─â ├«nal┼úii oaspe┼úi ÔÇô ├«n trecere cu trenul prin Ploie┼čti ÔÇô vor avea totu┼či parte de o primire pe m─âsur─â.

├Än spa┼úiul rom├ónesc, calea ferat─â a fost o inova┼úie adus─â prin intermediul agen┼úilor moderniz─ârii veni┼úi din Occident. ┼×i chiar dac─â s-a instalat pe t─âr├óm autohton cu un oarecare decalaj, generat de lipsa capitalurilor, ea a devenit ├«n scurt─â vreme at├ót de popular─â ├«nc├ót a fost ├«mbr─â┼úi┼čat─â de ├«ntreaga societate rom├óneasc─â.Prima linie a fost construit─â ├«n 1869, ├«ns─â cea mai important─â realizare din prisma rolului economic, social, politic, a fost linia Bucure┼čti-Ploie┼čti-Gala┼úi-Roman, inaugurat─â pe 13 septembrie 1872. Cum s-a ajuns ├«ns─â aici?

Construirea c─âilor ferate pe t─âr├óm autohton ÔÇô un proces dificil

Pentru c─â statul rom├ón ┼či-a c├ó┼čtigat independen┼úa fa┼ú─â de Imperiul Otoman relativ t├órziu, prin Tratatul de pace de la Berlin din 1878, construc┼úia c─âilor ferate a fost un proces dificil, iar lipsa capitalurilor, a unei industrii na┼úionale, a determinat elita politic─â s─â apeleze la o solu┼úie folosit─â ┼či ├«n alte state europene (Spania, Portugalia, Belgia, Italia) ÔÇô aceea a concesion─ârii construc┼úiei liniilor ferate ┼či a ├«mprumuturilor pentru construc┼úia sistemului de cale ferat─â. Printr-un efort financiar deosebit ÔÇô 60% din datoria public─â a statului rom├ón contractat─â ├«ntre 1870-1900, a fost angajat─â pentru construc┼úia de linii feroviare, statul rom├ón a r─âscump─ârat de la concesionari liniile ferate, devenind proprietarul lor ┼či a creat prima mare ├«ntreprindere public─â de stat, C─âile Ferate Rom├óne, ├«n 1883, ├«ntreprindere care a gestionat ├«ntreg sistemul feroviar rom├ónesc f─âr─â ├«ntrerupere p├ón─â ├«n zilele noastre.

Un lucru e cert:construirea ┼či mentenan┼úa sistemului feroviar au fost legate ombilical de aten┼úia ┼či efortul constant al regilor Rom├óniei ┼či aceasta ├«nc─â din 1869, c├ónd e inaugurat─â prima linie feroviar─â Bucure┼čti-Giurgiu, ┼či p├ón─â ├«n 1947. Apar┼úin├ónd, ca forma┼úie cultural─â, politic─â, etnic─â, spa┼úiului german ┼či, prin excelen┼ú─â, celui occidental, primii doi monarhi ai Rom├óniei, Carol I ┼či Ferdinand, sus┼úin construc┼úia c─âilor ferate, pe deplin con┼čtien┼úi de rolul cheie al acestora ├«n ecua┼úia economic─â, social─â ┼či politic─â intern─â, dar ┼či ca o cale de consolidare ┼či afirmare a statului pe scena rela┼úiilor interna┼úionale europene. Al treilea rege al Rom├ónia, Carol al II-lea, se raliaz─â ┼či el proiectului de modernizare feroviar─â desf─â┼čurat p├ón─â ├«n preajma declan┼č─ârii celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial. Sub Regele Mihai, c─âile ferate intr─â ├«ntr-un proces de refacere a distrugerilor generate de r─âzboi.

Europa vine la Ploie┼čti pe calea ferat─â

Revenim ├«ns─â la Ploie┼čti, ├«n 1872, c├ónd ├«n peisajul citadin apare gara;cea mai impun─âtoare ┼či mai mare construc┼úie a ora┼čului. O adev─ârat─â institu┼úie, care avea s─â schimbe urbea din temelii. Un ora┼č provincial, tradi┼úional, conservator, profund religios devine ÔÇô prin intermediul c─âii ferate ÔÇô unul cu adev─ârat european. Arhitec┼úi italieni, proiectant francez (Henry Gavand), antreprize franceze (Jean Marie et Compagnie), lucr─âtori austrieci, germani ÔÇô toate acestea d─âdeau senza┼úia locuitorului contemporan cu fenomenul c─â Europa venise la Ploie┼čti pe calea ferat─â[1]. Gara devine astfel poarta de intrare ├«n ora┼č a unui suflu nou, a unui mod de via┼ú─â cu totul diferit:ploie┼čteanul caut─â s─â se ├«mbrace a┼ča cum a v─âzut la gar─â ┼či s─â vorbeasc─â a┼ča cum vorbesc domnii mari, ├«n trecere prin gar─â. Mai mult, provincialul ├«┼či dep─â┼če┼čte frica ancestral─â de tehnologie ┼či ├«ncepe s─â c─âl─âtoreasc─â ┼či el cu trenul, precum elitele. ├Än opinia noastr─â, gara a fost locul unde s-a propagat cea mai spectaculoas─â transformare generat─â de calea ferat─â ├«n spa┼úiul rom├ónesc ┼či nu numai, o schimbare a mentalului colectiv ┼či a vie┼úii cotidiene. Iar construirea c─âilor ferate ├«n secolul al XIX-lea ┼či-a avut c├ó┼čtig─âtorii ei:locuitorii principalelor ora┼če pe unde trecea drumul de fier, ├«ndeosebi cei din Bucure┼čti, Ploie┼čti, Sinaia ┼či din alte c├óteva a┼čez─âri urbane;privilegia┼úii care asistau ├«n direct la sosirea ┼či plecarea trenurilor din g─âri, la sosirea ┼či plecarea marilor personalit─â┼úi ale ┼ú─ârii care c─âl─âtoreau cu trenul. C─âci gara e tribuna politic─â a vremii, cinematograful ├«nc─â neinventat din anii ÔÇÖ70 ai secolului XIX, locul unde omul obi┼čnuit, locuitor urban sau rural, ├«i vede livepe oamenii despre care cite┼čte ├«n gazete sau aude vorbindu-se ├«n pia┼ú─â;este un spa┼úiu al socializ─ârii, care schimb─â obiceiurile, moda, limba, loisir-ul.

├Äntr-o gar─â rom├óneasc─â, Occidentul se ├«nt├ólne┼čte cu Orientul

Se poate spune ┼či c─â spa┼úiul g─ârii era o expozi┼úie vie, ├«n mi┼čcare;locul ├«n care Europa occidental─â se ├«nt├ólnea cu cea oriental─â. Peste tehnologia feroviar─â avansat─â a timpului, reprezentat─â de locomotive din toate marile fabrici ale Europei sau Americii, peste impun─âtoare uniforme feroviare calchiate dup─â cele germane ┼či peste decorurile somptuoase ale g─ârii, imit├ónd pe cele fran┼úuze┼čti, se suprapunea spectacolul v├ónz─âtorilor de dulciuri turce┼čti, al l─âutarilor, al c─âl─âtorilor ┼či marginalilor. Iar suprapunerea lumilor at├ót de diferite avea loc pe fondul aromelor emanate de restaurantele cu ┼úuic─â fiart─â ┼či sarmale, dar ┼či al inconfortului oferit de praful str─âzilor nepavate. Totul era fascinant pentru rom├ónul de r├ónd, dar ┼či pentru occidentalul venit aici pentru prima oar─â. Dick de Lonlay, plecat de la Paris ┼či ├«nrolat ca voluntar ├«n armata rus─â ├«n timpul conflictului ruso-rom├óno-turc din 1877-1878, sosit la Ploie┼čti, remarc─â, ├«n volumul s─âu de memorii, gara tot timpul ├«mpodobit─â cu drapele, ghirlande de flori, praful de pe str─âzi, dar ┼či raportul dihotomic al urbanismului occident vs. orient:ÔÇ×Ainsi que toutes les villes de lÔÇÖOrient, Ploie┼čti, avec ses 40, 000 habitants, occupe une imense etendue de terrain tout entrecoupp├ę de jardins et dÔÇÖenclos, qui en France pourrait contenir une population du double de la sienneÔÇŁ[2].

Albastru închis pentru vagoanele regale

Prin intermediul g─ârii ┼či a numeroaselor ceremonialuri pe care le g─âzduia, via┼úa politic─â autohton─â s-a schimbat, a devenit accesibil─â ┼či na┼úional─â;pentru c─â, spre deosebire de de epoca anterioar─â, c├ónd numai elita local─â avea privilegiul de a asista la evenimentele politice, acum sunt implicate ┼či prezente ┼či masele, atunci c├ónd personalit─â┼úile timpului (regi, politicieni, capete ├«ncoronate ale Europei) sosesc ├«n spa┼úiul g─ârii sau sus┼úin discursuri.Gara a devenit, dintr-o dat─â, un loc al festivit─â┼úilor ┼či sunt abundente documentele de arhiv─â sau relat─ârile din ziare despre festivit─â┼úile organizate ├«n gar─â cu prilejul trecerii unor oaspe┼úi ilu┼čtri.

Tiparul propriu-zis al desf─â┼čur─ârii ceremonialului este acesta:la intrarea trenului ├«n gar─â, atmosfera vibreaz─â de ova┼úiile participan┼úilor, se intoneaz─â imnul, solda┼úii dau onorul, au loc discursurile de ├«nt├ómpinare, se ofer─â p├óinea ┼či sarea, se rostesc discursuri protocolare de bun venit ┼či de r─âspuns. Toate personalit─â┼úile, cu excep┼úia ┼úarului Rusiei, sosesc ├«n vagoanele ministeriale ale CFR, ata┼čate trenurilor accelerate, sau cu trenul regal, condus de fiecare dat─â de directorul CFR, participant important la aceste ceremonii, ├«n timp ce al┼úi ┼čefi de stat c─âl─âtoresc cu celebrul Orient Express, care opre┼čte ├«n g─ârile regale de la Sinaia, Bucure┼čti, precum ┼či la Ploie┼čti. C├ónd, ├«n Orient Express, c─âl─âtoresc personaje regale, venite ├«n vizite oficiale, trenul este asimilat celui regal ┼či se bucur─â de toate privilegiile unei astfel de garnituri:prioritate la deplasare, m─âsuri extraordinare de securitate pe tot parcursul traseului[3]. C├ónd membri ai familiei regale rom├óne c─âl─âtoresc ├«n str─âin─âtate, fie se deplaseaz─â direct cu trenul regal, fie statul rom├ón ├«ncheie conven┼úii cu companiile feroviare ┼či statele prin care se c─âl─âtore┼čte, ca vagonul regal s─â fie ata┼čat la trenurile locale;a┼ča s-a ├«nt├ómplat, de pild─â, ├«n 1934, cu ocazia c─âl─âtoriei reginei Maria, la Viena, c├ónd vagonul regal a fost ata┼čat la trenurile accelerate pe teritoriile Ungariei ┼či Austriei[4]. Regalitatea avea rezervat─â inclusiv culoarea vagonului;vagoanele erau, astfel, u┼čor de distins, prin culorile specifice, spre deosebire de vagoanele CFR[5]. Culoarea distinctiv─â era albastru ├«nchis, iar un singur vagon, cel de provenien┼ú─â englezeasc─â, avea culoarea lemnului.

Hibe în securitatea suveranilor:agenţii de pază au aparate de fotografiat, iar elevii vor să înmâneze petiţii

R─âm├ónem ├«n aceast─â zon─â a regalit─â┼úii ┼či insist─âm asupra ceremonialurilor dedicate suveranilor rom├óni ├«n spa┼úiul g─ârii din Ploie┼čti, dar ┼či ├«n g─ârile apropiate. C─âci trenurile regale treceau cu o frecven┼ú─â s─âpt─âm├ónal─â ├«n zona Ploie┼čti-Predeal, iar trecerile erau atent monitorizate de Chestura Poli┼úiei Ploie┼čti, care a de┼úinut un adev─ârat mers al trenurilor regale pentru anii 1919-1938. Spre exemplu, o circular─â de serviciu consemna c─â:, , luni 25 Maiu (1925 n.n.) la orele 15, 1/4, va sosi la Sinaia, M.S. Regele ┼či Regina cu un tren regal, pentru a-┼či lua re┼čedin┼úa de var─â. Comunic├óndu-v─â cele ce preced, v─â rug─âm s─â binevoi┼úi a lua m─âsuri de paz─â ┼či siguran┼ú─â pe tot parcursul trenului, prin circumscrip┼úia dvs....ÔÇŁ, iar m─âsurile constau ├«n ÔÇ×paz─â ┼či siguran┼ú─â a liniei, a podurilor de cale ferat─â, precum ┼či ├«n sta┼úii de trecere ┼či oprire"[6] .Pe traseul liniei erau mobiliza┼úi jandarmii rurali, iar ├«n g─âri, a┼ča cum reiese dintr-un ordin de serviciu, erau mobiliza┼úi poli┼úi┼čti al c─âror num─âr fluctua ├«n func┼úie de m─ârimea sta┼úiei CFR. La Ploie┼čti[7], efectivele erau formate din comisarul Poli┼úiei G─ârii ├«mpreun─â cu al┼úi patru ofi┼úeri, precum ┼či opt agen┼úi speciali care trebuiau s─â fie prezen┼úi pe durata trecerii trenurilor regale, orarul acestora fiind adesea nocturn. De multe ori ace┼čtia erau repartiza┼úi ┼či ├«n alte sta┼úii mai mici unde trenul regal sta┼úiona. Lor li se mai ad─âugau ┼či agen┼úi ai Siguran┼úei ┼či jandarmi, num─ârul total put├ónd dep─â┼či 100 de persoane.

Cei ├«ns─ârcina┼úi cu securitatea suveranilor aveau misiuni clare ┼či prestabilite: Ministerul de Interne transmitea proceduri, diagrame de amplasare, cod vestimentar, ├«n fapt, adev─ârate manuale de paz─â ┼či protec┼úie. Cu toate acestea, chiar ┼či agen┼úii cu importante de securitate ├«nc─âlcau, din curiozitate, dispozi┼úiile codului. Acest fapt ├«l afl─âm dintr-o adres─â emis─â de Ministerul de Interne, ├«n care se preciza c─â ofi┼úerii au fost surprin┼či de ┼čefii lor cu aparate de fotografiat cu care ├«l fotografiau pe rege; alteori ofi┼úerii de poli╚Ťie st─âteau pe peron ┼či se postau l├óng─â vagoanele trenurilor regale privind indiscre┼úi la persoanele din interior[8]. Existau ┼či alte categorii de participan┼úi care ├«nc─âlcau protocolul: de multe ori, poli┼úia cerea supravegherea atent─â a elevilor care aveau sarcini de la p─ârin┼úi s─â ├«nm├óneze suveranilor peti┼úii[9].

GALERIE FOTO

4 prefectul judetului prahova 1915 asteptand la gara familia regala jpg jpeg
Prefectul judetului Prahova asteptand la gara familia regala (1915)

Prefectul judetului Prahova asteptand la gara familia regala (1915)

Episodul republican ┼či ├«ntoarcerea trenului ca la Ploie┼čti

Timp de aproape ┼čapte decenii, ├«ntre 1872 ┼či 1938, trenul a fost mijlocul de deplasare favorit al familiei regale a Rom├óniei, iar spa┼úiul ploie┼čtean a fost, f─âr─â ├«ndoial─â, zona cea mai tranzitat─â de monarhi ├«n c─âl─âtoriile pe care ace┼čtia le ├«ntreprind, ├«n special din momentul stabilirii re┼čedin┼úei de var─â la Sinaia, ├«n mun┼úii Carpa┼úi.

Din aceste considerente, ├«nt├ómpinarea familiei domnitoare la gar─â a devenit un ritual a┼ča de bine ├«ntip─ârit ├«n societatea prahovean─â ├«nc├ót exist─â ┼či un episod anecdotic cu privire la trecerea lui Carol I prin Gara Ploie┼čti. Pentru a face uitat episodul republican[10], locuitorii ora┼čului au devenit manifestan┼úi exuberan┼úi ai dragostei fa┼ú─â de suveran; ┼či chiar dac─â li s-a atras aten┼úia c─â manifesta┼úiile lor zgomotoase din timpul nop┼úii ├«l puteau deranja pe rege, ei au continuat cu la fel de mult zel. S-a ├«nt├ómplat ca ┼či dup─â ce problema tehnic─â a ├«ntoarcerii trenului ca la Ploie┼čti[11] s─â fie rezolvat─â, din obi┼čnuin┼ú─â, un acar nu a schimbat macazul, iar trenul regal, ├«n loc s─â ocoleasc─â gara, a ajuns la vechiul peron; aceasta, spre consternarea ┼čefului de gar─â, silit s─â dea explica┼úii. Vinovat era, desigur, acarul, pe care ┼čeful de gar─â a dorit s─â-l concedieze. Regele s-a opus spun├ónd c─â ÔÇ×at├ót timp c├ót popula┼úia ora┼čului n-a fost deranjat─â spre a m─â ├«nt├ómpina, ├«nseamn─â c─â lucrurile merg bine. E tot ce ├«mi doream!ÔÇŁ[12].Trenul regelui nu urma s─â treac─â atunci prin gara Ploie┼čtiului, dar chiar ┼či dac─â a ajuns, dintr-o gre┼čeal─â, suveranul a fost ├«nt├ómpinat cu mult entuziasm; ploie┼čtenii erau la datorie.

O schi┼ú─â a lui Caragiale satirizeaz─â obiceiurile oficialit─â┼úilor ploie┼čtene

Ion Luca Caragiale abordeaz─â ├«n scrierile sale ┼či acest aspect al trecerii suveranilor prin gara Ploie┼čti. ├Än schi┼úa ÔÇ×25 de minuteÔÇŁ, de pild─â, scriitorul satirizeaz─â tocmai preg─âtirile oficialit─â┼úilor dintr-un or─â┼čel Z. ÔÇô ├«i zice el, dar putem identifica u┼čor spiritul Ploie┼čtiului ÔÇô unde vod─âa fost ┼úinut ├«n gar─â p├ón─â a sosit ┼či so┼úia unui ├«nalt func┼úionar, ca s─â vorbeasc─â ┼či ea cu madame Carol;iar la protestul celor din opozi┼úie, care au sosit cu ├«nt├órziere ┼či s-au pl├óns c─â erau persecuta┼úi, li s-a promis c─â anul viitor trenul domnesc va sta un ceas ┼či dou─âzeci ┼či cinci de minute... Surprinz─âtor, Carol I evit─â b─âile de mul┼úime. Este tipul suveranului rezervat fa┼ú─â de mul┼úimi ┼či elite, un prusac 100%; un comportament neobi┼čnuit raportat la conduc─âtorii anteriori ai statului. ┼×i, de asemenea, un comportament ne├«n┼úeles de contemporanii dornici, ├«n spiritul democra┼úiei, s─â , , stea de vorb─âÔÇŁ cu el, cu regele. Avem, astfel, explica┼úia literaturiz─ârii acestei atitudini ├«n schi┼úa lui Caragiale.

Pe o distan┼ú─â de cinci decenii, presa prahovean─â abund─â ├«n informa┼úii privind circula┼úia trenului suveranilor prin Ploie┼čti spre Sinaia, ÔÇ×unde vor avea re┼čedin┼úa de var─âÔÇŁ[13]. Numeroase articole prezint─â deplas─ârile acestora la inaugurarea diferitelor obiective edilitare sau feroviare ├«n jude┼úul Prahova[14], precum ┼či c─âl─âtoriile la Ploie┼čti, ├«n 1903, ale principelui Carol, ┼či cele de la Sl─ânic, din 1922 ┼či 1928, efectuate de prin┼úesa Elena ┼či fiul s─âu, Mihai.

De la simplitatea ┼či sobrietatea lui Carol I la spectacolul din vremea lui Carol al II-lea; un notar din Ardeal aduce un cerb la gar─â, ca s─â ├«l arate regelui

├Än esen┼úa sa, ├«n perioada interbelic─â, ceremonialul primirii suveranilor nu a suferit modific─âri majore; acest lucru se desprinde din presa vremii, care relateaz─â despre ├«nt├ómpinarea regelui Carol al II-lea la Sinaia, ├«n 3 august 1930:ÔÇ×Pe peronul g─ârii, frumos pavoazat─â ├«n drapele ┼či flori, o mul┼úime imens─â a┼čtepta s─â-┼či salute suveranul: Erau ├«n frumoase costume na┼úionale delega┼úii de s─âteni de pe Valea Prahovei conduse de primarii comunelor...ÔÇŁ[15].Ca ┼či ├«n trecut, suveranul era ├«nt├ómpinat cu discursuri, cu muzic─â, iar de multe ori, fie la Sinaia, fie la Bucure┼čti, de membrii guvernului. Diferen┼úele veneau din alte parte: un contemporan considera, de pild─â, m─âsurile de securitate, pentru Carol al II-lea, cu totul exagerate : ÔÇ×P─âr─âsesc Sinaia pe r─âcoare la ora 8.20 minute diminea┼úa cu trenul Carpa┼úi. De la mine ┼či p├ón─â la gar─â numai sergen┼úi de ora┼č cu c─â┼čtile lor coloniale... Gara era ocupat─â milit─âre┼čte. Peronul ├«nchis. Cu un tren special la ora 8 pleac─â M.S. Regele la Bucure┼čti s─â asiste la serb─ârile avia┼úiei... C├ónd m─â g├óndesc la patriarhalele ┼či plinele de simplicitate plec─âri ale Regilor Carol I ┼či Ferdinand, ├«mi vine r─âu!ÔÇŁ[16].

Alte diferen┼úe c├ót prive┼čte protocolul vin din ├«ns─â┼či structura regelului Carol al II-lea. ├Än Arhivele Na┼úionale din Bucure┼čti se p─âstrez─â, astfel, o fotografie din anii ÔÇÖ30 care ├«nf─â┼úi┼čeaz─â un cerb adus, de un notar clujean, pentru a-i fi ar─âtat suveranului; un semn c─â fastul ┼či dorin┼úa de a-l epata pe rege prin prezentarea unor animale sau obiecte spectaculoase erau o regul─â pentru epoca respectiv─â, dup─â cum asemenea gesturi erau reprezentative ┼či pentru regimul de dictatur─â personal─â impus societ─â┼úii rom├óne┼čti de Carol al II-lea. Urma┼čul sobrului regele Carol I se comporta astfel ca un monarh oriental, ador├ónd s─â fie aclamat de mul┼úimi ┼či s─â primeasc─â daruri de la institu┼úiile statului (cum a fost acela reprezentat de o hart─â a ┼ú─ârii confec┼úionat─â pe o plac─â de aur de 16 kg).

Ultimul drum al suveranilor trece tot prin gara Ploie┼čti

Moartea suveranilor prilejuia ┼či ea ceremonialuri distincte, funebre, care aveau, de asemenea, str├óns─â leg─âtur─â cu gara ploie┼čtean─â: astfel, la 16 septembrie 1914, trenul mortuar regal, transport├ónd corpul lui Carol I, s-a oprit ├«n gara Ploie┼čti, venind de la Sinaia, ┼či a fost ├«nt├ómpinat de o ÔÇ×lume imens─â care ocupa tot spa┼úiul dintre podurile g─ârii ┼či p├ón─â pe acoperi┼čul moriiÔÇŁ[17]. ├Än 1927, la moartea regelui Ferdinand, ceremonialul s-a desf─â┼čurat dup─â acela┼či tipic, a┼ča cum reiese din ziarele vremii, care prezint─â trecerea trenului mortuar de la Sinaia prin Gara Ploie┼čti, unde ÔÇ×cu mult ├«nainte de sosirea trenului peroanele g─ârii au fost ├«n┼úesate cu mii ┼či mii de oameni... La orele 3 ┼či 12 minute trenul mortuar intr─â ├«n sta┼úie ├«n sunetele muzicei care intoneaz─â ruga. Apoi ├«n fa┼úa vagonului mortuar se oficiaz─â de c─âtre preo┼úii de pe peron o slujb─â religioas─â. Numeroase coroane ale autorit─â┼úilor ┼či institu┼úiunilor, printre cari se remarc─â ale prim─âriei ora┼čului ┼či prefecturei de jude┼ú, sunt urcate ├«n vagon. La orele 3 ┼či 25 de minute trenul se pune ├«n mi┼čcare, ├«n acest moment regina ├«┼či f─âcu apari┼úia la fereastra vagonului mortuar ┼či r─âspunse salutului dat de miile de oameni cari se aflau pe peronul g─âriiÔÇÖÔÇÖ[18]. Acest ceremonial s-a repetat ├«n toate g─ârile de pe traseul trenului p├ón─â la Pite┼čti.

Oficialit─â┼úile ploie┼čtene vor, nu vor, trebuie s─â vin─â la gar─â

Pe l├óng─â ceremonialul adresat suveranilor, care presupunea o mobilizare important─â a institu┼úiilor de stat, a existat ┼či un ceremonial de amploare mai redus─â, dedicat membrilor guvernului, unor oficiali str─âini, personalit─â┼úilor societ─â┼úii rom├óne┼čti sau participan┼úilor la diferite ac┼úiuni, congrese culturale; ├«n cazul acestora, muzica, steagurile, florile sau m─âsurile de securitate erau op┼úionale.

La sf├ór┼čitul secolului al XIX-lea, prezen┼úa ├«n gara ora┼čului devenise frecvent─â pentru oficialit─â┼úi, obligate ca, la ore din cele mai diverse, s─â vin─â ┼či s─â salute mini┼čtrii sau prim-mini┼čtrii al c─âror tren trecea pe la Ploie┼čti. Fi┼ča postului de prefect cerea, de pild─â, ca acesta s─â fie prezent la gar─â la sosirea trenurilor cu vagoane ministeriale. ┼×i, de┼či putea fi interpretat─â ca o oportunitate (oamenii politici ai jude┼úului puteau s─â cear─â sfaturi ┼či sprijin de la cei afla┼úi mai sus ├«n ierarhie), misiunea se putea ├«ncheia uneori ┼či nepl─âcut: a┼ča a fost cazul episodului ├«n care N.P. R─â┼čcanu, prefectul jude┼úului Prahova, afl├ónd c─â primul ministru P.P. Carp a sosit ├«n gar─â venind de la Sinaia (┼či c─â a┼čteapt─â dou─â ore pentru a pleca cu un tren spre Moldova), s-a dus pe peronul unde acesta se plimba. S-a prezentat ┼čefului guvernului, ├«ns─â acesta l-a admonestat, solicit├óndu-i s─â nu mai vin─â nechemat[19].

Oamenii vor s─â-i ating─â pe politicienii timpului; iar la restaurantul g─ârii din Ploie┼čti discut─â pa┼čnic politic─â reprezentan┼úii celor trei curente din ora┼č

Ceremonialurile acestea secundare au un caracter, cumva, mai democratic, mai apropiat de gustul unei popula┼úii obi┼čnuite cu ritualurile religioase ÔÇô de atingere a ve┼čmintelor preo┼úilor, a icoanelor f─âc─âtoare de minuni ÔÇô, care dezvolt─â acela┼či tip de comportament tactil ┼či fa┼ú─â de liderii politici. Ziarul ÔÇ×Via┼úa Liberal─âÔÇŁ din Ploie┼čti descria, astfel, primirea ministrului Take Ionescu ├«n gara ora┼čului, ├«n 1910: ÔÇ×la sosirea trenului, cele dou─â grupuri de sus┼úin─âtori s-au repezit la vagonul ├«n care era ┼čeful. Fluturare de batiste, urale, p─âl─ârii ├«n v├ónt, str├óngeri de m├óini, ├«nghesuial─â...ÔÇŁ[20]. O clas─â de oameni politici mai accesibili dec├ót suveranii ┼či, evident, mult mai dornici ┼či mai sensibili la adula┼úia mul┼úimii; iar acest lucru era facilitat ┼či de lipsa de stricte┼úe a protocolului de securitate (sau de absen┼úa lui, care, ├«n c├óteva r├ónduri, a periclitat via┼úa politicienilor). Ne amintim, de pild─â, cazul asasin─ârii, ├«n 1933, ├«ntr-una din g─ârile vecine Ploie┼čtiului, la Sinaia, a primului ministru I.G. Duca; gara a devenit atunci un spa┼úiu al r─âfuielilor politice, cu consecin┼úe excesive. Evenimentul s-a produs, astfel, ÔÇ×├«ntr-o gar─â ticsit─â de lume unde Nicolae Constantinescu a aruncat arma, a ├«ncruci┼čat bra┼úele ┼či a a┼čteptat s─â fie arestat. A trebuit s─â aib─â r─âbdare: gara se golise. Pe peronul crimei nu r─âm─âseser─â dec├ót trupul sc─âldat ├«n s├ónge al victimei... Lumea se refugiase ├«n s─âlile de a┼čteptareÔÇŁ[21]. ├Än 1936, ├«n aceea┼či gar─â, studen┼úii legionari din Bucure┼čti, afla┼úi ├«n drum spre T├órgu Mure┼č, au vandalizat placa de pe zidul g─ârii, care comemora tragicul sf├ór┼čit al primului-ministru. Din fericire, ├«n cazul ┼čefilor de stat care treceau prin g─ârile noastre, n-au avut niciodat─â loc asemenea sc─âp─âri ├«n ÔÇ×dispozitivul de securitateÔÇŁ. M─âsurile de siguran┼ú─â erau excep┼úionale: totul era controlat la s├ónge, iar persoanele dubioase, anarhi┼čtii, comuni┼čtii, supu┼čii str─âini, erau aresta┼úi ┼či ┼úinu┼úi ├«n sec┼úiile de poli┼úie p├ón─â la plecarea trenului, a┼ča cum s-a ├«nt├ómplat cu ocazia vizitei ┼čefului statului polonez, mare┼čalul Pildsuski, ├«n 1922, c├ónd autorit─â┼úile de la Ploie┼čti au fost alarmate de informa┼úiile privind o tentativ─â de asasinat a acestuia.

Gara din Ploie┼čti mai prezint─â o particularitate: de┼či spa┼úiul ei e folosit de partidele politice drept tribun─â ocazional─â de unde se transmit mesaje c─âtre aleg─âtori, raportul putere-opozi┼úie este unul civilizat, ├«n sensul lipsei unei ocup─âri exclusiviste ┼či al revendic─ârii teritoriului g─ârii de c─âtre o grupare; sau a ├«mpiedic─ârii de c─âtre putere, prin orice mijloace, a exercit─ârii ocazionale a activit─â┼úilor politice. Ploie┼čtiul are chiar o antinomie frapant─â comparativ cu alte ora┼če: ├«n spa┼úiul g─ârii locuie┼čte, ├«ntre anii 1882-1920, militantul socialist Constantin Dobrogeanu-Gherea, care, ├«n aceea┼či perioad─â ┼či ├«n aceea┼či zon─â, administreaz─â cel mai apreciat restaurant al ora┼čului. Mai mult: ├«n vecin─âtatea g─ârii se afl─â cartierul exclusivist al reprezentan┼úilor principalelor dou─â partide politice din ora┼č. A┼ča c─â, paradoxal, reprezentan┼úii unor curente politice antagonice ÔÇô liberal, conservator, socialist ÔÇô se ├«nt├ólnesc ┼či discut─â politic─â ├«n restaurantul socialistului.

Suveranii str─âini trec ┼či ei prin Ploie┼čti; iar ora┼čul ajunge, prin intermediul c─âii ferate, ├«n centrul aten┼úiei lumii

Poate cel mai elocvent tip de ceremonial care ├«nt─âre┼čte ideea g─ârii ca tribun─â politic─â este acela de ├«nt├ómpinare a suveranilor altor state europene. Amprenta asupra spectatorilor citadini este, f─âr─â ├«ndoial─â, una cu mare ├«nc─ârc─âtur─â emo┼úional─â: ploie┼čtenii con┼čtientizeaz─â c─â se afl─â m─âcar pentru o scurt─â perioad─â de timp ├«n preajma oamenilor care fac istoria. ├Äntr-un spa┼úiu unde cotidianul banal este regula secular─â a vie┼úii locuitorilor, se produc astfel de evenimente care plaseaz─â a┼čezarea ├«n centrul aten┼úiei lumii, iar ei devin p─ârta┼či importan┼úi ai acestei ├«nt├ómpl─âri. ┼×i totul se datoreaz─â c─âii ferate ┼či g─ârii ÔÇô poarta, spa┼úiul de tranzi┼úie ┼či de ├«nt├ómpinare a actorilor principali ai cursului istoriei contemporane lor. De┼či mesajul discursurilor este unul de curtoazie ÔÇô a┼ča cum o cer regulile diploma┼úiei ┼či ├«naltul rang al suevranilor, ┼či de┼či evenimentele se caracterizeaz─â printr-un grad ridicat de formalism, ele impresioneaz─â participan┼úii, de┼či, ├«n majoritate, ace┼čtia nu cunosc limbile ├«n care sunt rostite alocu┼úiunile. Pentru ploie┼čteni altceva e ├«ns─â important: conteaz─â c─â au fost acolo; c─â au v─âzut; c─â au auzit.

┼óarul Alexandru al II-lea, ├«n 1877, la Ploie┼čti; mul┼úimea ├«l prime┼čte cu urale

Primul astfel de eveniment g─âzduit de gara ploie┼čtean─â ÔÇô ocazionat de declan┼čarea r─âzboiului ruso-rom├óno-turc din 1877-1878 ÔÇô a fost sosirea ┼úarului Alexandru al II-lea al Rusiei ┼či a Marelui Duce Nicolae, ├«n luna mai 1877; iar ora┼čul s-a transformat ├«ntr-un centru politic de importan┼ú─â mondial─â, a┼ča dup─â cum aprecia istoricul Nicolae Iorga. ├Än vederea acestui eveniment, prefectul de Prahova adresa o telegram─â pre┼čedintelui Camerei de Comer┼ú ┼či Industrie Prahova: ÔÇ×Domnule Pre┼čedinte, Mercuri, 25 corent, la orele 8 p.m. va sosi ├«n gara acestui ora┼č Majestatea Sea Imperatorele tutulor Rusiilor. Sunte┼úi cu onore invitat ca ├«mpreun─â cu d-nii membri ai acestei camere s─â bine-voi┼úi a ve afla ┼či d-voastr─â la gar─â ├«ntru ├«nt├ómpinarea Majest─â┼úii Sele. ┼óinuta va fi de rigoareÔÇŁ[22].O fotografie dintr-un ziar local ne ├«nf─â┼úi┼čeaz─â Gara Ploie┼čti la 1877, decorat─â cu flori ┼či plin─â de steaguri flutur├ónd ├«n v├ónt, la care se adaug─â ┼či o mul┼úime ner─âbd─âtoare s─â-l vad─â pe ┼úar. La ora 19.15, ├«n ziua stabilit─â, trenul imperial intra ├«n gar─â ├«n uralele locuitorilor ┼či ale regimentelor ruse┼čti.

 Se desf─â┼čura un ├«ntreg ceremonial al regalit─â┼úii, rezervat p├ón─â nu demult doar curtenilor ┼či aristocra┼úiei, la care ploie┼čteanul anului 1877, asist─â cu uimire ┼či m├óndrie. El vede cum ├«nsu┼či ┼úarul se duce la gar─â pe 28 mai, ca s─â-l ├«nt├ómpine pe domnitorul Carol, venit la Ploie┼čti ca s─â ├«ntoarc─â protocolar vizita pe care ┼úarul o f─âcuse la Bucure┼čti cu c├óteva zile mai devreme. Impactul asupra popula┼úiei a fost enorm, pentru c─â aceasta , , ├«nc─â din vremuri apuse era obi┼čnuit─â cu un alt tratament pentru conduc─âtorii ei de stat ┼či care acum ├«n┼úelegea ce schimbare radical─â se produsese ┼či ce pozi┼úie ocupa principele din casa de Hohenzollern chiar fa┼ú─â de cei mai puternici suveraniÔÇŁ[23]. Nu mai pu┼úin de nou─â astfel de ceremonii s-au desf─â┼čurat la gar─â pe durata ┼čederii ┼úarului ├«n localitate. Pe 8 iunie, Marele Duce a p─âr─âsit ora┼čul cu o parte din solda┼úi, aproape paraliz├ónd circula┼úia trenurilor din acea zi, ├«ntruc├ót ÔÇ×vagoanele erau ├«n┼čirate pe toate liniile din peronul g─ârii ┼či p├ón─â la linia PredealuluiÔÇŁ[24]. Pe 10 iunie 1877, a plecat ┼či ┼úarul c─âtre liniile frontului din Bulgaria.

ÔÇ×Uneori nimeni nu voia s─â mai ias─â la corvezile primirilor ┼či petrecerilor la gar─âÔÇŁ

├Än urma vizitei, ploie┼čtenii au r─âmas cu cel pu┼úin dou─â amintiri: una pl─âcut─â ÔÇô marele bal dat ├«n saloanele prefecturii de ofi┼úerii ru┼či, ├«n frunte cu ┼úarul ┼či Marele Duce, ├«n cinstea gazdelor, eveniment despre care s-a vorbit mult timp ├«n societatea ploie┼čtean─â ÔÇô ┼či una mai pu┼úin pl─âcut─â, descris─â de un ziar local (chiar dac─â din perioada interbelic─â): ÔÇ×Or─â┼čenii cu vaz─â sufereau mult de pe urma ├«naltului oaspe, c─âci la fiecare ├«nalt personagiu care venea sau pleca din ora┼č trebuia s─â fie ├«n gar─â pentru a ├«ndeplini datoriile gazdei. Uneori nimeni nu voia s─â mai ias─â la corvezile primirilor ┼či petrecerilor la gar─â, ┼či poli┼úia se vedea silit─â s─â aresteze ┼či s─â ┼úin─â sechestra┼úi pe oamenii cu vaz─â spre a-i avea ├«n gar─â la sosirea sau plecarea trenurilor cu oaspe┼úi. Era adev─ârat─â v├ón─âtoare de oameni!ÔÇŁ[25].Progresul avea, a┼čadar, ┼či p─âr┼úi amare: nu a fost u┼čor ca pe 8 decembrie, pe un ger n─âpraznic, s─â stai la gar─â, dup─â orele 22:00, s─â salu┼úi trenul care-l ducea pe ┼úar ├«napoi la Petersburg, iar trenul s─â nu opreasc─â...[26].

Uniforma de husar ungur a ├«mp─âratului Franz Iosef a indispus publicul ploie┼čtean prezent la gar─â

Un alt personaj de rang imperial care avea s─â treac─â prin gara Ploie┼čti la 18 septembrie 1896 a fost ├«mp─âratul Austro-Ungariei, Franz Iosef; cu prilejul inaugur─ârii canalului navigabil al Dun─ârii de la Por┼úile de Fier, acesta vizitase ┼či Rom├ónia. La plecarea ├«mp─âratului a fost preg─âtit un tren special pentru ruta Bucure┼čti-Sinaia, iar toate g─ârile de pe traseu au fost ├«mpodobite cu flori ┼či drapele, iar cet─â┼úeni de toate categoriile sociale au fost mobiliza┼úi s─â ureze bun venit celor doi suverani[27].

├Än drumul spre re┼čedin┼úa regelui Carol I de la Sinaia, trenul, venit de la Bucure┼čti, a sta┼úionat pentru a ├«ntoarce ca la Ploie┼čti, prilej care a obligat autorit─â┼úile locale s─â organizeze o ceremonie de ├«nt├ómpinare. Prefectul ┼či primarul au rostit mesaje de bun venit, iar ├«mp─âratul a trecut ├«n revist─â solda┼úii Regimentului 7 Doroban┼úi, ├«n┼čira┼úi de-a lungul liniei. Franz Iosef ÔÇ×purta uniforma de husar ungur, fapt care a produs indispozi┼úie la autorit─â┼úile ┼či publicul ploie┼čtean. Nu a fost entuziasm c─âci ├«n afar─â de urale, care au urmat c├ónt─ârii imnului austriac, nu a fost nici o exteriorizare de entuziasmÔÇŁ[28].

Istoria a mai consemnat ┼či vizitele la Ploie┼čti, ├«n acela┼či an, a unor prin┼úi mo┼čtenitori care n-au apucat s─â mai domneasc─â: Konprin┼úul Germaniei ┼či cel al Austro-Ungariei. Astfel, ├«n aprilie 1909, pe linia rela┼úiilor str├ónse dintre Puterile Centrale ┼či Rom├ónia, Konprin┼úul german Friedrich Wilhelm a venit ├«n Rom├ónia. Vizita a fost ocazionat─â de ├«mplinirea v├órstei de 70 de ani de c─âtre regele Carol I, c─âruia i-a fost acordat gradul cel mai ├«nalt ├«n armata german─â, iar acesta s-a declarat ÔÇ×foarte fericit ┼či nespus de surprinsÔÇŁ[29].Cu aceast─â ocazie, oaspetele german, ├«nso┼úit de prin┼úii mo┼čtenitori Ferdinand ┼či Maria, a vizitat, la 8 aprilie 1909, c├óteva localit─â┼úi. Peste tot au fost primi┼úi cu fast ├«n g─âri de mul┼úimi care i-au aplaudat frenetic. Pe 27 iunie, cu acela┼či fast, s-a desf─â┼čurat ┼či vizita lui Franz Ferdinand, prin┼úul mo┼čternitor al Austro-Ungariei[30].

Au existat ├«ns─â ┼či vizite private ale unor monarhi ├«n Rom├ónia; ┼či, de┼či ace┼čtia au impus ┼či dorit o anumit─â discre┼úie, rangul ├«nalt pe care ├«l de┼úineau a impus un protocol de primire la cel mai ├«nalt nivel, chiar dac─â mai restr├óns dec├ót cel desf─â┼čurat ├«n cazul unei vizite oficiale[31]. Acesta este ┼či cazul vizitei din 1910 a regelui Suediei, Gustav al V-lea; suveranul vine din Germania, se opre┼čte la Viena, de unde c─âl─âtore┼čte cu Orient Expressul spre Sinaia, unde va petrece c├óteva zile. Protocolul de primire este discret ┼či intim, ┼či datorit─â leg─âturilor de rudenie cu familia regal─â a Rom├óniei[32].├Än perioada interbelic─â, acest gen de evenimente a fost mult mai redus ca frecven┼ú─â la Ploie┼čti, documentele consemn├ónd numai vizitele prin┼úilor mo┼čtenitori ai Japoniei, Suediei ┼či Greciei. Ceremoniile au fost mai restr├ónse sau au lipsit, o explica┼úie fiind aceea c─â trenul nu mai sta┼úiona aici, ele desf─â┼čur├óndu-se, ├«n special, ├«n gara regal─â de la Sinaia sau la Bucure┼čti; ├«n plus, c─âl─âtoria cu trenul a ├«nceput s─â fie concurat─â, ├«ncet, ├«ncet, de aceea cu automobilul.

<strong>Protocolul</strong>

├Änt├ómpinarea la gar─â a oficialilor se desf─â┼čoar─â ├«n toate perioadele dup─â acelea┼či tipare, iar publicul este compus din trei categorii: func┼úionarii statului, elita ora┼čului (cu prec─âdere cea politic─â ┼či economic─â) ┼či o parte a popula┼úiei ora┼čului. La r├óndul s─âu, primul grup este compus din oficialit─â┼úi ale jude┼úului ┼či ora┼čului, so┼úiile ┼či copiii lor, ├«nal┼úi func┼úionari, numero┼či func┼úionari mijlocii ├«mpreun─â cu so┼úiile, poli┼úi┼čti, militari, ┼ú─ârani, elevi chema┼úi pentru a ova┼úiona. Mobilizarea func┼úionarilor statului din provincie este rezultatul unor proceduri transmise pe cale ierarhic─â de administra┼úia central─â c─âtre cea local─â, care le execut─â cu stricte┼úe. Participarea func┼úionarilor este total─â, ├«ntruc├ót profit─â de ziua liber─â prilejuit─â de eveniment. A doua categorie, cea a elitei economice, particip─â din dorin┼úa de a fi v─âzut─â ┼či de a-┼či promova afacerile (cu scopul primirii unor comenzi) ├«n fa┼úa ├«nal┼úilor reprezentan┼úi ai statului. Lor li se mai adaug─â o mul┼úime curioas─â, care, anterior apari┼úiei c─âilor ferate, fusese exclus─â de la acest spectacol rezervat doar elitelor ┼či militarilor. Capacitatea g─ârii face ca num─ârul participan┼úilor la ceremonial s─â nu poat─â dep─â┼či, la Bucure┼čti, 3.000-5.000 oameni, iar la Ploie┼čti, 2-3.000 de persoane. Totu┼či, de multe ori, curio┼čii ├«ncalc─â regulile ┼či se ├«n┼čir─â pe l├óng─â linia ferat─â pentru a vedea m─âcar de la distan┼ú─â evenimentul, cu riscul de a se accidenta din neaten┼úie. Muzica militar─â este nelipsit─â, la fel ┼či batalioanele care dau onorul ├«nal┼úilor oaspe┼úi.

Exist─â, se ├«n┼úelege, ┼či un cod vestimentar pentru astfel de evenimente. Costuma┼úia celor prezen┼úi este adecvat─â evenimentelor, fiind ├«n majoritate cazon─â: ┼čefii de stat sunt ├«mbr─âca┼úi ├«n uniforme pline de decora┼úii, ┼či doar ├«n cazul vizitelor private ┼úinuta este civil─â[33]; membrii guvernului, ai reprezentan┼úelor diplomatice, ├«nal┼úii func┼úionari poart─â costume ├«n special de culoare neagr─â, croite la Paris, Viena sau Berlin, pe care se afl─â prinse decora┼úii str─âlucitoare, ├«n timp ce func┼úionarii mijlocii, so┼úiile acestora, o parte a elitei locale, ├«n special doamnele, atunci c├ónd nu poart─â rochiile ┼či costumele comandate la Paris, vin ├«mbr─âcate, ca ┼či ┼ú─âranii, ├«n costume na┼úionale. Complexul provincial, al est europeanului, face ca, prin aceast─â expozi┼úie epatant─â de ┼úinute, gara s─â devin─â un spa┼úiu antitetic al tendin┼úelor haute couture sau retro. ├Än cazul ceremoniilor funerare, a┼ča cum a fost cazul ├«nmorm├ónt─ârii reginei Maria, ├«n 1938, codul impunea urm─âtoarea ┼úinut─â de doliu, dup─â cum consemneaz─â documentele vremii: b─ârba┼úii ├«n costum negru, frac, cravat─â alb─â, m─ânu┼či negre, decora┼úii, magistra┼úii ├«n rob─â, ofi┼úerii ├«n ┼úinut─â de front cu brasard negru, iar doamnele ├«n rochii negre cu voal de crepe[34].

Preg─âtirea unui astfel de ceremonial de primire este pentru autorit─â┼úi o obliga┼úie care presupune un set clar de proceduri elaborate ┼či actualizate de autorit─â┼úile centrale ┼či transmise ulterior celor locale, cu indica┼úia de a fi respectate strict: se anun┼ú─â reprezentan┼úii institu┼úiilor de stat care sunt obliga┼úi s─â participe la gar─â (┼čcoli, administra┼úie public─â, armat─â, cler, func┼úionari ai statului ÔÇô sunt cel pu┼úin 36 de categorii de institu┼úii reprezentate[35]), elitele profesionale ┼či economice ale localit─â┼úii; se stabilesc locurile unde stau delega┼úiile, ce trebuie s─â fac─â fiecare, cine ├«i salut─â ┼či ├«i conduce pe oaspe┼úi, ce imnuri de stat sau melodii intoneaz─â fanfara militar─â. Un astfel de protocol al garnizoanei din Ploie┼čti, dat├ónd din perioada interbelic─â, specifica urm─âtoarele norme pentru evenimente na┼úionale sau locale: sosirea autorit─â┼úilor ├«nainte de ora fixat─â; prefectul jude┼úului, primarul ora┼čului ┼či ┼čeful garnizoanei militare sosesc ├«mpreun─â; dac─â unul lipse┼čte ├«i anun┼ú─â pe colegii s─âi, iar loc┼úiitorul ├«i a┼čteapt─â la locul ceremoniei; ┼čeful garnizoanei st─â la mijloc, ├«ncadrat de ceilal┼úi doi, oamenii de r├ónd sunt verifica┼úi pe baza carnetelor de identitate ┼či a┼čeza┼úi ├«n spa┼úiile rezervate publicului, care, de obicei, sunt ├«n planurile cele mai dep─ârtate; so┼úiile ┼či familiile ├«nal┼úilor func┼úionari, membrii elitei locale ocup─â, de asemenea, locuri prestabilite, iar fanfara, drapelele, trupele au propria pozi┼úionare[36]. O aten┼úie sporit─â se acord─â jurnali┼čtilor, fotografilor ┼či operatorilor de cinematografie, care trebuie neap─ârat s─â consemneze evenimentul. Ei sunt instrui┼úi de ┼čeful poli┼úiei ├«n leg─âtur─â cu locurile pe care trebuie s─â le ocupe, iar dac─â sunt ├«mbr─âca┼úi neadecvat sunt obliga┼úi s─â se conformeze, adopt├ónd costumul negru, a┼ča cum impune protocolul[37].

Note

[1]Gro┼čescu Ioan, Mahalalele Ploie┼čtiului, Ploie┼čti, Editura Karta-Graphic, 2008, p. 84.

[2]Dick de Lonlay, En Bulgarie. 1877-1878. Ploiesti-Matchine-Sistova-Tîrnova-Kezanlyk. Souvenirs de guerre et de voyage, Paris, 1883, pp. 49-50.

[3]Serviciul Jude┼úean al Arhivelor Na┼úionale Prahova (├«n continuare se va cita S.J.A.N. Prahova), fond Poli┼úia G─ârii Ploie┼čti Sud, dos. 437/1936, f.110.

[4]S.J.A.N. Prahova, fond Poli┼úia G─ârii Ploie┼čti Sud, dos 2/1934, ff. 19-52.

[5]Pentru vagoanele CFR la clasa I se folosea culoarea oliv, pentru clasa a II-a, verde, ┼či pentru clasa a III-a, cafeniu.

[6]S.J.A.N.Prahova, fond Inspectoratul judeţean Prahova al Ministerului de Interne, dosar 3/1922, f 21, .26.

[7]Ibidem, f.17.

[8]S.J.A.N.Prahova, fond Poli┼úia G─ârii Ploie┼čti Sud, dosar 43/1937, f.150.

[9]Ibidem, f.152.

[10]├Än 1870, sub impulsul r─âzboiului franco-prusac, din simpatie pentru Fran┼úa, c├ó┼úiva ploie┼čteni au declarat c─â ora┼čul a devenit republic─â ┼či c─â nu mai recunosc pe domnitorul de origine german─â, Carol de Hohenzollern, dezarm├ónd poli┼úia etc. A doua zi, interven┼úia armatei a abolit republica de la Ploie┼čti, care avea s─â devin─â subiect de comedie. Conduc─âtorul acestei mi┼čc─âri avea s─â devin─â peste ani aghiotantul regelui Carol de Hohenzollern.

[11]Linia care lega Muntenia de Ardeal a fost construit─â mai t├órziu, iar trenurile de la Bucure┼čti, ca s─â-┼či continue drumul spre Ardeal, erau nevoite s─â schimbe locomotiva la Ploie┼čti. Schimbarea de locomotiv─â ├«i dezorienta pe c─âl─âtori, care aveau impresia c─â trenul se ├«ntoarce spre Bucure┼čti; de aici expresia ÔÇ×a ├«ntoarce trenul ca la Ploie┼čtiÔÇŁ. Problema a fost rezolvat─â prin conectarea direct─â a liniei care ocolea gara Ploie┼čti f─âr─â a mai fi nevoie s─â se ├«ntoarc─â trenul. Legenda spune, de altfel, c─â ├«nsu┼či Carol ar fi insistat pentru crearea unei linii care s─â ocoleasc─â Ploie┼čtiul; ┼či asta dintr-un motiv foarte simplu: din pricina episodului republican, monarhul nu mai avea la inim─â ora┼čul.

[12]ÔÇ×S─âpt─âm├óna CFRÔÇŁ, an IV, nr. 59, 1944, p. 4.

[13]ÔÇ×DemocratulÔÇŁ, an XXIII, nr. 1546, 24 iunie 1899, p. 2.

[14]Presa vremii mediatizeaz─â o serie ├«ntreag─â de evenimente, ├«ncep├ónd de la inaugurarea liniei Ploie┼čti-Predeal, a castelului Pele┼č, a Monumentului V├ón─âtorilor de pe bulevardul Independen┼úei din Ploie┼čti etc.

[15]ÔÇ×DreptateaÔÇŁ, an IV, nr. 844, 3 august 1930, p. 4.

[16]Constantin Argetoianu, ├Änsemn─âri zilnice, vol. I, Bucure┼čti, Editura Machiavelli, 1998, p. 415.

[17]Carol-Nicolae Debie, O cronic─â ploie┼čtean─â 1825-1974, Cartea III, Ploie┼čti, Editura Ploie┼čti Mileniul III, p. 91.

[18]ÔÇ×InformatorulÔÇŁ , an I, nr. 26, 1 august 1927, p. 4.

[19]C. P─âcurariu, C├óteva amintiri despre C.Dobrogeanu-Gherea, Bucure┼čti, 1936, p. 25.

[20]ÔÇ×Via┼úa liberal─âÔÇŁ, anul I, nr. 13, 4 iulie 1910, p. 1.

[21]Grigore Gafencu, ├Änsemn─âri Politice, Bucure┼čti, Editura Humanitas, 1991, p. 314.

[22]S.J.A.N. Prahova, fond Camera de Comer┼ú ┼či Industrie, dosar 2/1877, f.4.

[23]Paul Lindenberg, Regele Carol I al Rom├óniei, Bucure┼čti, Editura Humanitas, 2003, p. 170.

[24]Ibidem, p. 104.

[25]ÔÇ×Revista Ploie┼čtilorÔÇŁ, nr. 13, martie 1928, p .2.

[26]Carol-Nicolae Debie, op. cit., p. 106, 107.

[27]Ioan Scurtu, Istoria Rom├óniei ├«n timpul celor patru regi. Carol I, vol. I, Bucure┼čti, Editura Enciclopedic─â, 2004, p. 169.

[28]Ibidem, p. 238.

[29]Ion Bulei, Via┼úa ├«n vremea lui Carol I, Bucure┼čti, Editura Tritonic, 2005, p. 219.

[30]Ion Bulei, op.cit., p. 220.

[31]A┼ča este ┼či cazul vizitei din 1910 a regelui Suediei, Gustav al V-lea. Acesta vine din Germania, se opre┼čte la Viena, de unde c─âl─âtore┼čte cu Orient Express-ul spre Sinaia, unde va petrece c├óteva zile. Protocolul de primire este discret, discret ┼či intim, ┼či datorit─â leg─âturilor de rudenie cu familia regal─â a Rom├óniei ( George Cristea, Regi ┼či diploma┼úi suedezi ├«n spa┼úiul rom├ónesc (secolele XVII-XX), Cluj-Napoca, Academia Rom├ón─â, 2007, p. 217, 218).

[32]Vezi George Cristea, Regi ┼či diploma┼úi suedezi..., pp. 217-218.

[33]├Än 1910, regele Suediei, Gustav al V-lea, sose┼čte ├«n Rom├ónia cu Orient Expressul, afi┼č├ónd o ┼úinut─â simpl─â: pardesiu pestri┼ú, costum de prim─âvar─â dungat, baston ┼či p─âl─ârie de fetru.

[34]S.J.A.N. Prahova, Fond Inspectoratul Judeţean Prahova al Ministerului de Interne, dosar 35/1938, f. 86.

[35]S.J.A.N. Prahova, fond Liceul Sfin┼úii Petru ┼či Pavel, dosar 1/1938 , f. 195.

[36]Ibidem, ff. 191-195.

[37]S.J.A.N. Prahova, fond Inspectoratul Judeţean Prahova al Ministerului de Interne, dosar 43/1937, f. 152.